173 matches
-
asupra bazelor ideologiei oficiale, astfel încît conducerea politică organizează manifestații împotriva pseudo-drepturilor omului. Agerpress, agenția română de presă, publică broșuri în care se dă cuvîntul muncitorilor, reprezentanți ai opiniei publice românești. Un oarecare Cristian Maurer scrie, de exemplu, într-un opuscul din 1977: "Asistăm, indignați, de la o vreme încoace, la o metamorfoză bizară în Occident: se încearcă trasformarea spiritului de la Helsinki într-o fantomă a "drepturilor omului". Aceste drepturi sînt considerate ca un monopol occidental, ca o comoară în care s-
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
să lucreze, ca și până atunci dealtfel, atât în echipe, cât și individual, fără a se îndepărta însă de cauza română și de implicațiile ei internaționale, cauză ale cărei jaloane teoretice fuseseră deja fixate în 1975 prin celebrul de acum opuscul, asemuit altuia, chiar de autor, printr-o inspirată sintagmă. Prețuind retrospectiva în egală măsură ca și perspectiva, deopotrivă importante pentru analistul înzestrat cu un ascuțit spirit critic, rigoare, erudiție, sobrietate, dar și eleganța expresiei, s-a întors la geneză prin
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
ne îngăduie să gândim și "lucrarea" acesteia din urmă ca fiind sub semnul sistematicității, asemenea celei dintâi; altfel spus, și facultatea de judecare reflexivă, prin principiul finalității, exprimă o "idee de sistematicitate" asupra domeniului său de referință.98 Într-un opuscul cu titlul Ideea unei istorii universale în înfățișare cosmopolită, Kant așază omul (istoria) și natura în raporturi care par a nu fi în acord cu "sentințele" din Critica facultății de judecare. Astfel, "istoria genului uman o putem considera, în întindere
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
stylist-ii zilelor noastre ar dezvălui, cu siguranță, lucruri interesante despre ce Înseamnă a fi azi dandy În lumea modei, muzicii, artei sau sportului. Printre primii care dau (În scris) semnalul replierii la canoanele eleganței masculine se numără Însuși Brummell, cu opusculul deja pomenit. Dacă despre frizuri nu suflă nici un cuvânt, În schimb dezvoltă o Întreagă teorie a bărbii și mustății, el Însuși fiind purtătorul unei delicate mustăți blond-castaniu. „De fapt, barba e un semn de noblețe și virilitate. Dumnezeu a făcut
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
ei, e ca femeile: vine tocmai când pare să fugă. Poate că, În lumea asta blestemată, cel mai sigur mijloc de a dobândi succesul este de a organiza suspansuri. Dar autorul nu avea atâta profunzime pe vremea când Își publica opusculul cu pricina. Pe atunci Îl interesau prea puțin poveștile și zarvele literare. Ah, desigur! Avea cu totul alte probleme decât buna rânduire a gândurilor și grija de a fi citit. De altfel, azi el ia În derâdere grijile de-atunci
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
nu-i voi numi, s-au lăudat că au priceput-o. Iar eu i-am spus editorului meu că o vor cumpăra. Pretutindeni, trufie! Căci dacă a stârnit primul succes, Îl va mai stârni și pe al doilea cu acest opuscul pe a cărui primă pagină aș fi tentat să scriu următoarea impertinență: „De la un fudul, printr-un fudul, pentru fuduli”. Căci fudulii se simt oglindiți În orice, cartea asta e o oglindă pentru ei. Mulți vor veni să se privească
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
lejer (așa a și vrut-o, fără nici o jenă) ca pe o șotie a tinereții pentru care ar trebui să se scuze azi. Dimpotrivă! Ar fi chiar În stare să susțină În fața celor mai de soi dintre domnii gravi că opusculul său e la fel de serios ca orice altă carte de istorie. De fapt, ce se vede aici, În limpezimea acestei cărți fără pretenții? Omul și vanitatea sa, rafinamentul social, niște prestigii cu totul adevărate, chiar dacă de neînțeles pentru Rațiune (câtă nerozie
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
carierei tatălui său, concepută tendențios, ca biografie romanțată, explicând orgolios (dar nu și adevărat) genealogia și, în consecință, drepturile ereditare asupra principatului Moldovei. Își apără drepturile și ascendența și într-un memorial, publicat postum sub titlul Evenimentele Cantacuzinilor și Brâncovenilor, opuscul scris ca răspuns la invitația de a fi consilier intim al țarului. Ca novator în probleme de educație și, în general, în domenii fundamentale ale vieții spirituale, C. a intrat în polemici deschise cu unii cărturari ruși conservatori. Urmare a
CANTEMIR-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286073_a_287402]
-
asemenea, ne place să ne prezentăm omagiile fondatorului saint-simonismului, acel biet conte de Saint-Simon, fiindcă era "dotat cu o imensă putere de sugestie", era "ingenios, dar superficial", "incapabil să sfîrșească o carte fiindcă se pierdea în mii de scrisori și opuscule", pe scurt, contrariul creatorului și gînditorului. Ne sînt dragi toți intermediarii și în mod special briganzii gîndirii, traducători, adaptatori, multiplicatori, mesageri. "Vulgarizatorii de la etajele inferioare". Discipolii lui Leibniz nu disprețuiesc aproape nimic, să-i imităm. De minimis curat mediologus. Nimic
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
fără mare interes, din care vă cer să eliminați orice rezonanță intimă, dar de care vreau să mă folosesc ca de un instrument oarecare pentru cutia mediologică. Cum să apreciez nivelul efectelor, indicele de performanță, gradul de dificultate al acestui opuscul în derularea și izbucnirile continentale ale gherilei boliviene din 1967 conduse de Che Guevara? Ne-ar plăcea să răspundem dintr-un laborator, să măsurăm, să numim, să producem o statistică, teste. Imposibil. Mai mult încă pentru istoria prezentului decît a
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
îndoială, o denegare pe jumătate sarcastică, surîzătoare, oscilînd între un "delirezi, unde o să cauți asta" și un "pe legea mea, poate să fie bine, dar exagerezi totuși". Totuși am în acest moment convingerea că proiectarea sensului literal, reprezentată de către acest opuscul și de multe altele de același fel, nu-și datorează influența aici și aiurea decît unei concepții asupra lumii foarte răspîndite cu care era pe jumătate solidară, dar pe care n-a provocat-o sau creat-o, și că această
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
familii. Anarhiști și socialiști au reluat la unison, fără știrea nimănui, cuvîntul de ordine al lui Luther în scrisoarea adresată "consilierilor tuturor orașelor țării germane" (1524): să nu cruțe nici efort, nici bani ca să instaleze peste tot librării sau biblioteci. Opuscule, articole, ziare, suplimente literare asta-i toată viața lor. Evanghelie comună fiilor lui Marx și Bakunin: a citi și a-1 determina pe celălalt s-o facă. Peste tot pe unde trec lasă o bibliotecă (istoricul englez Hobsbawm, de exemplu
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
căzând însă pe rezistența românească din timpul ocupației sovietice, pe denunțarea fărădelegilor comise de ocupanți. Legate de desfășurarea evenimentelor din timpul războiului sunt și povestirile despre vitejia ostașilor români în luptele pentru eliberarea Basarabiei, din Biruitorii de la Țiganca (1943). Un opuscul pentru copii - D-aia n-are ursul coadă... (1943) - și câteva broșuri documentare despre Moldova de dincolo de Prut completează lista scrierilor editate de I. În corespondența din ultima perioadă a vieții, el își „inventaria” opera care urma să fie publicată
IOV. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287611_a_288940]
-
II), în care biografia releva în fapt evoluția ideilor, volumele T. Maiorescu și contemporanii lui (I-II, 1943-1944) și T. Maiorescu și posteritatea lui critică (1943), însumând aproape două mii de pagini, reprezentau în momentul apariției cercetări fundamentale. Li se alătură opusculul P. P. Carp, critic literar și literat (1942) și Antologia ideologiei junimiste (1943). O lucrare de profil sociologic, dar și de filosofie a culturii este Istoria civilizației române moderne, în trei volume: Forțele revoluționare (1924), Forțele reacționare (1925), Legile formației
LOVINESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287856_a_289185]
-
ar aparține creației moderne. Vivacitatea ideatică, limpezimea, eleganța frazării, constante ale Criticelor, au făcut impresie de la primii „pași”; în posesia unui limbaj nuanțat, de remarcabilă ținută literară, L. a năzuit însă toată viața să fie beletrist. Peste cincisprezece volume și opuscule sub semnătura sa învederează o perseverență îndârjită. Inițial tentat de dramaturgie, dăduse texte fără nerv, nejucate vreodată: De peste prag, dramă în trei acte (1906), Cine era?, comedie într-un act (compusă în 1910) și douăsprezece Scenete și fantezii (1911). Inexpresive
LOVINESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287856_a_289185]
-
îndoială, de cultura creștină, dar nu atât de mult încât operele sale să ajungă să fie reluate sub forma unor extrase, modificate până la obținerea unui cursus ritmic. Așa a procedat Martin în Rânduiala vieții morale (Formula vitae honestae) și în opusculul Despre mânie (De ira); acesta reia chiar titlul unei faimoase opere a lui Seneca. Aceste tratate puteau să fie destinate și laicilor; mai specifice vieții religioase creștine sunt unele opuscule în care el preia multe idei din Ioan Cassian cum
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
Martin în Rânduiala vieții morale (Formula vitae honestae) și în opusculul Despre mânie (De ira); acesta reia chiar titlul unei faimoase opere a lui Seneca. Aceste tratate puteau să fie destinate și laicilor; mai specifice vieții religioase creștine sunt unele opuscule în care el preia multe idei din Ioan Cassian cum sunt considerațiile din Pentru respingerea mândriei deșarte (Pro repellenda iactantia), din Despre trufie (De superbia) sau Îndemnul la umilință (Exhortatio humilitatis): aceste scrieri, deși nu sunt foarte elaborate, încearcă totuși
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
Marcian din Bettlem îi este atribuit un Discurs despre asceză și multe alte lucruri, transmis printre operele lui Nilus, iar sub numele lui au mai circulat și alte fragmente; unui Marcian i-a fost totodată atribuit în tradiția manuscrisă un opuscul Despre toate armele, închinat călugărilor, existent și în corpusul grec al lui Efrem, pe care Kirchmeyer îl consideră o operă posibilă a lui Marcian din Betleem. A. van Roey insistă însă asupra incompatibilității dintre tezele teologice din tratatele 4 și
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
până în 1949. Activitatea didactică a fost dublată, încă din 1910, de susținerea a numeroase conferințe, în cadrul Universității Populare din capitală, apoi în mai toate localitățile importante din Transilvania. Devenite secundare, preocupările literare sunt concretizate în câteva plachete de versuri și opuscule de proză, S. fiind în primul rând autorul a numeroase lucrări de filosofie, filosofia dreptului, de psihologie-pedagogie și sociologie, apărute în periodice din țară și de peste hotare, ca și în volume sau broșuri, și participând la congrese internaționale, ca membru
SPERANTIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289824_a_291153]
-
cu lutul”. Sonata IV (Nictemeron), bunăoară, devine un fel de parabolă a dramei individului obsedat de întrebări. Distilându-se permanent, „huma” se va metamorfoza în „lumină”, păstrând din ipostaza materială trei simboluri de maximă valoare și semnificație - „stelele, florile, cărțile”. Opusculul Sub nimbul familiar (1925) cuprinde câteva „schițe și priveliști lăuntrice” transpuse într-un fel de poeme în proză. Romanul Casa cu nalbă (1915-1916) (1926) urmărește schimbarea radicală pe care o suferă atitudinea unui tânăr artist și cugetător în contact cu
SPERANTIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289824_a_291153]
-
de cultura creștină, dar nu atît de mult încît operele sale să ajungă să fie reluate sub forma unor extrase, modificate pînă la obținerea unui cursus ritmic. Așa a procedat Martin în Regula vieții morale (Formula vitae honestae) și în opusculul Despre mînie (De ira); ultimul reia chiar titlul unei faimoase opere a lui Seneca. Aceste tratate puteau fi destinate și laicilor; mai specifice vieții religioase creștine sînt unele opuscule în care el preia multe idei de la Ioan Cassian, cum sînt
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
procedat Martin în Regula vieții morale (Formula vitae honestae) și în opusculul Despre mînie (De ira); ultimul reia chiar titlul unei faimoase opere a lui Seneca. Aceste tratate puteau fi destinate și laicilor; mai specifice vieții religioase creștine sînt unele opuscule în care el preia multe idei de la Ioan Cassian, cum sînt considerațiile din Pentru respingerea mîndriei deșarte (Pro repellenda iactantia), Despre trufie (De superbia) sau îndemnul la umilință (Exhortatio humilitatis), scrieri care, deși nu sînt foarte elaborate, încearcă totuși să
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
lui Marcian din Betleem îi este atribuit un Discurs despre asceză și multe alte lucruri, transmis printre operele lui Nilus, iar sub numele lui au circulat și alte fragmente; unui Marcian i-a fost atribuit în tradiția manuscrisă și un opuscul Despre toate armele, închinat călugărilor, existent și în corpusul grec al lui Efrem, pe care Kirchmeyer îl consideră o operă posibilă a lui Marcian din Betleem. A. van Roey insistă însă asupra incompatibilității dintre tezele teologice din tratatele 4 și
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
poezii și proză în „Duminica (literară)”, „Școlarii”, „România de mâine”, „Săptămâna războiului”, „Luceafărul literar și critic” și în alte câteva zeci de publicații. La „Săptămâna” (Târgu Neamț, 1934-1935) scrie număr de număr articole politice. În 1915, când îi apare primul opuscul de versuri, E ceasul din urmă (semnat Marie de Remmy), edita și conducea la Brăila revista literară „Zări senine”. A mai făcut parte din comitetele de redacție ale periodicelor „Zori de zi”, „Petrodava”, „Apostolul”, „Glasul poporului”, semnând și cu pseudonimele
STAMATE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289843_a_291172]
-
tematiste, pagini persuasive, analize de subtilă acuitate. Participând la „cearta metodologică” a anilor ’70-’80, S. o face încă mai explicit în următoarea carte, Întoarcerea autorului. El reia aici, din perspectiva istorico-teoretică, problema relației creator-operă. Problema e urmărită începând cu opusculul proustian Contre Sainte-Beuve, căruia i se asociază poziții (și inconsecvențe) - Paul Valéry, Stéphane Mallarmé, ca precursori ai „criticii profunzimilor” sau ai grupării „Tel Quel”. Relația autor-operă e urmărită apoi la Roland Barthes, Hans Robert Jauss, Gérard Genette, ca și prin
SIMION-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289682_a_291011]