1,225 matches
-
multisecular, în ritm natural, tradițional-religios, împreună determinați de condiționările timpului și locului lor. Și nici nu înțelegeam cum de este posibil ca un asemenea nivel de conștientizare, rafinat și exigent al acestui fapt, poate lucra adânc și temeinic în sufletul orășeanului, zidind nevoia trăirii frumosului, adică a vieții, numai în comuniune creștină. Aveam să înțeleg ascultându-l pe Părintele Petru Moga, care mi-a deslușit cum omul modern se poate simți „avizat“, nerămânând pe „dinafară“, „în stare doar criticistă“, simțindu-se
PĂRINTELE PETRU MOGA – VREDNIC SLUJITOR AL LUI IISUS HRISTOS, AUTENTIC PROMOTOR AL FRUMOSULUI ŞI HARNIC SACERDOT AL CUVÂNTULUI… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1810 din 15 decembrie 2015 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1450175693.html [Corola-blog/BlogPost/357710_a_359039]
-
prelung. Sănii trase de cai pe străzile încă-nzăpezite. Clopoței. Zurgălăi. Colinde. Am fost și eu cu colindătorii... De Anul Nou, am fost și cu „buhaiul”, la urat, împreună cu câțva colegi și prieteni, români și evrei. După posibilitățile noastre de orășeni sadea ce eram și după mintea noastră de atunci, „buhaiul” era făcut dintr-o cutie rotundă de tablă, de la renumitele bomboane „ Desrobirea”. Sunetul produs de acest original instrument era, cu mare indulgență, doar de... vițică și nicidecum așa cum ar fi
MICI TABLOURI DE-ALTĂDATĂ de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 796 din 06 martie 2013 by http://confluente.ro/Roni_caciularu_mici_tablour_roni_caciularu_1362594665.html [Corola-blog/BlogPost/345598_a_346927]
-
cântat prohodirea de către un sobor de preoți în frunte cu preotul Bărcănescu, ,,în al cărui cântec se vedea durerea pentru pierderea unuia dintre cei mai buni prieteni”. Lăcașul bisericii, curtea și împrejurimile erau înțesate de lume: ziariști, intelectuali, profesori, studenți, orășeni, etc. O durere cumplită cuprinsese întreaga adunare. Corpul poetului era întins pe catafalc, avea ,,mustața neagră și barba neagră și puțin crescută”, ,,...capul și aproape fruntea întreagă îi erau învelite într-un bandaj negru” Catafalcul era înconjurat de coroanele ziarelor
EMINESCU ŞI VERONICA MICLE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 551 din 04 iulie 2012 by http://confluente.ro/Nascuti_si_morti_in_acelasi_an_am_ion_ionescu_bucovu_1341391242.html [Corola-blog/BlogPost/344482_a_345811]
-
a dricului tras de cai se observă mergând pe jos Mihail Kogălniceanu, Toderiță Roseti( fratele Elenei Cuza), Titu Maiorescu, Lascăr Catargiu, gazetarul Grigore Ventura, Traian Demetrescu, nedespărțitul prieten, Alexandru Chibici- Râvneanu, doctorul Ion Neagoe, tineri studenți, intelectuali, profesori universitari, elevi, orășeni. În fața statuilor lui Eliade Rădulescu și Mihai Viteazu sunt înfățișați numeroși elevi și studenți cu capul descoperit, aduși de dascalii lor. În fața Universității profesorul Dimitrie August Laurian a ținut o cuvântare care a omagiat în cuvinte vibrante viața poetului, după
EMINESCU ŞI VERONICA MICLE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 551 din 04 iulie 2012 by http://confluente.ro/Nascuti_si_morti_in_acelasi_an_am_ion_ionescu_bucovu_1341391242.html [Corola-blog/BlogPost/344482_a_345811]
-
ouăle și scriu pe ele cu creionul (chimic!) ziua în care a fost făcut. Apoi așteaptă să pună gâștele pe cuibar. Te poți considera un privilegiat să ai parte de un ou de gâscă în tigaie- obligatoriu cleios! Ce știu orășenii? Li se pare că dacă mănâncă ouă de prepeliță din supermarket au fuzionat deja cu natura... nimic mai fals! Cât timp n-ai facut planuri de răzoare și calcule cu privire la momentul în care pământul este destul de umed și suficient de
Port ceva pe dos, cum m-a învățat bunica, să nu se prindă farmecele de mine. Primăvara la perfectul simplu într-un oraș mic de provincie by https://republica.ro/port-ceva-pe-dos-cum-m-a-invatat-bunica-sa-nu-se-prinda-farmecele-de-mine-primavara-la-perfectul-simplu [Corola-blog/BlogPost/338197_a_339526]
-
norocul meu de a scăpa o după amiază de mărăcini. Ca în orice sat al acelor timpuri erau și anumite lucruri rare. Unul dintre ele era “Autobuzul” sau “Rata” cum se spunea atunci, unicul mijloc de transport care aducea acasă “orășenii” odată pe săptămână, joia. Joia, era ziua când, cu mic cu mare, străbăteam cei aproximativ patru sute de metri până la drumul principal să vedem cine mai vine. Dacă aveam norocul să fie cineva care ne cunoștea, de multe ori aveam șansa
SUNT VINOVAT DOAR PENTRU PRIMĂVARĂ ... (FILE DE BIOGRAFIE 3) de MARIN BUNGET în ediţia nr. 510 din 24 mai 2012 by http://confluente.ro/Manuscris--Amintiri/Sunt_vinovat_doar_pentru_primavara_marin_bunget_1337925618.html [Corola-blog/BlogPost/346978_a_348307]
-
bilanțul făcându-se așadar pe un an, până la sfârșitul lunii octombrie a anului 1784. Țigani muzicanți, brutar neamț, evrei arendași Parcurgerea însemnărilor și a socotelilor ținute în florini și creițari ne poartă prin mozaicul urban al Sucevei. Aflăm că „țiganii orășeni muzicanți depun pentru libertatea de a cânta duminica în cârciumi” suma totală de 19 florini și 55 de creițari, că „brutarul neamț, Johann Dorfler, plătește pentru un transport de piatră” un florin, că „cei doi evrei arendași, Solomon Mayer din
TABLOUL MULTICOLOR AL SUCEVEI, LA SFÂRŞITUL SEC. AL XVIII-LEA, ÎNTR-UN DOCUMENT CONTABIL de TIBERIU COSOVAN în ediţia nr. 81 din 22 martie 2011 by http://confluente.ro/Tabloul_multicolor_al_sucevei_la_sfarsitul_sec_al_xviii_lea_intr_un_document_contabil.html [Corola-blog/BlogPost/349110_a_350439]
-
gândea. El o dorea cu adevărat dar „cu forme legale”, Și ea dorea din suflet să i se dea. Dar tot cu acele „forme legale” Iată cum „formele legale” complică viața în comunitățile mai mici în care se mai respectă. Orășenii au pierdut de mult aceste bune obiceiuri. Să le fie de bine! Anica se duse în cabină și reveni după câteva clipe bune într-un costum de baie mini și cu două sanvișuri uriașe. Le-au păpat cu poftă apoi
DOUĂ GRADE DE LIBERTATE ŞI UN PRIETEN de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1643 din 01 iulie 2015 by http://confluente.ro/emil_wagner_1435761982.html [Corola-blog/BlogPost/369773_a_371102]
-
se mâncau reciproc. O clipă, cu privirea ochi în ochi, păreau că au ajuns la numitorul comun. Și-au dat un pupic de zece mile. Un gând obraznic l-a fulgerat pe Ionel. „Bine că a rămas orășeancă și nu orășean. Ce m-aș fi făcut dacă în tranziție s-ar fi crezut băiat și mi-ar fi oferit, în consecință, fundulețul”. Zâmbind, a exteriorizat: - Ești încă dificilă pentru „două grade de libertate.” Cu toată erudiția pe care ți-o respect
DOUĂ GRADE DE LIBERTATE ŞI UN PRIETEN de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1643 din 01 iulie 2015 by http://confluente.ro/emil_wagner_1435761982.html [Corola-blog/BlogPost/369773_a_371102]
-
sfioasa țărăncuță. Joci rolul unei orășence încălțate dar nu ți se potrivește. Are și dubla libertate limitele ei. Arăți de parcă, peste noapte ai devenit din fată băiat. Se poartă la oraș. Anica era în dilemă. Oare are în față un orășean sau pe Ionel cu care s-a jucat în țărână toată copilăria? Poate exista posibilitatea ca el să fi rămas cu demnitatea de cetățean al sătucului în care s-a născut deși a trăit ani buni în splendorile reclamei comerciale
DOUĂ GRADE DE LIBERTATE ŞI UN PRIETEN de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1643 din 01 iulie 2015 by http://confluente.ro/emil_wagner_1435761982.html [Corola-blog/BlogPost/369773_a_371102]
-
Ionel. Gluma și simpla cochetare reînvie în mintea ei - Aaaa! Cum rămâne cu cererea în căsătorie? Încă nu am spus da! - Vei spune în fața popii. - Atunci pofta-n cui. Nu mă mărit cu-n srăinez chiar dacă nu este decât temporar orășean. - Ce alternativă îmi rămâne? - În genunchi! - În fața unei sirene? Stai să-ți fac o poză cum arătai la acceptarea măritișului. O s-o afișăm mare, la primăria din sat. - Dacă apari și tu în genunchi totul este în regulă. Fă poza
DOUĂ GRADE DE LIBERTATE ŞI UN PRIETEN de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1643 din 01 iulie 2015 by http://confluente.ro/emil_wagner_1435761982.html [Corola-blog/BlogPost/369773_a_371102]
-
O sărută drăgăstos apoi completă instrucția morală cu: - Este și va rămâne secretul nostru. Numai al nostru. Toată viața. - La noi în sat? - Bineînțeles. Ce motiv am avea să ne părăsim părinții, colegii, rudele și prietenii? - Deci nu ai devenit orășean odios cu purtări inumane? - Nu-i critica atât de aspru. Au moravurile lor cu care trebuie să-i acceptăm deoarece ne asigură multe bunuri de care avem nevoie cum și noi le asigurăm păpica. Apropo de păpică să luăm ceva
DOUĂ GRADE DE LIBERTATE ŞI UN PRIETEN de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1643 din 01 iulie 2015 by http://confluente.ro/emil_wagner_1435761982.html [Corola-blog/BlogPost/369773_a_371102]
-
în mantaua lui de paznic și l-a lăsat să doarmă până iese el din tură. Moș Lică era o figură a târgului căci el se ocupa de ciurdele orașului. Angaja tot felul de băieți pe timpul verii care păzeau vacile orășenilor, căci mai toate casele de la periferii aveau câte o văcuță sau chiar două. Vremurile erau cum erau, căci alimentele se dădeau pe cartelă și dacă nu aveai o slujbă undeva să ai cartelă, nu îți era pre ușor. Moș Lică
BELDIE CIURDARUL de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 380 din 15 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Beldie_ciurdarul_mihai_leonte_1326692373.html [Corola-blog/BlogPost/361311_a_362640]
-
in România s-a emancipat de sub jugul condițiilor de viață neprielnice și, printr-un extraordinar efort de voință, a ajuns intelectual. „Intelectual” în conformitate cu definiția apărută din negurii afacerii Dreyfus? Nu știu eu d-astea, ar răspunde cei patru din zece orășeni, în schimb, te vor invita la ei acasă și-ți vor arăta o debara plină cu diplome ce pot oricând dovedi că sunt cine pretind. Să-i întrebi cum stau cu responsabilitatea civică și cum se traduce, în plan personal
Cel mai intelectual by https://republica.ro/cel-mai-intelectual [Corola-blog/BlogPost/338092_a_339421]
-
de domeniul fizic , cât de frumos sunt, de elegant, de iute la alergare; cele 10 porunci au legătură cu morala, cu bunul simț, prin urmare: nimeni nu e scuzat de a le ține, fie el profesor sau cioban, atlet sau orășean călcarea lor rănește inimi de om și de Dumnezeu, doare până în adâncul sufletului. Nu partea materială l-a afectat în primul rând pe Osea, faptul că nu mai găsea mâncarea caldă așteptându-l, nu râsul vecinilor era durerea lui cea
OSEA de RODICA STOICA în ediţia nr. 45 din 14 februarie 2011 by http://confluente.ro/Osea.html [Corola-blog/BlogPost/351935_a_353264]
-
de vest a Olteniei se constată existența în perioada amintită a unor suprafețe plantate cu vii și pomi fructiferi aflate pe moșii boierești sau mănăstirești 655, dar și pe loturi țărănești, libere sau aservite, sau pe cele cu embatic ale orășenilor. De aici o serie de tranzacții și pricini de judecată între proprietarii plantațiilor respective și cei ai moșiilor care ân parte sunt redate și de documentele cercetate 656. O însemnată sursă de venituri pentru boieri și mănăstiri o constituie în
MANEANU MITE,EVOLUŢIA VITICULTURII ŞI POMICULTURII ÎN PARTEA DE VEST A OLTENIEI ÎN SECOLELE XVIII-XIX(I) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 994 din 20 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Maneanu_mite_evolutia_viticul_varvara_magdalena_maneanu_1379654392.html [Corola-blog/BlogPost/365081_a_366410]
-
cu țarina. Dar asta e altă discuție...în curând. Vreau doar să vă împărtășesc ce am simțit muncind într-o întreaga sâmbătă, la țară, la bunica ”prin alianță”, împreună cu rubedenile. Încep cu faptul că mi-am pus mănuși(metehne de orășean) și mă uitam uimită la semințele de porumb (înroșite de tratamente). Mi-am călcat pe ifosele mele de naturista și n-am ieșit din ”deprinderile locale împământenite”. N-am asudat muncind, dar începuse să fie cald. Era o acțiune repetitivă
FERICIREA SE MUTĂ LA ”ŢARĂ” de DALELINA JOHN în ediţia nr. 846 din 25 aprilie 2013 by http://confluente.ro/Fericirea_se_muta_la_tar_dalelina_john_1366895304.html [Corola-blog/BlogPost/345987_a_347316]
-
strunit în cealaltă echivala cu o vacanță la mare, ba chiar cu una all inclusive, dacă ritualul târguielilor se finaliza cu un rest îndestulător pentru două sucuri la sifonarie ori la cofetăria de la gară. Ar suspina după raiul casei bunicilor orășeni, cu galopanta numărătoare inversă a zilelor mănoase, cu ore de păpădie, furate din sfințenia decalogului agricol. După Camil Petrescu, buchisit in clasa a doua, și regăsit incriminator în compunerile clasei următoare; din neștiința naivă că Ela Gheorghidiu are tot timpul
COPILĂRIE REÎNCĂRCABILĂ de CARMEN LĂIU în ediţia nr. 2138 din 07 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/carmen_laiu_1478509553.html [Corola-blog/BlogPost/359467_a_360796]
-
o putere aproape paranormală de percepere și vizualizare a vibrațiilor pământului și oamenilor, Ioana Stuparu ne surprinde cu viziunile sale artistice și limbajul colorat cu regionalisme, utilizat deseori, desprinse dintr-o lume a satului românesc, pe care majoritatea dintre noi, orășenii, nu am întâlnit-o decât în literatura marilor clasici. Conștientă de acest lucru, Ioana Stuparu încearcă și reușește cu succes să conserve, între coperțile cărților sale, adevărate comori de spiritualitate românească. Prin volumul de teatru Miniona, apărut la Editura Arefeana
LANSAREA CĂRŢII DE TEATRU MINIONA DE IOANA STUPARU (RECENZIE DE FLORICA GH. CEAPOIU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 294 din 21 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Eveniment_cultural_lansarea_cartii_de_teatru_miniona_de_ioana_stuparu_recenzie_de_florica_gh_ceapoiu_.html [Corola-blog/BlogPost/356553_a_357882]
-
activistului Jurcă la dispoziție. Așa se face că Linte atunci când Jurcă nu era acasă îl lua și pe Beldie cu el seara în oraș, unde mergeau la film sau se plimbau pur și simplu prin oraș. Linte avea însă flerul orășeanului care știa să facă bani din orice. Avea întotdeauna o rezerva de țigări care nu se găseau pe la debitele de tutun, sau chibrituri care nu se prea găseau în acea vreme. La Jurcă acasă Beldie a văzut tot felul de
BELDIE ŞI LINTE de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 399 din 03 februarie 2012 by http://confluente.ro/Beldie_si_linte_mihai_leonte_1328252772.html [Corola-blog/BlogPost/346577_a_347906]
-
care menține sănătoasă comportarea moral-socială a tuturor membrilor comunei. Vecinii, incluzând întreaga comună, se cunosc, se salută dar și se judecă reciproc. Cele două societăți s-au interpătruns prin locuri de muncă și școli. Cel mai neplăcut aspect este pretenția orășenilor dea deține întreaga cultură, știință și chiar biserica. De la oraș vin toate directivele bune sau rele tinzând spre o uniformizare în rău. Sunt de părere că ar trebui cultivată, difuzată, chiar studiată în școli mentalitatea civilizată, respectoasă și totuși fermă
DOUĂ GRADE DE LIBERTATE ŞI UN PRIETEN.-1- de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1573 din 22 aprilie 2015 by http://confluente.ro/emil_wagner_1429706054.html [Corola-blog/BlogPost/353938_a_355267]
-
vei trăi după terminarea școlii, Cel puțin tăticul tău speră asta. Deși majori rămâneți tot copii părinților voștri și trebuie să-i respectați respectând regulile agreate de ei. Tineretul are azi alte reguli de comportare. Poate vom deveni și noi orășeni, dar până atunci va trebui să ne supunem controlului public al opiniei. - Și ce considerați rău în a ieși puțin în lumea înconjurătore? - Nu este nimic rău. Mulți și-au luat lumea în cap cu speranța că vor găsi o
DOUĂ GRADE DE LIBERTATE ŞI UN PRIETEN.-1- de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1573 din 22 aprilie 2015 by http://confluente.ro/emil_wagner_1429706054.html [Corola-blog/BlogPost/353938_a_355267]
-
ce câni le mai țin piept. „Legumeau” până seara o ploscă cu țuică bătrână, păstrată anume. Lumea din afara bisericii le era străină deja. Cei mai tineri se angajau la mină, își lepădau portul, graiul și credințele. Bătrânii îi numeau pe orășeni „barabe”. De acolo, pentru ai lor, verbul „a se bărăbi” Totul se transforma cu repeziciune. Bătrânii se încăpățânau să rămână în eternitate. Acei Bătrâni nu știau să-și facă cruce. Mișcau degetele de la mână în dreptul pieptului de câteva ori, apăsau
Povestea ca viață. Oameni și catedrale by https://republica.ro/povestea-ca-viata-oameni-si-catedrale-cum-am-scapat-de-frica [Corola-blog/BlogPost/338397_a_339726]
-
locuri. Nu stăteam degeaba, fiindcă trebuia să ne asigurăm bucata de pâine din acea zi. Intram în combinatul forestier pe sub gardul mare de scândură și adunam deșeuri din lemn de la diverse utilaje, asta în cazul că aveam comenzi de la diverși orășeni. Dacă aveam norocul să nu fim depistați de paznici sau aceștia ne lăsau pur și simplu să ne facem un fel de roată din deșeuri puteam vinde o astfel de roată cu cel mult 2-3 lei bucata. Uneori nu găseam
BELDIE; AVENTURI CU LINTE. FABRICA DE TERACOTĂ de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1630 din 18 iunie 2015 by http://confluente.ro/mihai_leonte_1434574974.html [Corola-blog/BlogPost/352924_a_354253]
-
în special la bătrâni. Din păcate, merg din ce în ce mai rar, iar atunci nu prea am timp de povești. Însă mi-am mai păstrat o rezervă din copilărie. Contează foarte mult și locul în care ai trăit și te-ai format. Un orășean get-beget nu cred că va putea scrie niciodată veridic despre țărani. Mie mi-a citit cineva odată un text - „Marița” - în care personajul este o femeie simplă de la țară. Omul este critic de artă, văzuse și citise multe la viața
FEBRUARIE 2013 de FLORENTINA LOREDANA DALIAN în ediţia nr. 816 din 26 martie 2013 by http://confluente.ro/Interviu_februarie_2013_florentina_loredana_dalian_1364296525.html [Corola-blog/BlogPost/345439_a_346768]