546 matches
-
rulează pe mulțimi vagi, ci pe o altă tehnică numită „Multi-Value QCA”. Ideea de bază este că se admit nu doar două valori (1 și 0), ci mai multe valori de la un minim la un maxim. Lucrează așadar cu variabile ordinale, fiind o extensie a programului algoritmului original QCA. Deși cele două programe sunt destul de avansate în ceea ce privește funcționalitatea și nivelul de complexitate, se disting câteva mari dezavantaje în crearea acestora: Deși ambele programe sunt puse la dispoziție gratuit, sursele lor nu
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
asocierea interpretării emoționale (deprimanta, insuportabila). Se verifica periodic caracterul durerii. Fiecare descriere se asociază cu un scor și apoi se interpretează statistic. Intervalele de interviu sunt egale, realizându-se un studiu de tip interval cu teste parametrice și un studiu ordinal, cu teste neparametrice. Scala analogă vizuală a apărut datorită nevoii unui test unidimensional în analiza durerii, care sa se efectueze rapid și care sa îndeplinească criteriile de cercetare clinica: Acceptarea pacientului Reproductibilitatea Validitatea aparentă și conținută Sensibilitatea Testul se bazează
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
2. Grafice tip bară din meniul FREQUENCIES / 216 6.7.3. Grafice din meniul Explore / 218 6.7.4. Grafice din meniul GRAPHS / 219 6.8. Analiza datelor măsurate pe scală nominală / 222 6.9. Analiza datelor măsurate pe scală ordinală / 225 6.10. Analiza datelor măsurate pe scală de interval sau raport / 227 Capitolul 7. ANALIZA BIVARIATĂ / 231 7.1. Analiza variabilelor măsurate nominal sau ordinal / 231 7.1.1. Grafice cu două variabile / 231 7.1.2 Tabele de
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
Analiza datelor măsurate pe scală nominală / 222 6.9. Analiza datelor măsurate pe scală ordinală / 225 6.10. Analiza datelor măsurate pe scală de interval sau raport / 227 Capitolul 7. ANALIZA BIVARIATĂ / 231 7.1. Analiza variabilelor măsurate nominal sau ordinal / 231 7.1.1. Grafice cu două variabile / 231 7.1.2 Tabele de contingență pentru variabile nominale și ordinale / 234 7.1.3. Independența într-un tabel de contingență / 238 7.1.4. Asocierea într-un tabel de contingență
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
măsurate pe scală de interval sau raport / 227 Capitolul 7. ANALIZA BIVARIATĂ / 231 7.1. Analiza variabilelor măsurate nominal sau ordinal / 231 7.1.1. Grafice cu două variabile / 231 7.1.2 Tabele de contingență pentru variabile nominale și ordinale / 234 7.1.3. Independența într-un tabel de contingență / 238 7.1.4. Asocierea într-un tabel de contingență / 240 7.1.5. Coeficienți de asociere pentru variabile nominale / 242 7.1.5.1. Șansa și raportul de șanse
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
φ / 246 7.1.5.3. Coeficientul V a lui Cramer / 247 7.1.5.4. Coeficientul de contingență C a lui Pearson / 247 7.1.5.5. Coeficientul lambda (λ), / 248 7.1.6. Coeficienți de asociere pentru variabile ordinale / 250 7.1.7. Testul 2 / 254 7.1.8. Valoarea reziduală standardizată și ajustată / 256 7.2. Analiza variabilelor măsurate la nivel de interval sau raport / 257 7.2.1. Grafice realizate între variabile măsurate la nivel de interval
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
sau raport / 257 7.2.1. Grafice realizate între variabile măsurate la nivel de interval sau raport / 257 7.2.2. Coeficienți de asociere între variabile măsurate la nivel de interval sau raport / 258 7.3. Analiza unei variabile nominale/ordinale și a unei variabile măsurată la nivel interval/raport. / 259 7.3.1. Grafice utilizate pentru o variabilă nominală/ordinală și una de interval/raport / 259 7.3.2. Tabele utilizate pentru o variabilă nominală/ordinală și una de interval
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
2. Coeficienți de asociere între variabile măsurate la nivel de interval sau raport / 258 7.3. Analiza unei variabile nominale/ordinale și a unei variabile măsurată la nivel interval/raport. / 259 7.3.1. Grafice utilizate pentru o variabilă nominală/ordinală și una de interval/raport / 259 7.3.2. Tabele utilizate pentru o variabilă nominală/ordinală și una de interval/raport / 261 7.3.3. Coeficienți de asociere utilizați pentru o variabila nominală/ordinală și una de interval/raport / 261
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
Analiza unei variabile nominale/ordinale și a unei variabile măsurată la nivel interval/raport. / 259 7.3.1. Grafice utilizate pentru o variabilă nominală/ordinală și una de interval/raport / 259 7.3.2. Tabele utilizate pentru o variabilă nominală/ordinală și una de interval/raport / 261 7.3.3. Coeficienți de asociere utilizați pentru o variabila nominală/ordinală și una de interval/raport / 261 7.4. Testarea ipotezelor / 263 7.4.1. Ipotezele nule / 263 7.4.2. Nivelul de
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
Grafice utilizate pentru o variabilă nominală/ordinală și una de interval/raport / 259 7.3.2. Tabele utilizate pentru o variabilă nominală/ordinală și una de interval/raport / 261 7.3.3. Coeficienți de asociere utilizați pentru o variabila nominală/ordinală și una de interval/raport / 261 7.4. Testarea ipotezelor / 263 7.4.1. Ipotezele nule / 263 7.4.2. Nivelul de semnificație / 263 7.4.3. Tipuri de erori / 267 7.4.4. Interpretarea rezultatelor testelor de semnificație / 269
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
considerând volumul populației investigate de 1000 de subiecți. Tabelul nr. 2.1: Studiul relației dintre intenția de vot și mediul de rezidență Mediul de rezidență Urban Rural Intenția de vot Votează 500 200 Nu votează 200 100 Nivelul de măsurare ordinal Scalele ordinale au câteva corespondențe între mărimea numerelor și intensitatea calității reprezentate de numere. O scală ordinală comună este poziția într-o ierarhie. Știm că persoana care a ajuns prima (poziția 1) a fost mai rapidă decât persoana care a
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
populației investigate de 1000 de subiecți. Tabelul nr. 2.1: Studiul relației dintre intenția de vot și mediul de rezidență Mediul de rezidență Urban Rural Intenția de vot Votează 500 200 Nu votează 200 100 Nivelul de măsurare ordinal Scalele ordinale au câteva corespondențe între mărimea numerelor și intensitatea calității reprezentate de numere. O scală ordinală comună este poziția într-o ierarhie. Știm că persoana care a ajuns prima (poziția 1) a fost mai rapidă decât persoana care a ajuns a
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
vot și mediul de rezidență Mediul de rezidență Urban Rural Intenția de vot Votează 500 200 Nu votează 200 100 Nivelul de măsurare ordinal Scalele ordinale au câteva corespondențe între mărimea numerelor și intensitatea calității reprezentate de numere. O scală ordinală comună este poziția într-o ierarhie. Știm că persoana care a ajuns prima (poziția 1) a fost mai rapidă decât persoana care a ajuns a doua (poziția 2) care la rândul ei a fost mai rapidă decât persoana care a
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
dar fără a se putea preciza de câte ori este mai mică sau mai mare una în raport cu cealaltă. Categoriile sunt acum asimetrice, respectiv A>B>C>D și tranzitive, adică dacă A>B și B>C, atunci A>C. Măsurarea la nivel ordinal are următoarele caracteristici: A=B => m(A)=m(B) A dif B => m(A) dif m(B) În plus A>B => m(A)>m(B) Pe baza elementelor de mai sus se poate explica măsurarea variabilei "mulțumirea față de sănătate", care
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
de măsură îl constituie așa-numitele scale de ranguri (rank scales), care permit calcularea unor coeficienți de corelație între scări diferite (coeficienți de corelație a rangurilor). Din ansamblul fenomenelor și proceselor sociale o parte însemnată permite doar realizarea unui nivel ordinal de măsură, prin indicarea rangului pe care un individ, o caracteristică, un fenomen îl ocupă pe o anumită scară de intensități variabile. În analiza relațiilor dintre diferite fenomene sociale este foarte frecvent întâlnită relația de mai mic sau mai mare
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
dintre diferite fenomene sociale este foarte frecvent întâlnită relația de mai mic sau mai mare, aceasta reprezentând un element esențial al analizei comparative. Relația respectivă poate lua formele: mai favorabil, mai puțin favorabil, mai bun, mai puțin bun etc. Scalele ordinale sunt frecvent utilizate în măsurarea opiniilor prin intermediul chestionarelor de opinie sau atitudini când opinia respectiv aprecierea este solicitată pe diferite grade, prin cumularea cărora devine posibilă construirea unei scări de opinie sau atitudini în populația studiată. Aceste scale sunt, de
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
temperaturilor, în care există distanțe egale între gradele termometrului dar punctul corespunzător valorii de 0 grade este stabilit convențional: la scara Celsius valoarea corespunde punctului de îngheț al apei iar echivalentul în scara Fahrenheit este de -32 grade. Spre deosebire de nivelul ordinal al măsurării unde intervalele care despart o valoare de alta sunt fie inegale, fie imposibil de măsurat, nivelul de interval adaugă relației de ordine egalitatea intervalelor dintre valorile etalonului de măsurare. Cu alte cuvinte, se asigură identitatea izomorfă între șirul
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
atribuirea variabilelor, acest punct zero fiind determinat de valoarea 0 a venitului (persoanele fără venit). Nivelul de proporții al măsurării, fiind nivelul cel mai tare sub aspectul îndeplinirii condițiilor formale ale măsurării, poate fi convertit în niveluri mai slabe (interval, ordinal nominal). Această trecere între nivelurile de măsurare este posibilă îndeosebi pentru caracteristicile cantitative continue, care pot fi măsurate la oricare dintre cele patru niveluri. Exemplu: Descrierea cantitativă a vârstei (I. Mărginean, 2000, 198-199) Nominal clasificarea populației după categoriile : * copilărie * adolescență
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
continue, care pot fi măsurate la oricare dintre cele patru niveluri. Exemplu: Descrierea cantitativă a vârstei (I. Mărginean, 2000, 198-199) Nominal clasificarea populației după categoriile : * copilărie * adolescență * maturitate * bătrânețe Categoriilor li se atribuie valori numerice fără a fi în ordine Ordinal listarea populației pe baza categoriilor anterioare fără a se cunoaște valoarea reală a vârstei, iar categoriilor li se asociază valori numerice care să reflecte o ordine a categoriilor. Interval listarea populației după vârstă, în care anul este unitatea de măsură
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
și categoriale. "Așadar, variabilele categoriale sunt privite drept caracteristici calitative (de vreme ce nu interesează decât categoriile și nu valorile), iar în anumite cazuri sunt echivalate cu caracteristici nominale, întrucât nu interesează nici ordinea categoriilor" (T. Rotariu, 1999; 29). Variabilele nominale și ordinale formează măsurarea non-parametrică, iar cele de interval și de raport formează măsurarea parametrică. Tabelul nr. 2.3: Tipuri de variabile și nivele de măsurare Tipuri de variabile Tip de măsurare Scala de măsurare Continue Discontinue calitative Non-parametrică (nenumerică sau nonmetrică
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
cele de interval și de raport formează măsurarea parametrică. Tabelul nr. 2.3: Tipuri de variabile și nivele de măsurare Tipuri de variabile Tip de măsurare Scala de măsurare Continue Discontinue calitative Non-parametrică (nenumerică sau nonmetrică) Nominală Culoarea mașinii Sex Ordinală Mulțumirea față de sănătate pe o scală de la 1 la 5, unde 5 reprezintă foarte mulțumit și 1 deloc mulțumit Gradul de educație (fără școală, I-IV clase, V-VIII clase, 10 clase/școală profesională, liceu, școală postliceală, facultate, master, doctorat
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
identificarea relațiilor dintre două variabile) Analiză multivariată (identificarea relațiilor dintre mai multe variabile) Nominală -determinarea frecvențelor absolute și relative (procente); -evidențierea modului distribuției; -teste non-parametrice. -coeficienți de contingență; -testul χ2 -analiză de corespondență; -analiza de corelație canonică; -analiză loglineară; etc Ordinală -mediana, modul și elementele înrudite: centile, decile, quartile; -coeficienți de corelație a rangurilor; -testul χ2; -teste non-parametrice Interval -mediana, modul și elementele înrudite: centile, decile, quartile și media; -coeficienți de corelație; -regresie liniară bivariată -teste parametrice -regresie lineară și non-lineară
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
chestionare are un "rost"; ea derivă, în cel mai nefericit caz, dintr-o ipoteză neexplicitată privind o relație dintre două fenomene". Din punctul de vedere al posibilităților de măsurare, indicatorii de opinie permit măsurarea la nivelul nominal și la cel ordinal. 1. La nivelul nominal, răspunsurile pot fi grupate în categorii, stabilindu-se frecvența răspunsurilor în fiecare categorie, fiind permise toate operațiile efectuate cu caracteristicile sau variabilele discrete (determinarea criteriilor de independență sau de contingență, a coeficienților de asociere). Pentru întrebările
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
cercetător în momente diferite. Cu toate aceste dificultăți postcodificarea rămâne o soluție necesară pentru ca răspunsurile să devină prelucrabile, iar din punct de vedere practic, erorile pe care le poate genera sunt mai mici decât avantajele folosirii ei. 2. La nivelul ordinal, indicatorii de opinie pot fi ierarhizați, ordonați într-o manieră similară cu scalarea oricăror caracteristici sau variabile continue ordinale. Scalarea se face la două niveluri: : la nivelul culegerii datelor, adică în chiar momentul formulării răspunsului de către subiecți, prin folosirea întrebărilor
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
din punct de vedere practic, erorile pe care le poate genera sunt mai mici decât avantajele folosirii ei. 2. La nivelul ordinal, indicatorii de opinie pot fi ierarhizați, ordonați într-o manieră similară cu scalarea oricăror caracteristici sau variabile continue ordinale. Scalarea se face la două niveluri: : la nivelul culegerii datelor, adică în chiar momentul formulării răspunsului de către subiecți, prin folosirea întrebărilor închise la care variantele de răspuns constau în diferite grade de adeziune/nonadeziune sau de apreciere (evaluare) grade sau
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]