80 matches
-
trei timpi, acum versați, au scos vela din vânt apoi ea s-a repezit în cabină să-și pună hulitul costum de baie. Când a reieșit pe punte Ionel a îmbrățișat-o ca să-i spună la ureche? - Trebuie să fi orășeancă? Nu-i mai bine ca-n apă să rămâi sirena mea dragă? - Adică mă vrei din nou nudă? Pentru ce, doar m-ai avut și-ți aparțin. Sub privirea lui dojenitoare și-a dat jos costumul în ritul unei muzici
DOUĂ GRADE DE LIBERTATE ŞI UN PRIETEN -2- de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1574 din 23 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374960_a_376289]
-
Până acum cloșca era stăpâna diriguitoare. Acum este cocoșul. Puiul a devenit găinușe. Trebuie satul să afle chiar tot? Mai avem un secret al nostru. Îl amplificăm puțintel. - Chiar simți nevoia sau încerci din nou să intri în pielea de orășeancă? - Nu mai fac prostia. Dar mă furnică hormonii. Simt, doresc, să devin mamă și totul mă împinge spre aparatul tău de procreare care sub mângâierea mea s-a trezit. Nu vrei să contribui și tu? - Văd că nu degeaba popa
DOUĂ GRADE DE LIBERTATE ŞI UN PRIETEN -2- de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1574 din 23 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374960_a_376289]
-
vorbiră , însă străinul nu plecă până nu mai întări o dată vorbele-i de mai devreme. - Ascultă ce spun eu, domniță, băieți ca nepoții mei nu există, meseriași buni, au școală, vin cu pâinea întreagă acasă ! Vii la oraș, te faci orășeancă... Ce bine ți-ar sta la braț cu Toma sau George, ia-l pe care-l vrei tu ! Zău, nu glumesc, degeaba râzi ! Soarta ta e la oraș, ascultă-mă pe mine ! Gândește-te la asta, norocul tău , eu ți
ARPEGIILE DESTINULUI de FLORICA PATAN în ediţia nr. 2243 din 20 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375462_a_376791]
-
un mare magazin din București! Pe sub mână... Fatal răspuns! Vraja admirației a fost ruptă ca o pânză de păianjen, de hohotele și exclamațiile ironice: -Ăăă! Și noi, care credeam!.. Hă, hă, hă! Ce mai cadou!.. Ha, ha, ha!.. Foarte contrariată, orășeanca a întrebat la rândul ei, înciudată: -Dar... ce credeați? I-a răspuns o femeie, zâmbind zeflemitor: -Păi...dacă n-ai făcut-o dumneata, ce te mai fălești atâta? Năucă, femeia de la oraș a-nghițit în sec. Avalanșa de hohote a amuțit
GOVIA de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1571 din 20 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374655_a_375984]
-
numeroși compuși: neadevăr, nebun, necopt, negreșit, necioplit, nenorocire; apoi răz(lat. răs) ca în cuvintele: a răzbi, a răzvrăti, război, răzmeriță; prea(lat. prae): preabunul, preafrumosul, preaputernicul. Dar mult mai numeroase sunt sufixele: -ac (buiac, sărac, prostănac, zodiac), -că (săteancă, orășeancă, țărancă, țigancă, lupoaică), -aci (stângaci, cârmaci, trăgaci), -og (milog, olog, pisălog), -eală (amețeală, bârfeală, croială, umezeală), -an (bețivan, golan, lungan), -anie (grijanie, împărtășanie, pățanie), -ean (moldovean, muntean, oltean, vrâncean, dobrogean), -nic (obraznic, praznic, ibovnic, amarnic, îndoielnic, comic), -niță (botniță, clopotniță
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
B. - pe atunci directoare a Școlii industriale - nu-și cruță eforturile pentru crearea Uniunii Femeilor Române din Ardeal, a cărei lideră este până în 1935, iar apoi, „prezidentă de onoare”. Președintă a secției feminine a Astrei, B. vede în săteancă și orășeancă o chezășie a renașterii morale. A colaborat la „Tribuna”, „Universul literar”, „Vatra”, „Dreptatea”, „Epoca”, „Familia”, „Gazeta femeii” ș.a. Ca scriitoare, profilul acestei feministe cu suflet caritabil rămâne indistinct. A debutat, sub pseudonimul gingaș Sulfina, în „Meseriașul român”, cu traduceri din
BAIULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285554_a_286883]
-
conturată de o bandă neagră de păr vânjos, tunsă ca postavul, cu o ceafă otova care-i lega de spinare craniul. în ultima clipă ajunsese la înmormântare și fiica mortului pe care Vasile Drobotă o purtase în școli. Era o orășeancă în doliu, cu rochie de dantele care îi dezveleau gâtul și umerii, și figura plânsă. Toți o priveau cu o curiozitate nestânjenită. îl adusese și pe nepot, un adolescent drăguț, cu buze neformate și priviri naive. Era o înmormântare frumoasă
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
atât de fină în orașul acela unde nu sunt apreciate decât femeile hrănite din belșug? Sau poate modul ambiguu, politicos, dar fără mare zel, în care Akbar spusese: „Alteță!“? Escorta ei nu se deosebea prin nimic de cea a oricărei orășence: o singură slujnică, o țărăncuță cu gesturi greoaie care părea că se hlizește mereu și care ducea un obiect plat, înfășurat neglijent într-un postav vechi și uzat. Privirea mea s-a arătat desigur prea insistentă, căci circaziana și-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
urmând poteci croite de caprele ce se încumetau spre cele mai abrupte pante, abia suficient de late pentru picioarele ei micuțe. — Ai grijă la pisicile sălbatice, îi spuneau păstorii de capre cu care se întâlnea, surprinși să o vadă pe orășeanca delicată de una singură prin pădure. Ai grijă la șerpi, scorpioni și lipitori. Dar ei nu-i păsa. Se aventura în bălțile nămoloase ca să adune muguri de lotus, făcea raiduri prin cuiburile păsărilor, deschidea ca pe o surpriză păstăile bine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2296_a_3621]
-
-și revină după mine. Însă eu voi fi în stare să-mi revin după el? Ea se asigură că joacă așa cum trebuie de data asta. Se întreabă întruna: ce anume la ea îl atrage pe Mao, în afară de chipul ei de orășeancă, fără riduri? Creierul ei contează? Își amintește că, odată, el i-a spus că-i plac caracterul și curajul ei. A fost doar o afirmație ca să o flateze? Se păcălește singură? Dacă e vorba doar de frumusețea ei? Ea poate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1921_a_3246]
-
fiecare prilej și mă invită să țin cuvântări la Institutul Armatei Populare de Eliberare. Își arată respectul și considerația. Ye îmi amintește de o moașă din satul meu, care-și pudra pielea cu făină, ca să pară că seamănă cu o orășeancă, palidă la piele. Ye nu-mi povestește niciodată despre trecutul ei. Evită subiectul, atunci când o întreb. Nu e mândră de originea ei. Sunt sigură că e inferioară. Mă bucur că nu vorbește limbi străine și mă bucur că nu-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1921_a_3246]
-
urmând poteci croite de caprele ce se încumetau spre cele mai abrupte pante, abia suficient de late pentru picioarele ei micuțe. — Ai grijă la pisicile sălbatice, îi spuneau păstorii de capre cu care se întâlnea, surprinși să o vadă pe orășeanca delicată de una singură prin pădure. Ai grijă la șerpi, scorpioni și lipitori. Dar ei nu-i păsa. Se aventura în bălțile nămoloase ca să adune muguri de lotus, făcea raiduri prin cuiburile păsărilor, deschidea ca pe o surpriză păstăile bine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2297_a_3622]
-
să se meargă unu-doi kilometri până la apă și să aducă acasă rufele ude de le Înghețau hainele pe ele. Această treabă era necesar să fie făcută În fiecare săptămână. Așa că nu prea mai aveau ele timp pentru cochetării precum orășencele. Și de puține ori putea fi vorba despre un așa-zis idilism rural. Să nu uităm și faptul că În primii ani de căsătorie mai veneau pe lume și pruncii, Îngrijirea lor În primii ani revenea tot tinerelor neveste, iar
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
obicei În vreme de iarnă femeile aveau mai mult de lucru. Să-ți torci fuiorul, să-ți Împodobești cămașa de sărbători cu altițe, să țeși și să-ți crești În același timp și pruncii presupune eforturi și sacrificii de care orășencele nar fi acum În stare și, la drept vorbind, nici femeile de la țară din secolul douăzeci și unu. După ce fuiorul de in și cânepă precum și cel de lână era pregătit, trebuia tors În fir pentru a putea țese din el pânza. Era
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
Middlebury și voia să lucreze un an ca bonă spre a economisi ceva bani pentru o călătorie la Paris. Când am Întrebat dacă asta Înseamnă că știe franțuzește, a dat afirmativ din cap. Singura problemă era că fata, ca orice orășeancă get‑beget, nu avea permis de conducere. Era ea dispusă să Învețe să conducă? Nu, a răspuns ea. Nu considera că străzile aveau nevoie de Încă o mașină adăugată traficului. A treia rasă de pe listă. Am petrecut restul zilei străduindu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
Păi ai zis bine, sătui de vechile valori. Dar să știi că nu sânt nici pervertiți. Uite, de pildă, eu sânt sătulă de oraș, mi-ar plăcea să trăiesc la țară, îmi plac animalele și natura, înseamnă că sânt o orășeancă pervertită?" Bineînțeles, altfel te-ai fi măritat cu un țăran și te-ai fi ocupat de găini." "Nu sânt numai găini!" Da, mai sânt și curci, gâște, rațe..." "Bine, râse Lavinia, admit simplificarea, să revenim la Ulysse. Cum tu n-
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
duminică; era catolică și mergea cu regularitate la biserica din centrul târgului, ridicată la vreun deceniu după instaurarea stăpânirii habsburgice. Coana Zitta era, în aparență, o româncă de la munte, perfect integrată obiceiurilor câmpulungene. Avea prietene și cunoștințe printre vecine și orășence în întreaga urbe de la poalele Rarăului. Dar, în realitate, părinții și înaintașii ei o zămisliseră și împodobiseră să fie o veritabilă nemțoaică, responsabilă în cadrul familiei cu cei patru "K": Küche bucătărie, Kemenate curățenie și treburile interne ale casei; Kinder grija
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
Paraschiva Toduță a crescut zece copii și toți îi trăiesc. Tamara a venit de la Alba să-și vadă mama la vreme de vifor greu. N-a mai fost de patru luni că s-au blocat drumurile. Stric o vorbă către orășeanca Tamara. «Cum să mă-ntorc la Ponor? Doar n-am înnebunit! Eu câștig două milioane pe lună la turnătoria din Alba...» Primar este Valentin Barbu și tot satul bombăne. Unii spun că ar fi fost ales fraudulos pentru a doua oară
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
niciodată de la orele de clasă și că nu a făcut rabat cu pregătirea elevilor. A fost apreciată și comportarea ei de bună colegă cu toți membrii colectivului didactic al școlii, indiferent de gradul didactic sau de funcție ... fără aere de orășeancă, de șefă de promoție sau de fiică de universitari. S-ar părea ... din cele de mai sus ... că este regretabil un asemenea "chin" la care a fost supusă fiica noastră imediat după terminarea facultății. Nu. Aș putea spune ... și ea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
În cuprinsul la numărul 1 întâlnim proză variată - pentru sfârșit de decembrie un „Hristos se naște, măriți-l popoare”, „Viața socială și familială” de prof. U. Gavrilescu, Alimentația rațională - de prof. V. Popescu, Sfaturi practice pentru sătence dar și pentru orășence - de Cornelia Vântu; Realizarea de jucării din restul de stofă - de prof. M. Botescu, dar și versuri, colinde culese din diferite localități de elevi, până și de cei din clasa I. Utile pentru gospodine sunt diferitele preparate realizate din carne
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
citadină cu liziera iernatică a satului, iar din perspectiva de azi, purtată de Inge Wenzel, ea este o cămașă rural-citadină - ca un somn hibernal într-un amărât de cătun, ademenită să ajungă, din lipsă de material și din prejudecată împotriva orășencelor, un decolteu croșetat. Orice-ar fi cusut bunica, avea totdeauna grijă să fie „comod“ la purtat. Adică de două ori mai larg decât necesar. Bineînțeles că și această cămașă de noapte prea scurtă îi ieșise atât de largă, încât am
Regele se-nclină și ucide by Herta Muller () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
citesc cărți despre fenomenul provincialismului și despre național-socialism. Am văzut în fața ochilor satul ca îndărătul unui perete de sticlă - o ladă fantomatic ruptă de lume cu oameni încremeniți nemilos. Îi evitam pe copiii de ștabi, dar voiam s-ajung o orășeancă așa cum erau miile de oameni obișnuiți întâlniți în magazine, parcuri, tramvaie. Recunoșteam în jur numeroasele insule rătăcitoare de pe insula imobilă de asfalt. În acest oraș ținut sub supraveghere, nefericirea insulei se reflecta zilnic pe chipurile oamenilor. Am văzut razii ale
Regele se-nclină și ucide by Herta Muller () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
fotografii, ilustrate. Cum credeți că ar arăta viața sănătoasă în această grilă? În ce fel s-ar putea trăi fără nici una dintre conservele acestea? A.R. Înțeleg aluzia figurată a întrebării, însă răspund în registrul propriu. Sunt o citadină înveterată, orășeancă din moși strămoși. Dar cu nostalgie și dor de natură, aer liber, păduri, munți, apusuri de soare și toată recuzita. În copilărie, visam vacanțe petrecute la țară, idilic, bucolic, cu livezi înflorite, cireșe furate din pomi și scalde în râuri
Toamna decanei: convorbiri cu Antoaneta Ralian by Radu Paraschivescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/592_a_1297]
-
Desigur, el nu mai este țăran - este doar un fals țăran - și poate că aici este toată explicația. (Sau poate că nu.) În săptămâna următoare, invitata lui Horia Roman Patapievici la emisiunea Înapoi la argument a fost Annie Bentoiu, o orășeancă getbeget, a cărei mamă a fost nu rapsod popular, ci elvețiancă. (Annie Bentoiu, soția lui Pascal Bentoiu, este o exce lentă traducătoare și autoarea unor volume de memorii despre începuturile comunismului în România Timpul ce ni sa dat.) De data
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
din curte le împlineau, după puterile lor, Dumitru, Vasile și mezinul Săndel. Mai târziu nevoile au crescut și a fost necesară o nouă orientare a forțelor familiei: Emilia s-a mutat la Galați la mătușă-sa Zoița (care dacă devenise orășeancă nu mai era „mătușa”, ci „tanti”) pentru a se perfecționa în meseria de croitorie iar Mihăiță s-a mutat la Constanța fiind admis ca voluntar în Marina Militară. Costache, ca țăran cu gospodărie mijlocie, a încercat să se apropie și
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]