84 matches
-
răzbune propriul frate (care a fost ucis de Zef în urmă cu aproximativ un an de zile, pentru a-și răzbuna și el, la rândul lui, fratele). Lucrurile se complică în momentul apariției în scenă a "Dianei Vorps", o frumoasă orășeancă pentru care munteanul Ghiorgu își sacrifică ce avea mai de preț: propria viață. Deși amândoi fac eforturi disperate pentru a se întâlni, revederea lor pare imposibilă. Instinctul de conservare este anihilat de iubirea nebunească, platonică, pentru chipul femeii zărit, preț
Aprilie spulberat () [Corola-website/Science/316975_a_318304]
-
colorate în tonul sepie. Lăsată orfană, Dorothy Gale, de numai doisprezece ani, duce o viață simplă în Kansas alături de mătușa sa Em (Clara Brandick), unchiul Henry (Charles Grapewin) și trei argați de fermă. La scurt timp după începutul filmului, irascibila orășeancă miss Almira Gulch (Margaret Hamilton) este mușcată de câinele lui Dorothy, Toto. Dorothy este tulburată că miss Almira Gulch l-a lovit pe Toto cu o greblă, dar mătușa și unchiul ei, precum și cele trei ajutoare de la fermă sunt prea
Vrăjitorul din Oz (film din 1939) () [Corola-website/Science/315912_a_317241]
-
vierme, era frustrat. În timp ce-și croia drum prin oraș, împingând căruțul greu plin până sus cu oale învelite în paie, auzea cuvintele familiare: Ia, ia, uite că trece un maimuțoi! O maimuță care-mpinge un căruț! Curtezane voaslate, orășence gătite elegant și neveste tinere de familie bună, toate șușoteau, arătau cu degetul și-l priveau lung când trecea. Și el devenise destul de priceput la a le observa pe cele mai drăguțe. Ceea ce-l nemulțumea cel mai mult era felul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2249_a_3574]
-
Păi ai zis bine, sătui de vechile valori. Dar să știi că nu sânt nici pervertiți. Uite, de pildă, eu sânt sătulă de oraș, mi-ar plăcea să trăiesc la țară, îmi plac animalele și natura, înseamnă că sânt o orășeancă pervertită?" Bineînțeles, altfel te-ai fi măritat cu un țăran și te-ai fi ocupat de găini." "Nu sânt numai găini!" Da, mai sânt și curci, gâște, rațe..." "Bine, râse Lavinia, admit simplificarea, să revenim la Ulysse. Cum tu n-
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
duminică; era catolică și mergea cu regularitate la biserica din centrul târgului, ridicată la vreun deceniu după instaurarea stăpânirii habsburgice. Coana Zitta era, în aparență, o româncă de la munte, perfect integrată obiceiurilor câmpulungene. Avea prietene și cunoștințe printre vecine și orășence în întreaga urbe de la poalele Rarăului. Dar, în realitate, părinții și înaintașii ei o zămisliseră și împodobiseră să fie o veritabilă nemțoaică, responsabilă în cadrul familiei cu cei patru "K": Küche bucătărie, Kemenate curățenie și treburile interne ale casei; Kinder grija
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
fiul meu, stătea la mine, se simțea bine și era liber. Aduceam apă împreună cu cele două fete, de la o fântână destul de îndepărtată și umpleam două butoaie din plastic. Făceam întotdeauna economie la apă. UN TRAI INVIDIAT Puțin câte puțin, din orășeanca elegantă, îngrijită și delicată, așa cum eram până să încep această muncă, am devenit asemenea țăranilor în mijlocul cărora lucram. Eram neglijentă, purtam haine largi, comode și cizme de cauciuc, mă spălam superficial într un lighean. Când ajungeam în oraș și vedeam
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
faci cum crezi că este mai bine pentru tine și familia ta. Am auzit spunându-se mereu că interesele partidului trebuiesc puse mai presus decât interesele personale. Astea sunt lozinci, tovarășa! Fă cum te învăț eu, că nu ești prima orășeancă pe care o ung primar la țară. 119 Concediu ai avut de când te-a adus la țară? m-a întrebat secretarul de județ. N-am avut nici o zi de concediu. Vei avea o săptămână de concediu. Am vorbit cu medicul
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
să se meargă unu-doi kilometri până la apă și să aducă acasă rufele ude de le Înghețau hainele pe ele. Această treabă era necesar să fie făcută În fiecare săptămână. Așa că nu prea mai aveau ele timp pentru cochetării precum orășencele. Și de puține ori putea fi vorba despre un așa-zis idilism rural. Să nu uităm și faptul că În primii ani de căsătorie mai veneau pe lume și pruncii, Îngrijirea lor În primii ani revenea tot tinerelor neveste, iar
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
obicei În vreme de iarnă femeile aveau mai mult de lucru. Să-ți torci fuiorul, să-ți Împodobești cămașa de sărbători cu altițe, să țeși și să-ți crești În același timp și pruncii presupune eforturi și sacrificii de care orășencele nar fi acum În stare și, la drept vorbind, nici femeile de la țară din secolul douăzeci și unu. După ce fuiorul de in și cânepă precum și cel de lână era pregătit, trebuia tors În fir pentru a putea țese din el pânza. Era
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
B. - pe atunci directoare a Școlii industriale - nu-și cruță eforturile pentru crearea Uniunii Femeilor Române din Ardeal, a cărei lideră este până în 1935, iar apoi, „prezidentă de onoare”. Președintă a secției feminine a Astrei, B. vede în săteancă și orășeancă o chezășie a renașterii morale. A colaborat la „Tribuna”, „Universul literar”, „Vatra”, „Dreptatea”, „Epoca”, „Familia”, „Gazeta femeii” ș.a. Ca scriitoare, profilul acestei feministe cu suflet caritabil rămâne indistinct. A debutat, sub pseudonimul gingaș Sulfina, în „Meseriașul român”, cu traduceri din
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285554_a_286883]
-
niciodată de la orele de clasă și că nu a făcut rabat cu pregătirea elevilor. A fost apreciată și comportarea ei de bună colegă cu toți membrii colectivului didactic al școlii, indiferent de gradul didactic sau de funcție ... fără aere de orășeancă, de șefă de promoție sau de fiică de universitari. S-ar părea ... din cele de mai sus ... că este regretabil un asemenea "chin" la care a fost supusă fiica noastră imediat după terminarea facultății. Nu. Aș putea spune ... și ea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
În cuprinsul la numărul 1 întâlnim proză variată - pentru sfârșit de decembrie un „Hristos se naște, măriți-l popoare”, „Viața socială și familială” de prof. U. Gavrilescu, Alimentația rațională - de prof. V. Popescu, Sfaturi practice pentru sătence dar și pentru orășence - de Cornelia Vântu; Realizarea de jucării din restul de stofă - de prof. M. Botescu, dar și versuri, colinde culese din diferite localități de elevi, până și de cei din clasa I. Utile pentru gospodine sunt diferitele preparate realizate din carne
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
fotografii, ilustrate. Cum credeți că ar arăta viața sănătoasă în această grilă? În ce fel s-ar putea trăi fără nici una dintre conservele acestea? A.R. Înțeleg aluzia figurată a întrebării, însă răspund în registrul propriu. Sunt o citadină înveterată, orășeancă din moși strămoși. Dar cu nostalgie și dor de natură, aer liber, păduri, munți, apusuri de soare și toată recuzita. În copilărie, visam vacanțe petrecute la țară, idilic, bucolic, cu livezi înflorite, cireșe furate din pomi și scalde în râuri
Toamna decanei: convorbiri cu Antoaneta Ralian by Radu Paraschivescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/592_a_1297]
-
imediat, eliberează locul, pe care tânărul și-l reocupă, tot fără să zică nimic, în vreme ce eu o fixez cu o dușmănie rareori încercată, amestecată cu cel mai agresiv dispreț pe femeia care „restabilise ordinea”, „dreptatea”: nu e nici țărancă, nici orășeancă, nici tânără, nici bătrână... De ce o făcuse? De ce se purtase astfel cu o altă femeie. Doar nu putea să nu observe că e îmbrăcată în negru, că poartă doliu... (Poate un doliu proaspăt, nu avea de unde să știe că vine
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
din curte le împlineau, după puterile lor, Dumitru, Vasile și mezinul Săndel. Mai târziu nevoile au crescut și a fost necesară o nouă orientare a forțelor familiei: Emilia s-a mutat la Galați la mătușă-sa Zoița (care dacă devenise orășeancă nu mai era „mătușa”, ci „tanti”) pentru a se perfecționa în meseria de croitorie iar Mihăiță s-a mutat la Constanța fiind admis ca voluntar în Marina Militară. Costache, ca țăran cu gospodărie mijlocie, a încercat să se apropie și
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
Desigur, el nu mai este țăran - este doar un fals țăran - și poate că aici este toată explicația. (Sau poate că nu.) În săptămâna următoare, invitata lui Horia Roman Patapievici la emisiunea Înapoi la argument a fost Annie Bentoiu, o orășeancă getbeget, a cărei mamă a fost nu rapsod popular, ci elvețiancă. (Annie Bentoiu, soția lui Pascal Bentoiu, este o exce lentă traducătoare și autoarea unor volume de memorii despre începuturile comunismului în România Timpul ce ni sa dat.) De data
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
citadină cu liziera iernatică a satului, iar din perspectiva de azi, purtată de Inge Wenzel, ea este o cămașă rural-citadină - ca un somn hibernal într-un amărât de cătun, ademenită să ajungă, din lipsă de material și din prejudecată împotriva orășencelor, un decolteu croșetat. Orice-ar fi cusut bunica, avea totdeauna grijă să fie „comod“ la purtat. Adică de două ori mai larg decât necesar. Bineînțeles că și această cămașă de noapte prea scurtă îi ieșise atât de largă, încât am
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
citesc cărți despre fenomenul provincialismului și despre național-socialism. Am văzut în fața ochilor satul ca îndărătul unui perete de sticlă - o ladă fantomatic ruptă de lume cu oameni încremeniți nemilos. Îi evitam pe copiii de ștabi, dar voiam s-ajung o orășeancă așa cum erau miile de oameni obișnuiți întâlniți în magazine, parcuri, tramvaie. Recunoșteam în jur numeroasele insule rătăcitoare de pe insula imobilă de asfalt. În acest oraș ținut sub supraveghere, nefericirea insulei se reflecta zilnic pe chipurile oamenilor. Am văzut razii ale
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
vierme, era frustrat. În timp ce-și croia drum prin oraș, Împingând căruțul greu plin până sus cu ceramică Învelită În paie, auzea cuvintele cunoscute: — Măi, măi, uite că trece un maimuțoi! O maimuță care-mpinge un căruț! Curtezane voalate, orășence gătite elegant și neveste tinere de familie bună, toate șușoteau, arătau cu degetul și-l priveau lung când trecea. Și el devenise destul de priceput În a le observa pe cele mai drăguțe. Ceea ce-l nemulțumea cel mai mult era felul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2247_a_3572]
-
ruse. Mi-ar place și mie să rămîn româncă, cum rămîn rușii ruși, dar nu izbutesc să-mi descopăr o origine și o vitalitate în cultura românească. Mă întreb dacă lucrurile ar sta altfel în caz că eram țărancă, în loc să fiu burgheză orășeancă. Nu știu. Dacă aș avea un asemenea reper afectiv, cum zice-se au alți români, sau pretind că-l au, m-aș constitui în grup cu ei, în loc să-i ocolesc, și aș găsi și o activitate care să măgulească acest
Jeanne Marzesco – Fragmente-strigăt () [Corola-journal/Imaginative/12213_a_13538]
-
Rodica Zafiu Sufixul moțional -că - mijloc prin care se formează feminine de la substantive masculine, mai ales de la nume de locuitori în -(e)an: româncă, italiancă; clujeancă, timișoreancă; orășeancă, săteancă - e unul dintre elementele derivative care pot provoca discuții lingvistice și interpretări contradictorii. Sufixul, de origine slavă, a părut la un moment dat să devină relativ neproductiv, suferind o tendință de eliminare în favoarea unui model derivativ mai regulat. La
Indiancă, germancă, europeancă... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15746_a_17071]
-
chirpici acoperite cu paie înălțau fumuri spre cerul alb ca smântâna. Țăranii erau răi și ageri, cu gândul tot la înșelăciuni, mai slabi și mai negricioși decât grădinarii din sănii. Muierile erau în schimb cu mult mai frumoase, sulemenite ca orășencele și știind să-și facă ochii umezi și scânteietori pnntr-o anumită fiertură de buruieni. Oprind în mijlocul câte unui sat, convoiul, lătrat de dini și-nconjurat de copii cu căciuli ascuțite, se desfăcea, caii deshămați erau adăpostiți prin grajdurile oamenilor, care primeau
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
-și revină după mine. Însă eu voi fi în stare să-mi revin după el? Ea se asigură că joacă așa cum trebuie de data asta. Se întreabă întruna: ce anume la ea îl atrage pe Mao, în afară de chipul ei de orășeancă, fără riduri? Creierul ei contează? Își amintește că, odată, el i-a spus că-i plac caracterul și curajul ei. A fost doar o afirmație ca să o flateze? Se păcălește singură? Dacă e vorba doar de frumusețea ei? Ea poate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1921_a_3246]
-
fiecare prilej și mă invită să țin cuvântări la Institutul Armatei Populare de Eliberare. Își arată respectul și considerația. Ye îmi amintește de o moașă din satul meu, care-și pudra pielea cu făină, ca să pară că seamănă cu o orășeancă, palidă la piele. Ye nu-mi povestește niciodată despre trecutul ei. Evită subiectul, atunci când o întreb. Nu e mândră de originea ei. Sunt sigură că e inferioară. Mă bucur că nu vorbește limbi străine și mă bucur că nu-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1921_a_3246]
-
conturată de o bandă neagră de păr vânjos, tunsă ca postavul, cu o ceafă otova care-i lega de spinare craniul. în ultima clipă ajunsese la înmormântare și fiica mortului pe care Vasile Drobotă o purtase în școli. Era o orășeancă în doliu, cu rochie de dantele care îi dezveleau gâtul și umerii, și figura plânsă. Toți o priveau cu o curiozitate nestânjenită. îl adusese și pe nepot, un adolescent drăguț, cu buze neformate și priviri naive. Era o înmormântare frumoasă
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]