171 matches
-
din vârfurile degetelor năclăite-n sânge, măsoară încă timpul vreo picătur-abia... Un frig vrăjmaș, ce n-a simțit vreodată, îi încolțește corpul încă viu... Doar capul îi mai frige sub greaua sa coroană de gânduri și de spini... Cât bun orânduit-a pentru semeni?! Dar nu-ndestul... N-au înțeles... De aceea dânșii l-au purtat și osâdit aici?! Vai, nu! Cu ce greșit-a? Tămăduind? Săltându-i spre nădejde și credință? Faptele-i n-au fost de ajuns lumina înțelegerii să
ÎNVIEREA de ANGELA DINA în ediţia nr. 2297 din 15 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/354233_a_355562]
-
răvășeau numai lumea cu disconfortul lor imaginativ, bărbatul este mai simplu, sula și prefectura, cum răgea Caiafa, ca un fel de chintesență a masculinității, mai dinainte de a se fi pierdut în negura timpului, poate că lumea ar fi mai bine orînduită dacă femeile nu ar face drame din nebuneala cea plină de savoare a bărbaților din jurul lor, sigur că, dacă ne gîndim bine, nici o femeie nu suportă să cunoască în intimitate un singur bărbat toată viața, iar despre bărbați, armăsari feroci
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 36-42 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 532 din 15 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358317_a_359646]
-
ruga, la care zei?! ÎNGRIJITORUL TEMPLULUI Dacă după rugă și blesteme vinovatul nu se-arată Pe muntele Orole nu va urca să-i fie plată Sfârșitul binemeritat. Atunci vei rămâne, tu, mare temnicier, vinovat. Așa-i înalta înțelepciune de rege orânduită. Slăvitul Vezinas a găsit chibzuință destul de nemerită. Iscoade în grabă au fost trimise pe rând Și nu s-a aflat sclavii unde se ascund. Ei cunosc semnele flamurii, catapultele, armele mari și mici Și ami ales...drumurile ce aduc aici
FLORILE SARMISEGETUSEI, DRAMĂ ISTORICĂ ÎN VERSURI, ACTUL 2. de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 327 din 23 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358981_a_360310]
-
ceva din cele plăcute lui Dumnezeu, oricine ne împiedică să le facem trebuie să ne fie vrăjmaș și dușman, chiar de ar fi tată ori mamă, sau oricine ar fi". Purtătorul de Dumnezeu - Sfântul Ignatie zice: "Oricine vorbește pe lângă cele orânduite, chiar de-ar fi demn de crezare, chiar de-ar posti, chiar de-ar fi feciorelnic, chiar de-ar face semne sau ar prooroci, să vă pară lup în piele de oaie care lucrează stricăciunea". Iar dumnezeiescul Meletie Mărturisitorul spune
DESPRE PROBLEMA DESEI SAU RAREI ÎMPĂRTĂŞANII ÎN CONCEPŢIA SFÂNTULUI NICODIM AGHIORITUL de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 28 din 28 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342451_a_343780]
-
și fățișă de neînregimentare politică ori de alte naturi, atitudine adoptată cu naturalețe de la un capăț la altul al vieții sale (oricând subiect de carte sau de film, la rândul ei), un firesc ce ține de armonia geometriei lăuntrice singulare orânduită lui de Pronia cerească. Indiferent însă de cum vede un creator de literatură sau altul libertatea - și excludem aici, din start, libertinajul ca tipar acceptat sau impus de viețuire a individului și, implicit, a colectivității -, această formă sui-generis a Ființei umane
MASACRUL FLORILOR ŞI ETICA DE A FI de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1644 din 02 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343327_a_344656]
-
PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Impact > Relatare > EPISODUL 10, CAP. III, NOAPTEA FRĂMÂNTĂRILOR, DIN CHEMAREA DESTINULUI Autor: Marian Malciu Publicat în: Ediția nr. 1661 din 19 iulie 2015 Toate Articolele Autorului Treburile familiei Breazu se derulau ritmic, bine orânduite, în fiecare anotimp al anului. Orice eveniment era bine planificat și organizat în amănunt. Și poate că așa s-ar fi întâmplat mult timp, dacă în viața lor nu s-ar fi manifestat, într-un anumit fel, urmările evenimentelor din
EPISODUL 10, CAP. III, NOAPTEA FRĂMÂNTĂRILOR, DIN CHEMAREA DESTINULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1661 din 19 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377388_a_378717]
-
cititorul că în paginile sale sunt cuprinse numeroase gânduri, constatări, descoperiri, acțiuni și inacțiuni, sentimente și trăiri simțite doar cu ochiul sufletului, meditații etc, toate exprimate în „cuvinte pe verticală”. Adevărat, de regulă, poezia este scrisă pe verticală, în versuri orânduite, după anumite criterii, în strofe, cu respectarea regulilor de scriere ale Limbii Române, cu respectarea, deci, a Gramaticii Limbii Române, ceea ce autorul în cauză respectă de la sine de când a învățat să citească și să scrie, adică încă de acum aproape
ESCALADÂND VERTICALA CUVINTELOR de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1939 din 22 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378488_a_379817]
-
ger? Aud și alte vieți, și alte inimi, Cum bat , ca într-un clopot, a popas, Dar mă întreb, de ce în chinuri Se mai trăiește, daca nașterea e-un glas? Când mama, care e grăbita, Nu are timp, nici sufletul orânduit, Să te întrebi, ce ai venit silită, Și te-ai născut, si foamea ți-ai iubit? Când vii, în lumea ta, cu ea alături Să te gândești , ea, oare te-a iubit? De te iubea, se ridică și prin omături
VERSURI DIN COPILĂRIE de LILIA MANOLE în ediţia nr. 1979 din 01 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381369_a_382698]
-
seducție are, De nu găsești o altă asemănare. Mă oglindesc în ochii ei căprui, Și alții mai frumoși, ca ai ei, nu-i, Privesc genele, ca razele de soare, Și sprâncenele, arcuite, o splendoare. Of, ce mai frumusețe de Prințesă, Orânduită a fi pe lume și înțeleasă, Că a fost de Dumnezeu aleasă, Să fie, cea mai, cea mai...frumoasă. Referință Bibliografică: PRINȚESA INIMII MELE / Ilie Popescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1882, Anul VI, 25 februarie 2016. Drepturi de
PRINȚESA INIMII MELE de ILIE POPESCU în ediţia nr. 1882 din 25 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373383_a_374712]
-
a zămislit neamul românesc, din care s-a hrănit și pe care l-a înălțat adesea la rang de cult, apărându-l cu brațul, cu mintea, dar și cu viața. Pentru noi nu există locuri mai frumoase și mai bine orânduite decât acelea care alcătuiesc pământul României.(Grigore Posea). Fiecare om este curios să-și afle rădăcinile, de unde vine , cărui loc aparține primul parfum al universului copilăriei sale. Orice ființă are rădăcini din care își extrage seva, lumina ce îi va
MOVILA MIRESII, SATUL MEU, RĂDĂCINA MEA... de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 407 din 11 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346742_a_348071]
-
se trezească lângă fiul craiului Sau măcar în pat, acasă, unde bietul pădurar De când și-a pierdut copila n-a dat vreme somnului - Crudă-i viața, crudă-i moartea dar mai crudă-i despărțirea Sufletului de perechea lui de cer orânduită Zise fata blestemându-și visele și rătăcirea Care i-au răpit din suflet liniștea neprețuită Și-ncepu s-adune vreascuri ca făcând cu ele foc O ciupercă să prăjească, tocmai una răsărea Dar când omul flămânzește nu mai are nici
VISUL STEJARULUI de MARIUS ROBU în ediţia nr. 1011 din 07 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348300_a_349629]
-
felul) este unul construit de așa manieră încât acesta va întoarce destul de rapid asupra lor înșiși, indubitabil, în sens negativ. Ceea ce este foarte trist azi în privința organismului democratic în sine se rezumă la faptul că, pe catafalcul său mohorât, stau orânduite unul lângă altul, din nefericire, osemintele tuturor celor care au luptat duși cu forța pe câmpul de luptă în varii conflagrații mondiale de exterminațiune umană sau de bunăvoie și dintr-o uriașă naivitate personală pe străzi ca elemente implicite de
ÎNTRE DEMOCRAŢIA NENĂSCUTĂ ÎNCĂ ŞI OLIGOCRAŢIA CU CHIP DE DRAC ICONIC de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 639 din 30 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348421_a_349750]
-
Publicat în: Ediția nr. 1931 din 14 aprilie 2016 Toate Articolele Autorului Există un univers fascinant și noi ar trebui să ne bucurăm că facem parte din el. Dumnezeu a creat fiecare părticică cu un rost și o menire bine orânduite. Dacă analizăm cu atenție fiecare particică dar și rostul și menirea fiecăreia ajungem la concluzia că tot ceea ce se întâmplă este spre binele nostru. Avem la îndemână posibilitatea să folosim binefacerile creației, sau nu.... Natura este conectată la ciclurile universului
CUM NE RUGAM de EUGEN LUPU în ediţia nr. 1931 din 14 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378116_a_379445]
-
văzut Basarabia până la Nistru - minunat pământ românesc - plin de podgorii, renumite încă de pe vremea lui Ștefan cel Mare, un ținut prin care șerpuiesc râuri înconjurate de păduri, coline semănate cu grâu - o mare de verde intens - alternând cu alte culturi, orânduite geometric pe suprafețe imense de la Orhei la Soroca. Iazurile Orheiului - ochii cerului plini de stelele dumnezeirii - dăruiesc apa pentru irigarea pământului fertil și roditor dar sunt și oaze de liniște și de pescuit. De-a lungul celor 12 localități, pe
BASARABIA. DRUMURI DE LUMINĂ de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 1951 din 04 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/376520_a_377849]
-
umanului, ca exercițiu filosofic din ce în ce mai vizibil în demersurile filosofice actuale (dar nu ca model de reconstrucție a umanului, alături de antropologia filosofică și de ontologia fundamentală), "nu este o disciplină constituită și nici nu are, încă, o problematică recunoscut proprie, bine orânduită și larg consensuală. E vorba, deocamdată, mai mult de un spirit relativ comun și de o arie de preocupări oarecum convergente, în care dospesc laolaltă varii concepte, motive, intuiții, atitudini și considerente apreciate ca purtătoare de făgăduințe sau, chiar, drept
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
din vechime. Se repeziră săgetând și aruncând lănci asupra șirurilor de bătălie ale dușmanilor; îndată după asta se risipiră într-o fugă nebună și prefăcută, pentru a-i ațâța pe inamici să-i urmărească, apoi deodată dădură față, strânși și orânduiți porniră c-o furtunoasă vehemență asupra inamicului, dând turbați cu săbiile. Cu acest mod de luptă, neobicinuit pentru romei, c-o cerbicie netemătoare de moarte, cu strigătul sălbatec și pătrunzător la atac, românii știură să aducă oastea-mpărătească într-o poziție
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
de samă, Innocențiu III se zbătea contra împuternicirii cerute a unui cardinal pentru încheierea tractărilor și se mărgini numai a autoriza pe capelanul Ioan ca, înlăuntrul ținuturilor romîno-bulgare, să ia toate măsurile spirituale după proprie chibzuință și să predea episcopului orânduit saccosul, ca semn al deplinei puteri, să facă, cu ajutorul episcopilor romano-catolici învecinați, hirotoniile spirituale și să primească în fine juruințele ordinelor călugărești. Capelanul Ioan mai primi instrucția ca să cerceteze temeinic și cu de-amăruntul cum stă cu coroana regală ce
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
deja gata) ale limbei și ale fantaziei. E dar o urmare naturală că trebuie să dispară mai cu totul diferința între diletantism și arte (Kuenstlerschaft) într-o arte unde obiectivul a înăbușit obiectivul unei arhitectonice solide și a unei educațiuni orânduite și treptate (stufenmaessig). La neci o arte nu se-ntîmplă asta mai mult ca la artea dramatică. Nicăiri nu lipsește mai mult o schele de legi neatîrnătoare de agitațiuuea (Erregtheit) subiectivă o măsură anumită de cultură tecnică și generală spre a
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
Utnapiștim, Ziusudra) și după cel al construirii arcei se trece la episodul „lansării la apă” și al începerii potopului. În timpul edificării arcei nu survine nici o contradicție, nici un element epic neprevăzut. Totul se desfășoară conform planului dinainte stabilit și de sus orânduit. În toate cazurile, Cosmocratul este omnipotent și omniscient, iar omul (chiar dacă este „cel ales”) nu are de făcut decât să urmeze întocmai indicațiile primite. Situația este esențial diferită în cazul variantelor românești ale legendei potopului. Pentru mentalitatea arhaică și tradițională
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
cu actul țesutului își are explicația în calitatea demiurgică a țeserii (99). Ghemul de ață (massa confusa) este o prima materia în mâna Demiurgului, care o transformă - printr-o acțiune ritmată și repetitivă (rând după rând) - într-o materie perfect orânduită, cartezian ordonată (lat. ordo = rând, șir). Mânuirea inabilă a ghemului, ca în legendele românești, este o abatere de la normă, având ca rezultat o Lume accidentată, deci „imperfectă”. Cele două acțiuni demiurgice - ordonarea și „urzirea” Lumii - nu se înrudesc doar din
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
și felul cum este receptat spațiul din afara hotarelor (extra muros). Spațiul intra muros este centrat și măr- ginit (hotărât), cultivat și cultural, locuit și ordonat, într-un cuvânt este un spațiu cosmizat (în sensul pitagoreic al conceptului Kosmos = univers bine orânduit). Pentru mentalitatea tradițională, ca și Haosul față de Cosmos, spațiul extra muros se definește prin negarea atributelor spațiului antinomic : el este ne- centrat și ne-mărginit (ne-hotărât), ne-cultivat (locus in-cultus) și ne-cultural (natural), ne-locuit și ne- ordonat
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
pe verticală, care se sprijinea pe supunerea și sinceritatea individului: Dacă gândurile sunt sincere, inimile se purifică. Dacă inimile se purifică, oamenii devin mai elevați. Dacă oamenii sunt mai elevați, familiile sunt puse în bună orânduire. Dacă familiile sunt bine orânduite, provinciile sunt guvernate cum trebuie. Iar dacă provinciile sunt guvernate cum trebuie, întreaga împărăție are parte de liniște și fericire."168 În schimbul supunerii, Împăratul promitea să fie bun cu poporul pe care îl conducea, să-i asigure bunăstarea și să
Viclenia globalizării . Asaltul asupra puterii americane. In: Viclenia globalizării. Asaltul asupra puterii americane by Paul Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1096_a_2604]
-
nevoie să cumpere de la el, oare nu va sta în loc munca sa proprie, atâta vreme cât omul șade la piață? Deloc - răspunse el - căci există oameni, care, având în vedere aceasta, se pun pe ei în această slujbă - anume, în cetățile bine orânduite, cam cei mai slabi fizicește și nefolositori pentru altă muncă. Ei trebuie să stea acolo în piață, unde cumpără pe bani lucruri de la cei care au nevoie să vândă ceva, iar altora, care au nevoie să cumpere, le vând acele
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
undeva, în vreo nevoie a acestor oameni, unii față de alții. Pesemne că e bine ce spui! Să cercetăm, dar, și să nu ne ferim! Mai întâi să privim în ce chip își vor duce viața cei ce au fost astfel orânduiți: oare vor produce altceva decât grâu, vin, îmbrăcăminte și încălțăminte? Și clădindu-și case, vara vor lucra mai mult goi și desculți, iar iarna îmbrăcați și încălțați îndeajuns. Se vor hrăni, măcinând făina din orz și grâu; pe una o
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
ei și mai sunt și multe, multe alte semne ale vechii harțe dintre aceste două. Totuși, să spunem că, dacă poezia și imitația ar vorbi cu rațiune în favoarea plăcerii, cum că trebuie ca ea să existe într-o cetate bine orânduită, noi le-am primi bucuroși, fiindcă ne dăm seama că suntem sub vraja lor. Însă ceea ce pare a fi adevăr nu se cuvine trădat. 16. Minciuna de stat (I) (Republica, 389b-389c) (Socrate) Se cuvine, deci, ca doar cârmuitorii cetății să
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]