1,193 matches
-
instalații și performance-uri ale artiștilor invitați. Platformă X 2015 încurajează analiza corpului că limită, încercând să răspundă la întrebări legate de limitele corpului, gândit ori abstract, în relație cu concepte actuale, precum decorporalizarea, avatarurile sale în era tehnologiei digitale, anticorp oralitatea, producția și reprezentarea limitelor de control ale acestuia, corpul receptor versus corpul generator, corpul absent, corpul individual și corpul colectiv. (Olivia Nitis și Ciprian Ciuclea) Platforma X este un proiect cultural realizat în co-productie 4Culture, WASP — Working Art Space and
Programul eXplore festival #10 – Bucharest International Contemporary Performance Festival by http://www.zilesinopti.ro/articole/10289/programul-explore-festival-10-bucharest-international-contemporary-performance-festival [Corola-blog/BlogPost/100586_a_101878]
-
mecanica ei zilnică, extinzând spontan puterea sa. Asceza, în grecește, înseamnă practică. Noi traducem prin «practica bunei sorți». Realizarea survine fie după o zi, fie după o viață. Cartea aceasta nu-i un manual. Ea jalonează doar drumul. Este multă oralitate: însemnări de practică. Multe din capitolele cărții au rezultat din practică, în timpul îndrumării Grupului de Optimizare umană. De mai bine de zece ani, funcționează un astfel de grup și sute de persoane au frecventat, asiduu sau episodic, programul său în
Modernism, avangardă, interpretări în cheie contemporană ale lui Shakespeare, Terapia destinului, dar și povestiri de viață by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105571_a_106863]
-
dintr-o strălucitoare sinteză de pitoresc și tragic, străbătute de un fior liric inconfundabil. Arghezi își prezintă modelele cu gesturile și limbajul adecvate. Găsim la el violențe lexicale, formule argotice, cuvinte mustoase, uneori deșănțate. Versul liber, fără încorsetări, de o oralitate spontană, ne dă un aer de autenticitate. Bibliografie: George Călinescu- Istoria literaturii române Dumitru Micu-Opera lui tudor Arghezi Șerban Cioculescu-Argheziana, 1985, Editura E.minescu Referință Bibliografică: ESTE ARGHEZI UN POET OBSCUR? / Ion Ionescu Bucovu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr.
ESTE ARGHEZI UN POET OBSCUR? de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 585 din 07 august 2012 by http://confluente.ro/Este_arghezi_un_poet_obscur_ion_ionescu_bucovu_1344335617.html [Corola-blog/BlogPost/365580_a_366909]
-
primul a meditat cu mult umor: „Pe moment, eu, care mă cred genial, eram gata să mă supăr pentru afirmația făcută ... Pe urmă, gândindu-mă mai bine, m-am simțit onorat!“ Această mărturie, care vine din partea unui geniu românesc al oralității demonstrează, incontestabil, darul oratoric al Părintelui Galeriu. Părintele Constantin Galeriu era nu era niciodată egoist sau arogant ci totdeauna cu generozitate și mărinimie de suflet, fiind uimitor prin discreția lui, prin modul cald și deschis cu care primea pe oricine
PARINTELE CONSTANTIN GALERIU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 by http://confluente.ro/In_memoriam_parintele_constantin_galeriu_.html [Corola-blog/BlogPost/366865_a_368194]
-
poate fi în astfel de porecle date de ocupantul parvenit, în... mîrlănia „istoriei”! Dintre atâtea nenorocite de năravuri vocaliste - terminologia această, a abjecțiunii, poarte prin contaminare, poate prin clocire subliminala a înjosirilor toate, din generații, au continuat a „funcționa”, în oralitate, ca niște psalmi post-tribaliști „cultizați” la alții, din specia numită de Biblia evreilor, „ai răzbunării”, „ai blestemului” etc. - și în turmangeria actuala, deloc cosmetizata... Când stai să faci inventarul DEX, „literaturii” porno sau al presei surogat, sau regional, atavic, al
MIC DICTIONAR AL URII „DE SINE” (PATAPIEVICI) de EUGEN EVU în ediţia nr. 1635 din 23 iunie 2015 by http://confluente.ro/eugen_evu_1435068736.html [Corola-blog/BlogPost/353246_a_354575]
-
luminare a adevărului și a frumosulu din întunericul răuluii, dar și de evidențierea cinstei de care dă dovadă, în simplitatea lui, omul din popor. În preocuparea de culegător de folclor poetul va conserva ca trăsătură esențială a acestor creații literare, oralitatea stilului, marcată prin adresarea directă a unui auditoriu imaginar, îmbinarea vorbirii directe cu vorbirea indirectă, prezența dativului etic, a vocativelor, a expresiilor exclamative, a interjecțiilor și a comparațiilor de natură populară: ”- Măi femeie, tot o moarte-am să mor, ian
SPECIFIC NAȚIONAL ȘI SENS AL TRADIȚIEI ÎN BASMUL POPULAR CULES DE MIHAI EMINESCU de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1627 din 15 iunie 2015 by http://confluente.ro/stefan_lucian_muresanu_1434397224.html [Corola-blog/BlogPost/372751_a_374080]
-
mi se pare că trebuie regândit cu răspundere și competență. Intențiile de politizare, cum se întâmplă adesea, comentariile superficiale, răutăcioase nu-și au locul. Interesează, dacă este posibil, ce se află ,,dincolo” de aspectele verbale, narative și conservate în arhiva oralității. Ceea ce, ,,la origine”, s-a constituit într-o exprimare directă și simplă a căpătat ulterior o înțelegere complexă ori difuză, forma accidentală s-a generalizat, comparația a devenit alegorie, simbol, mentalul tipic vânătoresc a căpătat chipul vieții agrariene, familialul s-
DOSARUL MITOLOGIC AL UNEI CAPODOPERE de MIHAI MERTICARU în ediţia nr. 1496 din 04 februarie 2015 by http://confluente.ro/mihai_merticaru_1423062209.html [Corola-blog/BlogPost/376052_a_377381]
-
paginile următoare vom observa și constata că „Scriind, și-a pierdut legenda”, spunea Constantin Noica despre Petre Țuțea, pe la începutul anilor 60. Asta înseamnă faptul că Petre Țuțea ar fi trebuit să rămână în legenda sa, aceea de exponent al oralității, unul din cei mai mari ai secolului. Dar Petre Țuțea nu și-a dorit el oare, prea multă vreme poate ca Socrate, cu care a fost des asemuit, această legendă? A scrie înseamnă a domoli gândul, a-l confisca în
PETRE ŢUŢEA – APOLOGETUL CREŞTIN, FILOZOFUL MAGISTRAL ŞI GÂNDITORUL AUTENTIC – ÎNTRE DUMNEZEU ŞI NEAMUL SĂU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2090 din 20 septembrie 2016 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1474354981.html [Corola-blog/BlogPost/384816_a_386145]
-
care nu întotdeauna le va șterge vântul cel bun, dar câte altele rămân în afara literei și a cuvântului? Gândul potolit și confiscat în forma prozaică a scrisului poartă în chip vădit semnul istoriei, însă nu are totodată și încetineala acesteia. Oralitatea este însă vie, este comunicare ce duce la cuminecare (împărtășire din cuvânt) și comuniune și lucrare deopotrivă, așadar întemeiază. Petre Țuțea: o personalitate complexă la care până și flecăreala cum o numeau unii, devenea spectacol de idei, sofisme, ca și
PETRE ŢUŢEA – APOLOGETUL CREŞTIN, FILOZOFUL MAGISTRAL ŞI GÂNDITORUL AUTENTIC – ÎNTRE DUMNEZEU ŞI NEAMUL SĂU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2090 din 20 septembrie 2016 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1474354981.html [Corola-blog/BlogPost/384816_a_386145]
-
flecăreala cum o numeau unii, devenea spectacol de idei, sofisme, ca și la anticul din porticele Atenei. Geniu oral, Socrate nu și-a îngăduit să scrie până la moarte pentru că-l avea urmaș pe Platon. Exponent, și el de geniu al oralității, Petre Țuțea a pierdut în cele din urmă pariul cu legenda: la bătrânețe a început să scrie. Temnița comunistă unde a avut revelația religiosului, mai exact a incarnației lui Iisus Hristos sub suferință l-au determinat să nu lase la
PETRE ŢUŢEA – APOLOGETUL CREŞTIN, FILOZOFUL MAGISTRAL ŞI GÂNDITORUL AUTENTIC – ÎNTRE DUMNEZEU ŞI NEAMUL SĂU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2090 din 20 septembrie 2016 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1474354981.html [Corola-blog/BlogPost/384816_a_386145]
-
nu mai este interesat decât să comunice autenticitatea trăirii sale și evitând de a comunica o anumită idee. Poezia actuală, cea care nu se înscrie în globmodern, are diferite caractere revelatoare- colocvialitatea ironică, folosind semnle de punctuație nefirești și o oralitate simulată, discursurile care încearcă să spună totul pentru a masca diferite complexe, cum ar fi forme de demențializare a realului, poeme schizofrenice, pornografice, pbsesii viscerale, autoexecuțiile eului și simțiri dereglate, promovarea gradului zero al scriiturii, a unei stări poetice plasmatice
STAREA POEZIEI ROMÂNEŞTI LA ÎNCEPUTUL SECOLULUI XXI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 473 din 17 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Starea_poeziei_romanesti_la_inceputul_al_florin_tene_1334664025.html [Corola-blog/BlogPost/359163_a_360492]
-
citite dintr-o răsuflare, așa cum am făcut eu azi noapte, lucru de care-l învinovățesc pe un grec talentat și cu har rar de povestitor, din tagma lui Ion Creangă, mai exact, așa cum au remarcat și alții, care are o oralitate nativă și un stil sacadat, băltind cu dialog, memorialistica sa fiind concepută cu dese ruperi de ritm și schimbări de registru, în centru aflându-se în permanență mingea de fotbal. Marin nu relatează ca alți cronicari celebri de sus, din
PETRE MARINESCU- DRIBLINGURI PE GAZONUL AMINTIRILOR de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 725 din 25 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Petre_marinescu_driblinguri_pe_gazonul_pompiliu_comsa_1356482202.html [Corola-blog/BlogPost/341520_a_342849]
-
primul a meditat cu mult umor: „Pe moment, eu, care mă cred genial, eram gata să mă supăr pentru afirmația făcută ... Pe urmă, gândindu-mă mai bine, m-am simțit onorat!“ Această mărturie, care vine din partea unui geniu românesc al oralității demonstrează, incontestabil, darul oratoric al Părintelui Galeriu. Părintele Constantin Galeriu era nu era niciodată egoist sau arogant ci totdeauna cu generozitate și mărinimie de suflet, fiind uimitor prin discreția lui, prin modul cald și deschis cu care primea pe oricine
ÎMPLINIREA A ZECE ANI DE LA NAŞTEREA ÎN VIAŢA CEA CEREASCĂ ŞI VEŞNICĂ A PĂRINTELUI PROFESOR CONSTANTIN GALERIU DE LA BISERICA „SFÂNTUL SILVESTRU” DIN BUCUREŞTI ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 941 by http://confluente.ro/In_memoriam_implinirea_a_zec_stelian_gombos_1375102210.html [Corola-blog/BlogPost/340528_a_341857]
-
Intervine acolo unde este necesar cu ajutorul mijloacelor sale artistice, dar respectă realitatea faptelor. Relatarea lor o face la persoana întâi singular, ceea ce dă impresia că în fața cititorului se află cele două personaje care folosesc un limbaj autentic cu valențe de oralitate. Cartea ,, O familie sub trei terori''este nu numai o evocare literară, ci și un document istoric prin care aduce un omagiu celor care au trecut prin aceste suferințe și trage un semnal de alarmă ca asemenea tragedii să nu
O FAMILIE NĂSĂUDEANĂ SUB TREI TEROPRI, CRONICĂ DE MIRCEA DAROŞI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 817 din 27 martie 2013 by http://confluente.ro/O_familie_nasaudeana_sub_tr_al_florin_tene_1364393934.html [Corola-blog/BlogPost/345420_a_346749]
-
nu mai este interesat decât să comunice autenticitatea trăirii sale și evitând de a comunica o anumită idée. Poezia actuală, cea care nu se înscrie în globmodern, are diferite caractere revelatoare - colocvialitatea ironică, folosind semnele de punctuație nefirești și o oralitate simulată, discursurile care încearcă să spună totul pentru a masca diferite complexe, cum ar fi forme de demențializare a realului, poeme schizofrenice, pornografice, obsesii viscerale, autoexecuțiile eului și simțiri dereglate, promovarea gradului zero al scriiturii, a unei stări poetice plasmatice
Starea poeziei româneşti la începutul secolului XXI by http://uzp.org.ro/starea-poeziei-romanesti-la-inceputul-secolului-xxi/ [Corola-blog/BlogPost/93283_a_94575]
-
că talentul se naște unde vrea Dumnezeu și că cel mai mare creator al omenirii s-a născut într-o iesle. Au fost amintite, de asemenea, aspecte ale moralismului, ale biografiei reale și ale celei fictive prezente în operă, ale oralității și umorului specifice lui Ion Creangă. Cartea despre Cioran, „cel mai nihilist filozof al secolului al XX-lea”, a fost scrisă pentru a-l împăca pe autor cu românii și cu cultura românească. Spre bucuria celor prezenți Domnul Academician a
SERATĂ LITERARĂ, CASA DE CULTURĂ I.L.CARAGIALE , PLOIEŞTI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1451 din 21 decembrie 2014 by http://confluente.ro/elena_trifan_1419174635.html [Corola-blog/BlogPost/376688_a_378017]
-
treilea volum de poeme - „Schimbarea la pană” (2002), care marchează, într-adevăr, o „schimbare” sensibilă de paradigmă stilistică, poetul făcând în mod frecvent apel, la elemente proprii esteticii „minimaliste” a poeziei postmoderniste, la un registru ușor parodic, de o studiată oralitate și un voit prozaism, discursul poetic fiind, nu de puține ori, potențat de accente umoristice și satirice rafinate, cu forță expresivă, ce amintesc, în multe privințe de sarcasmul corosiv, dinamitard, de aerul de bravadă, de nonconformism și violența pamfletară, contestatară
VIRTUŢILE JURNALULUI LIRIC DE VICTOR RUSU de IOAN ADRIAN TRIFAN în ediţia nr. 1924 din 07 aprilie 2016 by http://confluente.ro/ioan_adrian_trifan_1460050823.html [Corola-blog/BlogPost/367988_a_369317]
-
al poeziei postmoderniste o probează însuși titlul noului său volum, cel de al patrulea, cu titlul surprinzător, șocant, „Zgubilitica rostire”, adică rostirea poetică, față de care adoptă, asemenea poeților noștri „optzeciști”, o atitudine desacralizantă, „minimalistă”, de lejeră, ironică, amuza(n)tă oralitate/ colocvialitate. Pentru eul liric tot mai pregnant conturat, de la un volum la altul, perioada de continuare a studiilor într-o țară nordică, Suedia, are valoare de veritabilă provocare existențială, nebănuit de propice actului de creație, fapt materializat într-un ciclu
VIRTUŢILE JURNALULUI LIRIC DE VICTOR RUSU de IOAN ADRIAN TRIFAN în ediţia nr. 1924 din 07 aprilie 2016 by http://confluente.ro/ioan_adrian_trifan_1460050823.html [Corola-blog/BlogPost/367988_a_369317]
-
constituiau un "spectacol". Poate. Numai că recitite, reduse la stadiul de text, rupte de fascinanta personalitate a vorbitorului, ele își păstrează vioiciunea spirituală. Este adevărat că ceea ce îl definește pe Nae Ionescu cu adevărat este stilul socratic, ca ipoteză a oralității, fiind precedat de Titu Maiorescu și continuat de Constantin Noica și Petre Țuțea. Concepând filosofia ca filosofare, spre a dobândi un echilibru spiritual cu lumea și cu sine, acest "Socrate al românilor" a refuzat să-si tipărească lucrările (elevii săi
FILOSOFUL ŞI GÂNDITORUL CREŞTIN NAE IONESCU ?' ÎNTRE MĂRTURISIREA SPIRITUAL AUTENTICĂ ŞI PROPOVĂDUIREA CULTURALĂ IREPROŞABILĂ… PARTEA I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2308 din 26 aprilie 2017 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1493189307.html [Corola-blog/BlogPost/384836_a_386165]
-
și a firii omului; îl interesa scrisul ca gest și atitudine (10). Și legat de acest aspect al activității sale, putem remarca un fapt interesant: există multe probleme tehnice legate de tipărirea cursurilor profesorului, care, în majoritate au fost stenografiate; oralitatea, care i-a făcut farmecul la catedră, devine un handicap în momentul publicării cursurilor (11). Despre Nae Ionescu - ziaristul Stilul lui Nae Ionescu era direct și ținea de oralitate. Cursurile sale erau mult mai impresionante vorbite, decât scrise. Știa să
FILOSOFUL ŞI GÂNDITORUL CREŞTIN NAE IONESCU ?' ÎNTRE MĂRTURISIREA SPIRITUAL AUTENTICĂ ŞI PROPOVĂDUIREA CULTURALĂ IREPROŞABILĂ… PARTEA I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2308 din 26 aprilie 2017 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1493189307.html [Corola-blog/BlogPost/384836_a_386165]
-
legate de tipărirea cursurilor profesorului, care, în majoritate au fost stenografiate; oralitatea, care i-a făcut farmecul la catedră, devine un handicap în momentul publicării cursurilor (11). Despre Nae Ionescu - ziaristul Stilul lui Nae Ionescu era direct și ținea de oralitate. Cursurile sale erau mult mai impresionante vorbite, decât scrise. Știa să electrizeze audiența (foarte numeroasă de altfel). Știa însă la fel de bine să faca acest lucru și în scris, în limbajul vioi și incisiv al ziaristului. Era recunoscut pentru originalitate și
FILOSOFUL ŞI GÂNDITORUL CREŞTIN NAE IONESCU ?' ÎNTRE MĂRTURISIREA SPIRITUAL AUTENTICĂ ŞI PROPOVĂDUIREA CULTURALĂ IREPROŞABILĂ… PARTEA I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2308 din 26 aprilie 2017 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1493189307.html [Corola-blog/BlogPost/384836_a_386165]
-
care caută cu disperare să-și regăsească niște repere politice, morale, intelectuale antebelice. Geniul lui a fost, însă, unul oral. Cine a încercat să-i citească “opera” s-a izbit de un text greoi, prețios, arid, în total contrast cu oralitatea lui sclipitoare. Comparația cu Cioran mi s-a părut întotdeauna forțată. E puțin probabil că s-ar fi realizat ca scriitor la Paris. Șansă lui a fost România post-decembristă, orală prin excelență, fascinată de regasirea libertății cuvântului și de polemică
Despre context by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82521_a_83846]
-
determinism curat). Oricum mă bucur că aduci în discuție astfel de personalități din cultura română a secolului trecut, ar trebui să vorbim mai des despre ei. Că de fiece dată, găsesc lucruri interesante de citit în paginile tale. Ooo, da, oralitatea lui Tutea era perfectă pentru social media. Foarte interesant dialogul restituit aici. Adică rentierii începutului de secol XX, de pildă, erau mai neliniștiți și mai metafizici pentru că aveau mai mult timp. Mai mult timp de privit, contemplat, gândit, visat ... Păi
Despre context by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82521_a_83846]
-
care se folosea mereu fără a face caz, si pentru că reușea să rămână în tot acest timp nespus de omenească. Pentru că vorbea uneori porcos, pentru că putea uri cu pasiune, pentru că era încăpățânata și pentru că știa să ierte tăcut. Nu doar oralitatea Irinei mă fascina, ci întreaga ei existența: de la coadă de păr negru și lung, de la vestimentația hard-etno care imi tăia răsuflarea, de la casa-muzeu în care pășeam uluit și până la judecata ei despre faptele mărunte și despre lumile de aici și
Declaratie de amor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83080_a_84405]
-
în MONITORUL OFICIAL nr. 515 din 14 august 2013. Articolul 350 Locul unde se desfășoară judecata (1) Judecata se desfășoară la sediul instanței. ... (2) Pentru motive temeinice, instanța poate dispune ca judecata să se desfășoare în alt loc. ... Articolul 351 Oralitatea, nemijlocirea și contradictorialitatea (1) Judecata cauzei se face în fața instanței constituite potrivit legii și se desfășoară în ședință, oral, nemijlocit și în contradictoriu. ... (2) Instanța este obligată să pună în discuție cererile procurorului, ale părților sau ale celorlalți subiecți procesuali
EUR-Lex () [Corola-website/Law/272321_a_273650]