1,646 matches
-
pe o copertă de carte din România e reprodusă o pictură de Christian Schad (1894-1982), un pictor german foarte interesant, din păcate puțin cunoscut la noi. La fel se întâmpla acum câțiva ani și cu Monsu Desiderio pus pe coperta Orbitoarelor. Mircea Cărtărescu nu e indiferent la aceste detalii, prin urmare, alegerea lui Schad poate avea semnificația ei. Autoportret cu model este numele întreg al tabloului pe care Schad l-a terminat în 1927. Cei care cunosc tabloul știu că execuția
Povestiri pentru bărbați by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12176_a_13501]
-
Odin, nu m-a surprins deloc senzația că mă uit la un tablou de Goya, o adunare de fantome reunite în jurul lui Eugenio Barba, un Barba care, dimpotrivă, îmi apărea ca dublul lui Dorian Gray. Această energie insolentă, această lumină orbitoare, această constantă provocare se vor nărui oare vreodată, dându-și la iveală fisurile, cum se întâmplă în ultimele pagini ale romanului lui Wilde? Fascinația pe care continuă să o exercite nu vine și ea tot de aici? Niște supraviețuitori se
George Banu – Cei patruzeci de ani de viață ai lui Odin și parabola nisipului by Delia Voicu () [Corola-journal/Journalistic/12163_a_13488]
-
apare cât un gorgan spublerat de vânturi. Că, deocamdată, un Bivolaru, cu două mii de miliarde lei fraude a primit aceeași pedeapsă ca și baba care a furat două bibilici, spre a le pune la fiert, problema se studiază cu seriozitate. Orbitor rămâne adevărul că nici un raport nu se poate stabili între corupție și Putere, corupția neavând nici o legătură cu politica, ne-a spus-o nimeni altul decât dl. Ion Iliescu " pe un ton fără replică. Sunt, adevărat este, dar de când lumea
Dacă dorim dulce durată by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/12692_a_14017]
-
Pârvulescu, Întoarcere în Bucureștiul interbelic). Nu există încă, din păcate, o carte credibilă despre viața cotidiană în Bucureștiul perioadei comuniste. Prin cele două volume ale cărții sale Cînd moare o epocă, Dan Ciachir devine, alături de Mircea Cărtărescu (fragmentele memorialistice din Orbitor și din volumul de publicistică Pururi tînăr, înfășurat în pixeli) principalul cronicar al Bucureștiului anilor "50-"80. Pe urmele lui Proust și Cărtărescu, Dan Ciachir retrăiește, scriind, anii copilăriei și tinereții sale bucureștene. Dacă la Proust căderea în trecut se
Muzica timpului by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12694_a_14019]
-
de bieții Cronicari, din obligație profesională, e dovedit de vînzări (Cronicarul chiar s-a informat, spre deosebire de H.P.). Și pentru că la 1 iunie a fost aniversarea lui Mircea Cărtărescu, și pentru că, vrea-nu-vrea ghicitoarea H.P., poetul Cărtărescu are în continuare un succes orbitor (vezi și cronica din România literară nr. 20, semnată de tînărul Cătălin D. Constantin sau postfața lui Paul Cernat la antologia Plurivers), Cronicarul îi urează sărbătoritului LA MUL}I ANI! Iar comentatorului său îi recomandă Tavegyl, foarte bun contra alergiilor
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12785_a_14110]
-
nu-l mai poate impresiona pe practicant În viața curentă după ce o experimentează. Măcar și prin lipsa dependențelor, acesta se poate considera un eliberat. Stările de samadhy se caracterizează printr-o ușurință a corpului, practicantul experimentează o lumină vie și orbitoare În jurul său și Întregul subconștient Îi apare În față. Este momentul În care el poate efectua operații de dizolvare, acceptare, etc. Prin introversiunea simțurilor, Întreaga experimentare se produce În planul cunoașterii. Tot ce se vede sau ce se poate auzi
Yoga - de la suferință la libertate. In: Editura Destine Literare by Dan Vulpe () [Corola-journal/Journalistic/75_a_301]
-
să pară autentici, să presteze (scrie) așa cum sunt. Fără trucuri, fără deghizări, fără (inter)textualism, optzecism, pedigree-uri livrești, parade cu lecturi. Ca să exprimi lumea e de ajuns să numeri muștele de pe pervaz, nu ai nevoie de Gheorghe Iova, de Orbitor sau de Norbert Elias. Asta spun cei naivi, care cred că pot sta departe de referințe, de sistem. Cei care au (mai) dat cu nasul de proză își dau seama că nu există scăpare: dacă nu-i pomenești pe Baudrillard
Autoficțiune cu paralele inegale by Cătălin Sturza () [Corola-journal/Journalistic/12400_a_13725]
-
pe care o vizita uneori, pretindea chiar că ar fi făcut un fel de depresiune de casnică abandonată" Se mai gândi apoi cum trebuie să fi fost în Grecia" Asta o făcu să sară deodată pe o floare de romaniță orbitor bătută de soare și care se clătină sub ea un timp - un timp de gărgăriță - de tăria aterizării. Nu trecură nici zece secunde, - secunde de gărgăriță - când se pomeni cu o surată ce se lăsă pe o romaniță de alături
Prințesa urgisită (I) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12451_a_13776]
-
Cristian Măgura Într-o lumină orbitoare este o carte de interviuri care însumează aproximativ o treime din cele publicate de Tita Chiper în Dilemă și Avantaje. Cunoscută fiind bonoma ei reticența ("Nu pot să scriu Război și pace, așa că mai bine nu scriu nimic"), numele îi
Pilda cu un talent by Cristian Măgura () [Corola-journal/Journalistic/12486_a_13811]
-
deasupra unei bărci gri, aceasta înseamnă că nu întîmplător El este ocrotitorul mișcării veșnice a scurtei, mult prea scurtei noastre vieți. Așadar, El a înțeles că se va întîmpla în continuare - ce va tulbura această lumină - lumina tuturor apelor de după orbitoarea Geneză. Lumină de la Răsărit La hotelul "Artrium" de cinci stele (după Beadeker), cina de la miezul nopții se întinde pînă la revărsatul zorilor. Ex oriente lux apare de după perdele, poleind cu aur coșul pe care prietena mea și l-a pudrat
Poeme de Evgheni Borisovici Rein by Nichita Danilov () [Corola-journal/Journalistic/12498_a_13823]
-
e transferat în anorganic, în care concretul face saltul expiator în abstract. Micile interstiții dintre cele două stări categoriale îngăduie poeziei a-și strecura fecunda aproximație nu fără o nuanță sanctificatoare: "Oră a scrîșnetului, - se taie/ spațiu din jurul meu. Sclipesc/ orbitoare lamele, hîrșîie/ triunghiuri de gheață, fierăstraiele. Nici nu mai cutează/ să țîșnească, să se prelingă măcar/ sîngele speriat.// Și, de fapt,/ nici un zgomot nu-i, decît poate/ un fel de zvon abstract, ca și cum/ geometrii în frecare/ rumegușul și l-ar
De la "cumințenie" la necumințenie și înapoi by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12489_a_13814]
-
pentru noi, cititorii ipocriți, fascinați să contemplăm, fie și prin gaura de hîrtie a jurnalului, mișcările intime chiar și parțiale ale acestui extraordinar scriitor! Jurnalul cuprinde perioada anilor 1997-2003, perioada în care Mircea Cărtărescu a scris și publicat Postmodernismul românesc, Orbitor - Corpul, Jurnalul , Enciclopedia zmeilor și cînd s-a născut Gabriel. Dacă în volumul precedent marea provocare era despărțirea, nu doar simbolică, de generația '80, surplusul de responsabilitate și asumarea riscurilor detașării de pluton, neliniștea diaristului vine acum din efortul sprintului
Dincolo de succes by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11623_a_12948]
-
știu deja că voi spune", dar "cînd nu scriu, iadul din mine se umflă și dă pe dinafară"); nevoia confirmării valorii prin interesul și succesul în străinătate ale cărților sale, pe fondul unei receptări tot mai ostile sau superficiale a Orbitor-ului în țară, al disprețului general pentru literatură ("a scrie azi e perdant") sau cînd interesul nu e ideologizat, dar al confirmării succesului prin cîștigul financiar și, în fine, melanjul de apatie existențială, teama de bătrînețea uscată, prelungire în vis
Dincolo de succes by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11623_a_12948]
-
înregistrată. Dincolo de impresii și analize, Jurnalul rămîne aceeași fascinantă, pentru că înșelătoare, walk on the deepest side, în "basementu-ăla întunecat" unde orice accent îți stîrnește emoții uneori violente. Dacă nu ți s-a tăiat respirația avansînd homeopatic și visînd pagini din Orbitor, dacă nu faci parte deja din "secta" cititorilor drogați cu fantasmele lui Cărtărescu, mai bine nu te aventura nici între copertele acestui jurnal. Ambele cărți sînt traseele paralele care se intersectează ale aceleiași călătorii autentice & fantasmagorice. Nu are rost, căci
Dincolo de succes by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11623_a_12948]
-
intuiția lui o percepea ca ineluctabilă. Reproducem mai jos câteva pasaje semnificative ale acestei evocări-document, ca omagiu adus filosofului de la a cărui naștere se împlinesc, la 20 iulie, cinci sferturi de veac. Vizita la Geneva Keyserling era de o vervă orbitoare, povestea inspirat, în șuvoiul de lavă al erupțiilor sale se rostogoleau giuvaeruri aruncate de o forță irezistibilă. O adâncă amărăciune se ascundea în elocința tot mai precipitată, aproape febrilă a marelui balt, care se risipea pe sine fără a socoti
Carl J. Burckhardt: Contele Hermann Keyserling by Mihnea Moroianu () [Corola-journal/Journalistic/11615_a_12940]
-
de întoarcere, șoferul, un maniac al vitezei, a lovit din plin o pasăre de noapte rătăcită în zbor. O clipă, clipă de eternitate, i-am văzut ochii lucind în lumina farurilor: două pietre inexpresive care răsfrângeau, ca un blestem, razele orbitoare. Câteva minute mai târziu, la o intersecție, doar un miracol ne-a salvat de la un accident ce ar fi putut fi fatal. Am scăpat ca prin urechile acului de ceea ce fusese ca un fel de presimțire a morții: ochii păsării
Noaptea din Dumbravă by George Banu () [Corola-journal/Journalistic/11658_a_12983]
-
încercănat de propriile viziuni, obsedat de marile teme, raportându-se la modernitate mai mult în sensul filiației decât în cel al delimitării artistice. Dacă Levantul reprezintă, într-adevăr, o mostră uimitoare de intertextualizare, celelalte vârfuri ale creației sale, Nostalgia și Orbitor, cresc din humusul unui imaginar cu filoane bogate: "zona cețoasă a primei copilării" și "zona tulbure a visului". Aceste două zone, explorate pe întindere și în adâncime, sunt expuse - nu și parcurse - în prima parte a volumului de față. Bucureștiul
Ușa stacojie by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11697_a_13022]
-
cu filoane bogate: "zona cețoasă a primei copilării" și "zona tulbure a visului". Aceste două zone, explorate pe întindere și în adâncime, sunt expuse - nu și parcurse - în prima parte a volumului de față. Bucureștiul meu (unul dintre prototextele romanului Orbitor), Arhitectura lu' pește, Colea,-n tină, Pentru D., vingt ans aprčs conțin prețioase indicii pentru lectura și înțelegerea operei propriu-zise. din Silistra primilor ani de viață (o uliță de mahala absolută, colorată fabulos, retroproiectiv) și tripla fereastră de la etajul blocului
Ușa stacojie by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11697_a_13022]
-
spartă și înlocuită cu hârtie albastră, impresie de părăsire și fărâmițare lentă (...) Dezolat, m-am lăsat pe vine, și atunci, deodată (pentru că o priveam acum de la înălțimea copilului de doi ani?), totul mi-a explodat în creier într-un flux orbitor de lumină. M-am ridicat, am deschis poarta și am înaintat spre ușa întredeschisă. Am urcat o răsucită scară-n spirală, la capătul căreia o ușă stacojie, enormă, mă aștepta. Am deschis-o și m-am oprit în prag, năucit
Ușa stacojie by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11697_a_13022]
-
în familie (și mai ales faza lor de pregătire la care participau cu însuflețire mătușile sale și alte rubedenii), figura protectoare a tatălui, îi prilejuiesc lui Constantin Stan scrierea unor pagini care trimit obligatoriu la evocările lui Mircea Cărtărescu din Orbitor. Chiar dacă metoda narativă diferă, sentimentul este același. Un fel de tristețe învăluită în căldura amintirii unor sentimente uitate. Prezența tatălui îi oferea copilului senzația clară că lumea este adînc fixată în rosturile ei și certitudinea că ziua de mîine va
Optzecismul pîrguit by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11739_a_13064]
-
O moderată. Aceasta-i așadar starea naturală a oamenilor simpli de caracter. Modele le sînt alții ca ei. Definiția lui Vladimir trăiește. Și mă gîndesc mai mult la intelectualitatea umanistă decît la cea tehnică cînd îmi răsună-n minte vorbele orbitorului Lucifer. (Pentru că Diavolul, după chipul și asemănarea sa, este Lenin. Nu Stalin. Stalin e copilul lui. Făcut cu Troțki. Un incest revoluționar.) Și l-au mai și împăiat. Mai bine-l plastinau. Ca să vadă lumea mușchii, tendoanele, nervii și arterele
Creierul națiunii by Răzvan Petrescu () [Corola-journal/Journalistic/11760_a_13085]
-
că e posibil! Există o altă categorie de cărți, încă și mai neplauzibile: cărțile așteptate. În clipa de față, cred că sunt trei titluri pe care mulți cititori din România ar dori să le aibă în bibliotecă: ultima parte a Orbitor-ului cărtărescian, Istoria critică a literaturii române, a lui Nicolae Manolescu, și istoria comunismului românesc, de Vladimir Tismăneanu. Nu se știe cum, în jurul lor s-a creat o aură mitologică: deși încă nescrise sau doar parțial redactate, despre ele se
Demonii (I) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13018_a_14343]
-
-n față cu pagina goală, minutarele zac neatinse de praful insomniei și de pe targă se rostogolește buchetul de crini.// Cîte zorzoane într-un decor pustiu, eu zac mototolită în cel mai jalnic colț,// aștept să se deschidă ușa, cu fascicolul orbitor de lumină și vocea mult așteptată să spună: e timpul, hai!” (Povestiri despre nimic). Repoetizarea se petrece pe muchia dintre obiectivitatea sentimentală a realului și subiectivitatea estetică a irealului care n-ar putea lipsi din nici un text cu semnificație literară
Lupta cu artificiul by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13060_a_14385]
-
între mine și poezia albă bate în cuie ceea ce scriu creierul meu este o lumânare, arde până spre orele dimineții când arde sunt mulțumită cu răsuflarea tăiată îi ies în întâmpinare număr de cincizecișicinci de ori arsurile într-o lumină orbitoare le posed le aștern pe hârtie
Poezie by Florica Madritsch-Marin () [Corola-journal/Imaginative/9490_a_10815]
-
Emil Brumaru Pluteam prin camera noastră Făcută cu grijă și-anume Departe de gureșa lume. Crini mari se ițeau la fereastră Să-ți vadă și sînii și fundul Cărnos și rotund, orbitor Cum numai un fruct sparge-n prundul Luminii lungi raze ce dor, Cînd îngerii trupu-ți adastă Topiți de rușine sub brume. Pluteam vii prin camera noastră Cu grijă făcută și-anume...
Cântec naiv by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/9563_a_10888]