105 matches
-
de Andrei Brădeanu - ambele premiate la concursuri internationale. A colaborat în 1968 la Teatrul Bulandra cu maestrul Liviu Ciulei la Opera de trei parale de Bertolt Brecht, cu Margareta Pâslaru și Toma Caragiu în distribuție. Anii petrecuți ca interpret, aranjor, orchestrator și compozitor în genurile menționate au favorizat apariția capodoperei sale: Dublul concert pentru pian, saxofon tenor, orchestră simfonică și bigband 1971. Este una dintre puținele reușite la nivel mondial în genul de fuziune "jazz simfonic". Valoarea creațiilor lui este una
Richard Oschanitzky () [Corola-website/Science/305628_a_306957]
-
de coarde, după tipicul concertului instrumental, Introducere și Allegro este scrisă la granița dintre genul concertant și cel cameral. În opoziție cu Dansurile lui Debussy - piesă de concert cu iz cameral, în Introducere și Allegro Ravel, își reliefează abilitățile de orchestrator subliniind potențialul harpei și totodată evidențiind fiecare instrument din componența camerală. Stilul și genul sunt de asemenea diferite. Dansurile sunt compuse într-o manieră clasică, având unele asemănări cu scriitura barocului. În Dansul profan discursul muzical se dezvoltă într-un
Introducere și Allegro (Maurice Ravel) () [Corola-website/Science/335527_a_336856]
-
de muzică cântând la pian în cluburile de noapte și în Weintraub Syncopaters, o trupă de jazz populară în anii 1920. Friedrich Hollaender, care a compus muzică pentru Weintraub, i-a oferit lui Waxman prima sa angajare în domeniul cinematografic: orchestrator și dirijor pentru muzica din filmul "The Blue Angel" compusă de Hollaender. Producătorul filmului, Erich Pommer, totodată directorul studiourilor UFA din Berlin, a fost atât de mulțumit de orchestrarea lui Franz, încât i-a oferit prima angajare că compozitor pentru
Franz Waxman () [Corola-website/Science/314299_a_315628]
-
de muzică electronică a Universității Stanford- California (1985/1986); Membru al Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor din România.Compune muzică foarte diversă stilistic , de la muzică Electro Acoustica la Muzică simfonica și Muzica de Jazz . Prima apariție pe disc este în 1975 (orchestrator jazz music). Semnează muzică/orchestrația și definește stilul grupului Stereo condus de Crina Mardare printr-un LP și un single. Semnează muzică/orchestrația și definește stilul cântăreței Loredana Groza prin albumele "Bună seară, iubite", "Un buchet de trandafiri" și "Diva
Adrian Enescu () [Corola-website/Science/306374_a_307703]
-
în față cu lumea” la Teatrul Bulandra din Capitală, alături de Florian Pittiș, cu care în anul 1992 editează albumul "Nu trântiți ușa!". La acest album colaborează pentru prima dată cu Mircea Baniciu și Vlady Cnejevici, care s-au implicat ca orchestratori în realizarea materialului. În 1992 fondează, împreună cu Mircea Baniciu, Florian Pittiș și Vlady Cnejevici, grupul Pasărea Colibri, desfășurând o prestigioasă activitate discografică și de turneu în țară și străinătate (Statele Unite ale Americii, Canada, Germania). Pe parcursul anilor '90 lansează împreună cu Pasărea
Mircea Vintilă () [Corola-website/Science/303878_a_305207]
-
(n. 19 ianuarie 1932, București - d. 9 aprilie 2015) a fost un solist vocal, compozitor și orchestrator. Încă din timpul liceului pe care îl urmează la Cluj-Napoca este remarcat de Livia Pop, profesoara sa de canto. În 1953 este angajat timp de trei ani în Ansamblul Doina al Armatei. În 1956 se întoarce în Cluj Napoca și se
Constantin Drăghici () [Corola-website/Science/304056_a_305385]
-
James Roy Horner (n. 14 august 1953 - d. 22 iunie 2015) a fost un compozitor american, orchestrator și dirijor de muzică de film. Este cunoscut pentru integrarea elementelor corale și electronice în multe dintre coloanele sale sonore, precum și pentru utilizarea frecventă a elementelor muzicii celtice. Într-o carieră de peste trei decenii, Horner a compus unele dintre cele
James Horner () [Corola-website/Science/304147_a_305476]
-
(n. 4 aprilie 1926<nowiki>?</nowiki> , Lovrin, jud. Timiș — d. 12 ianuarie 1998) a fost un compozitor și orchestrator de muzică ușoară, român de origine germană. Muzicologii care au scris despre Bartzer nu cad de acord în privința zilei și anului nașterii. Pe lângă mai răspândita dată de 4 aprilie 1926 sunt menționate variantele 4 septembrie 1926, 1927 (fără zi și
Richard Bartzer () [Corola-website/Science/319677_a_321006]
-
anii 1950 și 1955; aici i-a avut ca profesori pe Mihail Andricu (compoziție), Theodor Rogalski (orchestrație) și George Georgescu (dirijat). A debutat în 1951, la Radiodifuziunea Română, unde a prezentat diverse prelucrări orchestrale. S-a remarcat ca un talentat orchestrator, atrăgând atenția prin aranjamente precum cel scris pentru cântecul „Habar n-ai tu” de Ion Vasilescu. În ultimii ani 1950 a scris muzică de film pentru două producții scurte. În 1960 începe să compună un repertoriu de piese instrumentale ușoare
Richard Bartzer () [Corola-website/Science/319677_a_321006]
-
Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor din România. În 1982 scrie muzică pentru spectacolul de teatru "Cum vă place" de W. Shakespeare, pus în scenă la Teatrul Național din Iași. Între 1984-1990 ocupă funcțiile de chitarist baș, dirijor secund, dar și de orchestrator la Teatrul de Revista "C. Tănase" din București. În paralel cu această activitate, face parte din formația de jazz "Trio Puiu Păscu" (cu care cântă și în prezent). Participa la numeroase festivaluri de jazz din România. Timp de 2 ani
Virgil Popescu (compozitor) () [Corola-website/Science/307835_a_309164]
-
de zile, spre umilința tatălui său. În jurul vârstei de 20 de ani Steiner își câștiga existența ca dirijor profesionist. S-a mutat o vreme la Londra după care a venit la New York, unde a devenit unul din cei mai buni orchestratori și dirijori ai muzicalelor de pe Broadway, o celebritate cunoscută mai târziu și de prietenul său, marele compozitor Alfred Newman. În 1929, în timp ce dirija "Sons O' Guns", Steiner a fost angajat de William LeBaron, directorul studioului RKO Radio Pictures, pentru a
Max Steiner () [Corola-website/Science/308304_a_309633]
-
ajunge până la urechile lui Quincy Jones. Acesta se declară încântat de piesă dar recomandă reorchestrarea ei într-o manieră mai pasionala. Astfel îl recomandă pe Antonio Fidel ( băsist Țină Turner în turneele sale europene și unul din cei mai mari orchestratori europeni ) ca si orchestartor iar imprimările urmează să aibe loc în Spania. este invitat în studioul lui Quimi Portet ( faimos chiatrist catalan), undeva lângă Barcelona, pentru a participa activ la reorchestrarea propriei compoziții. Este de menționat și faptul că piesa
Victor Solomon () [Corola-website/Science/317676_a_319005]
-
Marius Leonard Hristescu (n. 29 septembrie 1975, Craiova) este un dirijor, compozitor și orchestrator român. Provine dintr-o familie de muzicieni, tatăl fiind violonist, iar mama, flautistă. A absolvit Liceul de Artă din orașul natal (1994), bucurându-se de îndrumarea profesorilor Mariana Ilie (pian), Florian Zamfir (teoria muzicii) și Alexandru Racu (acompaniament). Pregătirea muzicală
Marius Hristescu () [Corola-website/Science/311561_a_312890]
-
Calvarul unei inime pribegi” și „Parfumele nebunelor dorinți”, ce au ca tematică melodiile Bucureștiului de altădată, au avut un succes răsunător, fiind prezentate în țară în peste cincizeci de spectacole fiecare, jucate cu casa închisă. În urma reputației de compozitor și orchestrator dobândite, artiști valoroși ai momentului din industria muzicală românească i-au solicitat colaborarea: Nicu Covaci (Phoenix), Loredana Groza, Marius Bodochi, Florin Piersic sr., Radu Fornea (Proiect K1), ,Ștefan Bănică jr., Linda și Costel Busuioc. S-au bucurat de succes și
Marius Hristescu () [Corola-website/Science/311561_a_312890]
-
Marvin Frederick Hamlisch (2 iunie 1944 New York City- 6 august 2012 Los Angeles) a fost un compozitor american de muzicaluri, muzică de scenă și de film, dirijor, pianist și orchestrator, evreu de origine. A fost renumit mai ales pentru muzicalul „The Chorus Line” și pentru muzica la circa 40 de filme de cinema și de televiziune. S-a numărat printre cei 11 creatori care au câștigat deopotrivă premiile Emmy, Grammy
Marvin Hamlisch () [Corola-website/Science/334685_a_336014]
-
precum și la muzicaluri de succes de pe Broadway precum „A Chorus Line” și „They're Playing Our Song.” în 1977 a compus și muzica la filmul James Bond „Spionul care ma iubea”. De asemenea, după 1993 a lucrat ca dirijor și orchestrator pentru concertele Barbrei Streisand Hamlisch a fost onorat cu numeroase premii. În anul 1974 a primit Premiul Oscar pentru trei categorii. În anii următori a beneficiat de sapte nominalizări pentru Oscar. I s-au decernat de trei ori Premiul Emmy
Marvin Hamlisch () [Corola-website/Science/334685_a_336014]
-
anii următori a beneficiat de sapte nominalizări pentru Oscar. I s-au decernat de trei ori Premiul Emmy, de două ori Globul de Aur, de patru ori premiul al Societății Americane a Compozitorilor, Autorilor și Editorilor ASCAP. Hamlisch a fost orchestratorul și directorul muzical al turului de concerte din anul 1994 al lui Barbra Streisand în Statele Unite și Marea Britanie, și al emisiunii de televiziune realizate cu această ocazie "Barbra Streisand: The Concert", pentru care a primit două din premiile Emmy. El
Marvin Hamlisch () [Corola-website/Science/334685_a_336014]
-
(n. 9 mai 1945, Reșița, județul interbelic Caraș) este un compozitor, solist vocal, instrumentist (pian, instrumente cu clape, oboi) orchestrator, dirijor și profesor din România. A absolvit “Liceul de muzică” din Timișoara în 1963, la secția oboi-pian și “Academia de muzică” din București în 1968 la secția dirijat. Este membru al Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor din România din anul 1974
Marius Țeicu () [Corola-website/Science/303870_a_305199]
-
vocal a imprimat peste 40 de melodii, prezente la Radio, Televiziune sau pe CD-uri, casete si discuri. De asemenea, a susținut spectacole pe scenele din Germania, Polonia, SUA, Canada, Rusia, etc. În aceeași calitate de solist vocal, pianist și orchestrator a contribuit la realizarea show-urilor de Televiziune la care a scris muzica. În calitate de pianist a făcut parte din următoarele formații: “Dixi 67” , “Modern Group” , “Perpetuum Mobile Group”, “Noi Patru”, etc. " Interviuri "
Marius Țeicu () [Corola-website/Science/303870_a_305199]
-
Gabriel Cotabiță, Adrian Daminescu, Marcel Pavel, Ioan Gyuri Pascu, Daniel Iordăchioaie, Cătălin Crișan, Viorela Filip, Roxana Vulpescu, Loredana Martinov, Daniela Cristea, Manuela Fedorca, Corina Dogaru, Petruța Mihai etc. A scris muzică și pentru actorii Ștefan Iordache și Florin Piersic. Principalii orchestratori ai cântecelor sale au fost George Natsis și Ionel Tudor. A colaborat cu casele de discuri: Electrecord, Roton și OVO MUSIC/Ovidiu Komornyic. a realizat muzicalul „Adio femei!” scris în colaborare cu Dan V. Dumitriu pentru Angela Similea și Ștefan
Dan Iagnov () [Corola-website/Science/326908_a_328237]
-
fie înlocuit cu prietenul său Robert Kirby, cu toate că acesta nu avea niciun fel de experiență cu înregistrări în studio. În pofida scepticismului inițial, Boyd a acceptat în cele din urmă, dar pentru piesa centrală a albumului, "River Man", a angajat ca orchestrator un compozitor cu experiență, anume pe Harry Robinson, căruia i-a cerut să dea înregistrării un sunet à la Delius și Ravel. Când înregistrările albumului s-au fost terminat, au apărut unele dificultăți în post-producție, fapt care a întârziat lansarea
Nick Drake () [Corola-website/Science/316100_a_317429]
-
(n. 11 aprilie 1901 - d. 2 februarie 1954) a fost un compozitor, dirijor, orchestrator și pianist român de origine poloneză care reprezintă un nume de referință pentru evoluția culturii muzicale românești din prima jumătate a secolului al XX-lea. După studii la București cu Alfonso Castaldi și Dimitrie Cuclin, urmează perioada studiilor la Conservatorul
Theodor Rogalski () [Corola-website/Science/311704_a_313033]
-
voce, "Trei piese pentru violoncel, Două capricii, Trei cântece pe versuri populare pentru soprană și orchestră, Trei balade românești pentru tenor și orchestră și piese simfonice amintite)", cea a lucrărilor orchestrate de Rogalski este impresionantă. Talentul și măiestria sa de orchestrator au metamorfozat piese corale, vocale și instrumentale din repertoriul romănesc și universal. Vesriunea orchestrată a "Carnavalului" de Schumann datează din 1942 și reunește cea mai diversă paletă de instrumente, de la flautul piccolo la tubă și de la trianglu la harpă. În
Theodor Rogalski () [Corola-website/Science/311704_a_313033]
-
Octave pe numele său real Octavian Teodorescu (născut la 29 ianuarie 1963) este un muzician, compozitor, orchestrator, cantautor, producător muzical, interpret, multi-instrumentist (chitări, clape, instrumente programabile) din București, România. Pionier al muzicii electronice și utilizării computerelor și sintetizatoarelor în muzică în România, susținător al Mișcării Rock Românești, promotor timpuriu al fenomenului Internet Multimedia și implicațiile acestora ca
Octave Octavian Teodorescu () [Corola-website/Science/325904_a_327233]
-
pentru orchestră mare de la sfârșitul secolului al XIX-lea - în special stilul compozitorului Richard Wagner și conceptul său de laitmotiv. După ce și-a terminat studiile la Juilliard, Williams s-a întors în Los Angeles unde a început să lucreze ca orchestrator pentru studiourile de film. Printre alții, Williams a lucrat cu compozitorii Franz Waxman, Bernard Herrmann și Alfred Newman. De asemenea, Williams a fost și pianist de studio, interpretând pentru coloanele sonore unor compozitori precum Jerry Goldsmith, Elmer Bernstein și Henry
John Williams () [Corola-website/Science/303646_a_304975]