2,568 matches
-
deja în sumarul ediției Perpessicius (vol. IV, din 1952), unde găsim Pilda madonă în loc de Palida madonă; din păcate, sumarul CD-ului apare fără diacritice, deci produce în plus substituirea ă/ a. în indicele general de cuvinte apar și erori de ordonare alfabetică (de exemplu, la începutul listei de la litera G). Se adaugă la acestea riscurile procedurilor automate: un spațiu alb în plus sau o greșeală în text produc automat aberații în lista de cuvinte, în care intră astfel ătate (completare în
Despre un CD și despre posibilele lui întrebuințări lingvistice by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16668_a_17993]
-
informației, ediția românească debutează cu studiul din 1946 intitulat Abbot Suger on the Abbey Church of Saint-Denis and its Art Treasures (titlu tradus prin Abatele Suger de la Saint-Denis) și continuă cu celebra lucrare din 1951 care dă și numele volumului. Ordonarea datelor de apariție rămâne aici, cel puțin la prima lectură, întâmplătoare și neesențială; mai semnificativ este că această succesiune reface în fapt cronologia dezvoltării stilului gotic (și a gândirii scolastice) și că prima lucrare reprezintă (nu doar din acest motiv
Cartea rotundă by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/16860_a_18185]
-
datează! Să menționăm că, în gîndirea contemporană, există o critică a iluminismului, care indică, în spectrul acestuia, o sorginte spirituală. În Dialectica iluminismului, Max Horkheimer și Theodor W. Adorno au crezut de cuviință a releva sîmburele religios al dorinței de ordonare a rațiunii: "Stăpînind natura, Dumnezeul creator și spiritul ordonator se aseamănă. Chipul omului creat după asemănarea celui al lui Dumnezeu constă în suveranitatea sa asupra existenței, în privirea de stăpîn, în poruncă. Mitul trece în iluminism, iar natura devine simplă
Adrian Marino între lumini și umbre by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15783_a_17108]
-
se vede și din titlu. în anii poststructuralismului importat cu frenezie în România ultimelor decenii comuniste, multe minți strălucite din intelectualitatea noastră au visat la o sistematică a poeziei, la clasificarea cea mai adevărată (și deseori cea mai sofisticată), la ordonarea o dată pentru totdeauna (deși schemele obținute se declară mereu a fi doar unele posibile) a celui mai nestatornic dintre genurile literare. Aproape orice plecare în străinătate, în special în zona franceză, avea ca rezultat o sistematică a prozei sau a
Teorie, critică, poezie - aceleași by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15868_a_17193]
-
apelat la Sigourney Weaver, combatantă vajnică și pe tărîmul fantomelor, ea pare să fie prezentă indirect prin intermediul inamicilor ei, tradiționalii aliens, care, ajunși pe Terra, își etalează aceleași binecunoscute obiceiuri dizgrațioase, fiind la fel de indestructibili. De unde și acel sentiment ridicol la ordonarea loviturilor de tun care nu fac decît să le intensifice dezvoltarea. Hazul enorm este rezervat însă pentru final. Prostovanul grupului și alți doi amici nu mai puțin breji au ideea de a interveni în forță folosind un anume șampon ce
Reciclări... by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/15926_a_17251]
-
unei Hortensia Papadat-Bengescu și a "obiectivității" ei; spre interpretarea din perspectiva unei obstinații a formulei a unor autori precum Camil Petrescu și Anton Holban (primul fiind autorul unor romane cu "arhitecturi precise", și "minuție stilistică"); spre arabescurile unui Gib Mihăescu; ordonarea simbolică a narațiunii din Delirul lui Marin Preda; reinterpretarea ultimului roman al lui Ivasiuc, Apa, din perspectiva unei omogenități complete a romanelor lui ș.a.m.d. Proza nouă, postmodernă, este anticipată, și în așezarea cronologică a autorilor, de analizele consacrate
Identificări by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/15639_a_16964]
-
îndeplinire este lăudabilă. Dacă este rău, orice iscusință este o viclenie josnică (Une fouberie basse)... Aristotel neagă, așadar, transcendența imperativului moral, iar iezuiții sunt în spiritul acestuia când afirmă că moralitatea ,,nu este un scop ideal transcendent", ci reglementarea și ordonarea virtuții accesibile omului. Nemaiexistând directive morale de aplicație generală, iezuiții descompun morala într-un număr cât mai mare de ,,cazuri de conștiință", izolate, nesistematizate, niște ,,aporii' în sensul aristotelician problematic, totul adaptat exigențelor vieții practice. Rigoarea imperativului ideal scăzând, se
La scara umană by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15663_a_16988]
-
nu pare să-și fi schimbat identitatea politică și intelectuală. Eseurile au așadar în primul rînd o consecvență de judecată. Pe de altă parte, pentru că împărțirea lor pe capitole nu e arbitrară, nu e o găselniță editorială, ci o reală ordonare tematică. Primul dintre ele, Elemente pentru o contracultură, reunește eseuri despre cultura alternativă a anilor '80, care, după părerea autorului, n-a devenit centrală după căderea comunismului. Mulți din tabăra frustraților de activismul reprezentanților generației '80 n-ar fi de
Inamicii lui Caius Dobrescu by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15673_a_16998]
-
stăpînul așteaptă consumarea urgenței, după care apelează, obligatoriu (și sub amenințarea amenzii), la sticla cu apă. La noi?... Animăluțe și animăluțe. În cazul Nietzsche, dezordinea mentală se instalează lent, filosoful conștientizîndu-și, de altfel, starea și, în teribilele lui eforturi de ordonare, practicate cu program toată viața, alternează momentele de normalitate cu cele dirijat deviate. Histrionismul structural îl scutește, întrucîtva, de efectele urîte ale sifilisului și-și poate oferi/ poate oferi celor din jur numere aproape atractive (trist atractive). În prelung fericitul
Ordinea - dezordinea by Val Gheorghiu () [Corola-journal/Journalistic/16154_a_17479]
-
de la primul voiaj, pînă la urmă inițiatic, pe care l-am făcut, în 1968, la mînăstirile bucovinene. Fusese, pînă atunci, o perioadă de dibuiri. S-a produs o bruscă iluminare. După care, întoarcerea în atelier, decantarea - negrăbită, neliniștită - a sugestiilor, ordonarea lor într-o structură de-sine-stătătoare, toate au concurat la fixarea unei delimitări. Ce am făcut de-atunci - pînzele imense la care lucrez acum, atît de la limita cu abstractul - stă sub acea aură fericită din 1968. Un element, predilect în arta
Val Gheorghiu : "Mă bucur de această flanare benevolă, în spirit, pe trotuar" by Liviu Antonesei () [Corola-journal/Journalistic/16101_a_17426]
-
reconstitui, prin simplă însumare, cine sînt sau cine am fost. Orice autobiografie este, așadar, o încercare ratată de a descoperi, tardiv, o făptură interioară punînd laolaltă toate manifestările ei exterioare. Dar tocmai acea făptură interioară e prinsă în însuși actul ordonării celor exterioare. E investită în ele, și deci nu poate fi desprinsă și identificată separat. Cu toate acestea, Kermode e conștient că nu vom conteni niciodată să ne întrebăm ce este "sinele", cine a fost cutare, sau cine sîntem noi
O autobiografie reticentă by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16363_a_17688]
-
frunte în ale naționalismului). Sumarul înscria 100 de poezii, toate, anunțate, ca respectînd forma lor manuscrisă. Evident, în prefață, se lua distanță față de toate edițiile precedente, pretinzînd, pentru sine, calitatea de ediție critică (și nu era!), adoptîndu-se, drept criteriu de ordonare a materiei, unul mixt (cronologic și psihologic), de o efectivă extravaganță clasificare. De-abia în 1910, selectîndu-și ediția, îi dă titlul știut din proiectul eminescian Lumină de lună. Ediția, socotită integrală, (Opere complete) o publică, în 1914, la Iași, A.C.
Cum a fost editat Eminescu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16487_a_17812]
-
Botez publică, în 1933, ediția Poesii, socotită de editor una "cu adevărat științifică". Volumul, apărut la Ed. Cultura Națională, are 550 pagini, dintre care 285 poezii iar restul note, variante și lămuriri. Sînt publicate puține postume (șase cu totul) iar ordonarea materiei e, are dreptate autorul cărții pe care o comentez, amendabilă. Strădania editorului G. Botez e însă de a restitui limba originară a poetului, comparînd textul poeziilor din Convorbiri, din ediția Maiorescu și din manuscrise. De aici s-au produs
Cum a fost editat Eminescu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16487_a_17812]
-
tehnicile contrapunctice ale Renașterii, principiul imitativ al fugii în Baroc, al sonatei omofone mono- ori bitematice în Clasicism și Romantism, oportunitățile dodecafonice ale Expresionismului, tehnica serială, spectrală, acusmatică, electroacustică, procedeele de-formalizatoare ale aleatorismului ori de organizare ale haosului, principiile de ordonare ale modurilor cu transpoziție limitată sau ale structurilor modale non-octaviante etc., etc. - toate mijloace de construcție sonoră care și-au cheltuit, rînd pe rînd, averea, achiziționînd în regim de leasing speranțe întru eventuale resuscitări și resurgențe. A venit apoi vremea
Tentația vinovatului incurabil by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/11868_a_13193]
-
ales de noile medii de comunicare - Internet, telefonie mobilă - care impun rapiditate și limite de spațiu în comunicare. Descoperim deci periodic noutăți, unele dînd semne destul de clare de impunere, mai ales în limbajul tinerilor. Încercări de descriere sistematică și de ordonare a materialului pot folosi diferite criterii formale sau funcționale: modul de formare (inițiale, fragmente de cuvînt), tipul de material lingvistic de la care se pleacă, sursa preponderent scrisă sau orală, gradul de adaptare morfologica etc. Se vorbește, în consecință, de abrevieri
Abrev în RO by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11908_a_13233]
-
și cunoaștere,iar Cunoașterea înseamnă Iubire(cunoașterea lumii este posibilă numai prin iubire).Iubirea determină condiția omului în Univers,este valoarea supremă ce conferă sensuri profunde existenței umane având puteri demiurgice.Sensul existenței este dat de Lumină. “Facerea" înseamnă iluminare, ordonarea haosului prin vibrație. Operațiunea cosmogonică este o despărțire a întunericului de lumină, la origine amestecate. Lumina și întunericul sunt de aceeași natură. Lumea în care trăim este o operă imensă de lumină. Ne mișcăm în lumină, cunoaștem prin intermediul luminii și
ESEU de MIHAELA MIRCEA în ediţia nr. 2330 din 18 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/382761_a_384090]
-
oricum, ținea această interpretare pedestră bine de începuturile eroice ale disciplinei. Nu e, cum s-ar crede, o operă de interpretare a unui material adunat. Nu e, acest material, nici măcar prelucrat în vederea unui proiect teoretic ci, pur și simplu, o ordonare tematică prin citare abundentă și exclusivă. De fapt, culegerile sale (trei la număr) purtînd acest titlu îndrăzneț nu sînt decît o amplă antologie tematică, însoțite de scurte comentarii îndeplinind adesea funcții ligamentale. Monografia sa e descriptivă cu totul, evitînd, din
Despre mitologie by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16051_a_17376]
-
I - eliminatorie - testare psihologică, examinare medicală, verificarea aptitudinilor fizice, test de cunoștințe la limba și literatura română și matematică din programa stabilită pentru examenul de capacitate - 2003 (corectarea se face în sală, în prezența candidatului și a unui martor); II - ordonarea în funcție de media de admitere, care cuprinde media de la capacitate (75%) și media de absolvire a claselor V-VIII (25%). Media minimă de admitere este de 7,50. VALI CORDUNEANU
Agenda2003-17-03-10 () [Corola-journal/Journalistic/280943_a_282272]
-
și deloc neglijabile, elemente literare, le aduce să funcționeze sub lumina ficțiunii. Ca orice autor de literatură prozastică, scriptorii în cauză au apelat la imaginar cu încredere, vizând chiar o rezultantă estetică. De aceea, lectorul interesat poate purcede la o ordonare a materialului actual pe specii convenite, stabilindu-și singur gradul de informație dorit, precum și deciziile de a redacta și el studii de profil.
Întortocheate sunt căile... biograficului. In: Editura Destine Literare by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/95_a_370]
-
nepus în lumină. A depista ocurențele culturii potatorice la Caragiale sau Camil Petrescu nu înseamnă a face istorie literară, ci cazuistică meticuloasă. Strîngi exemple și dai citate, muncă de recensămînt fără orizont, căci exemplele nu ascultă de un criteriu de ordonare. La mijloc e doar preferinț a autorului care nu e ridicată la treapta unei concepții. Și, fără concepție, finalitatea măcar presupusă a desfășurării istoriei lipsește, cartea fiind o colecție de motive vinicole în operele literare, dar nu o istorie a
Înainte și după filoxeră by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2688_a_4013]
-
fiind numai diferențe ale unor noțiuni. Dacă timpul scurs între două evenimente (durata) are importanță fizică și poate intra în formulele diferitelor proceduri, timpul nu intră decât în aprecieri mai mult sau mai puțin subiective pentru mărimea unor epoci și ordonarea lor cronologică. Cronos își omoară progeniturile, este o veche zicală care vrea să spună: Timpul distruge duratele, însă urmele lor rămân. Într-adevăr dinozaurii au trăit cândva în timp dovedit prin osemintele găsite. Dacă viața unui om este certă putând
CONTROVERSĂ ASUPRA TIMPULUI de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1982 din 04 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378157_a_379486]
-
memorialistic ” Adevăruri pe frunze de arțar”, apărut în excelente condiții grafice în cadrul Editurii „ Prometeu” din Chișinău. Prezentându-și cartea, o adevărată suită de eseuri, tablete, cronici, interviuri și poezii, autorul a evidențiat principiile care l-au călăuzit în redactarea și ordonarea aspectelor abordate, urmărind în permanență să informeze cititorii asupra unor stări de lucruri actuale din spațiul a ceea ce el numește ”România Mică”, în raport cu Patria-Mamă, România dintre Nistru și Tisa, așa cum a celebrat-o marele nostru poet național Mihai Eminescu în
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93222_a_94514]
-
aproape întreg volumul al treilea sunt complet tarate prin imixtiunea ideologică. Aristocrația românească este vituperată prin caricaturizare: în Cronică nu există aproape niciun personaj pozitiv, cu excepția cuplului din Salata, cu model autobiografic lesne de decodat. Dilema scriitorului va fi fost ordonarea materialului în așa chip încât tendențiozitatea schemei temporale (care, repetăm, intra oricum în plasma imaginarului său prin formula spiralei degradante a generațiilor) să devină evidentă cât mai târziu cu putință, deși trebuia să fie prezentă încă de la început. Imaginația și
Cât de tendențioasă este Cronica de familie? Paradoxul unei receptări by Oana Soare () [Corola-journal/Journalistic/8452_a_9777]
-
între două tipuri de funcții formale alternative: modelul - ca durată-eveniment (dev) cu funcție tematică sau motivică, fixat sau inițiat într-un incipit compozițional (icp); secvența - ca durată-interval (div) cu funcție narativă sau dezvoltătoare, inerțiată printr-un profil-vector (pfv) de orientare/ordonare într-un șir (de secvențe); 3. Suprafața (S-dpc) = figură de timp bilateral, reunind două tipuri formale: linearitatea - corespondent aspectului de timp deschis, ieșind divergent sau radiant dinspre conținutul său de continuitate, ca succesivitate în ireversibilitate; circularitatea - ca timp tinzând reversiv-epicentric
Mișcarea de instrumentare a formei muzicale by Oleg Garaz () [Corola-journal/Journalistic/84314_a_85639]
-
țină departe. Până la Fluxul conștiinței, viitorul era o creație a prezentului. Prezentul era activ, energic, hotărât să înainteze. Intriga se rezema clar pe cauzalitatea cronologică (logica de milenii că din trecut se trage prezentul, iar din prezent viitorul - adică o ordonare comfortabilă a ideii de timp, în care suspansul era pur și simplu întrebarea ‘și? și?'). Fluxul conștiinței pune în discuție necesitatea viitorului pentru intrigă; el descoperă că nu e nevoie de love interest, de încheierea ne/fericită a prezentului în
Eroul Desperado: Amintirea viitorului by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/8521_a_9846]