248 matches
-
în al doilea rând, dup) diferențierea unit)ților și specificația funcțiilor lor, iar în al treilea rând dup) distribuția capabilit)ților între unit)ți. S) vedem cum se aplic) cei trei termeni ai definiției în cazul politicii internaționale. 1. Principii ordonatoare Chestiunile structurale sunt chestiuni privind aranjamentul p)rților unui sistem. P)rțile sistemelor politice interne se afl) în relații de suprași subordonare. Unele sunt îndrept)țite s) comande; altora li se cere s) se supun). Sistemele interne sunt centralizate și
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
internațional-politice se g)sesc în relații de coordonare. Din punct de vedere formal, fiecare este egal) cu toate celelalte. Nici una nu este îndrept)țiț) s) comande; nici una nu este chemat) s) se supun). Sistemele internaționale sunt descentralizate și anarhice. Principiile ordonatoare ale celor dou) structuri sunt, într-adev)r, vizibil diferite, si contradictorii unul fâț) de cel)lalt. Structurile politice interne dispun de instituții și funcții guvernamentale, ca replici concrete ale lor. Dimpotriv), politica internațional) a fost numit) ,,politic) lipsit) de guvern
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
dac) structurile lor sunt definite de un oarecare al treilea principiu, în acest caz va trebui s) definim un al treilea sistem. Toate societ)țile sunt de tip mixt. Elementele prezente în cadrul lor sunt exponente ale ambelor tipuri de principii ordonatoare. Aceasta nu înseamn) c) unele societ)ți sunt ordonate în funcție de un al treilea principiu. Se poate, de obicei, identifică cu ușurinț) principiul dup) care este ordonat) o societate. Apariția, în cadrul ierarhiilor, a sectoarelor anarhice, nu altereaz), si nu ar trebui
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
teoretic) se refer) la faptul c) aștept)rile noastre legate de evoluția posibil) a acestor teritorii difer), în mare m)sur), în funcție de care r)spuns la întrebarea cu privire la structur) se dovedește a fi cel corect. Structurile definite în conformitate cu dou) principii ordonatoare distincte contribuie la explicarea aspectelor importante ale comportamentului social și politic. Acest lucru este demonstrat în diferite moduri, în paginile care urmeaz). Aceast) secțiune a explicat de ce sunt necesare dou) - și numai dou) - tipuri de structur) pentru a acoperi toate
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
național și internațional, si a ar)țâț cum variaz) comportamentul și rezultatele de la un sistem la altul. Capitolele 7, 8 și 9 compar) sisteme internaționale diferite, ar)tând cum anume variaz) comportamentul și rezultatele în cadrul sistemelor ale c)ror principii ordonatoare se mențin, ins) ale c)ror structuri variaz), odat) cu schimb)rile privind în capabilit)ților între state. Întrebarea care se pune în acest capitol este dac) ar trebui preferate numere mai mari sau mai mici de mari puteri. Partea
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
aplicații succinte și sugestive la domeniul internațional, vezi Jervis, ianuarie 1978. * Produs Național Brut (n.tr). Descrierea f)cut) de Émile Durkheim societ)ților organice și mecanice r)mane totuși sursă pentru cea mai bun) explicație a celor dou) principii ordonatoare, în vreme ce raționamentul s)u prin care limiteaz) la dou) tipurile de societ)ți reușește în continuare s) conving), în ciuda eforturilor numeroșilor s)i critici de a-l dep)și (vezi în special ediția din 1893). Voi aborda mai pe larg
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
Nu e surprinzător că epistema postmodernă e așezată sub semnul unei figuri tutelare, recuperată din trecut: chipul emblematic al zeului Thot, simbol al armoniei primordiale între științe, tehnici, litere și arte. Și după aceea, autorul privește pluralismul contemporan din perspectiva ordonatoare a limbajului, reușind să convingă de dimensiunea lui ontologică. Întregul mers al demonstrațiilor și al interpretării de texte pregătește această concluzie: că felul de a fi al omului în lume este indisolubil legat de limbaj. Între limbaj și om, și
GHICA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287254_a_288583]
-
occidentală presupune organizarea trecutului, tratarea sa critică, nu aruncarea sub preș, nu o abordare a trecutului lipsită de responsabilitate. Corin Braga: Într-adevăr, nu vorbim acum de memorie În sensul de experiență istorică directă, ci de memorie culturală, de panoramă ordonatoare a ceea ce a fost. Câștigarea unei asemenea perspective ne-ar putea ajuta și pe noi, cei cu experiența istorică a comunismului, să ieșim din hățișul trăitului. Iar dacă noi nu vom mai reuși să-l descâlcim, să luăm distanța necesară
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
despre o adevărată reconstrucție a universului poeziei lui Eminescu pornind de la modelul, integral asumat, cum se dovedește la tot pasul, al labirintului, spre centrul căruia se tinde ca spre o autentică sursă a esenței creatoare. Obsesia constantelor tematice, ca elemente ordonatoare și căi de acces, se regăsește în Spirala destinului (1993), unde metoda este consolidată prin apelul profitabil la interdisciplinaritate și prin extinderea ei la autori străini, convocați, alături de cei români, la o conversație spirituală. SCRIERI: Motive și structuri poetice, Timișoara
GIURGIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287287_a_288616]
-
contribuție la reînvierea spiritului și la ceea ce G. Murnu numea „valorificarea eului colectiv” sau resuscitarea puterilor active ale sufletului românesc. În articolul Pentru începuturile „Liniei noi”, Ion Marin Sadoveanu precizează că „într-o epocă mai puțin creatoare și mai mult ordonatoare, o revistă poate contribui la revizuirea și clarificarea ideilor”. De altfel, programul e explicitat câteva numere la rând prin articole pe tema muncii și a economiei (Iulian Teodorescu, Muncă, muncă și... economie, Gr. Trancu-Iași, Munca națională, G. Murnu, Spre înfăptuire
LINIA NOUA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287820_a_289149]
-
alarmă (1959), dar mai ales Omul și Năluca (1965), romane pe tema aspirației spre stele, atrag atenția prin aceeași combinație, proprie autorului, între valențele literare ale jocurilor infinite ale posibilelor logice. În special cel de-al doilea combină plăcerea gândirii ordonatoare din prima parte (preparativele zborului cosmic) cu poezia unei posibilități create de jocul variațiilor mentale infinite privind reprezentarea existenței. Ideea este fericit completată de analiza compatibilității dintre formele de real deja cunoscute cu cele potențiale, probabile (aici ilustrate de dezvoltarea
ROGOZ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289296_a_290625]
-
coșmar: „Din somnul meu neliniștit cresc vise / Întunecând hotarele permise.” Volumul de „proze scurte” Ultima noapte a Șeherezadei (1993; Premiul pentru proză al Asociației Scriitorilor din Cluj-Napoca) este o „recitire”, din perspectiva propriului univers poetic, a mitului povestirii salvatoare, ideea ordonatoare fiind aceea că a încheia șirul poveștilor înseamnă a muri. SCRIERI: Elegie pentru ultimul crâng, Cluj-Napoca, 1976; Judecătorul de păpuși, Cluj-Napoca, 1980; Haina de cânepă, Cluj-Napoca, 1983; Phantasticonul și alte poeme, Cluj-Napoca, 1987; Ultima noapte a Șeherezadei, Cluj-Napoca, 1993; Expertul
BOJAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285798_a_287127]
-
ideilor celui interpretat, o ontologie - clasicismul ca mod de a fi în lume. Pe de altă parte, se referă la orfismul poetului, înțeles ca mod de refacere a unității originare, la care și suprarealismul visa, dar care aici este meditație ordonatoare, ideal al clasicismului. Comentatorul mai pune în relief analogiile de model și de structură muzicală avute în vedere de Dan Botta în eseurile sale. SCRIERI: Rembrandt, București, 1966; Ion Sima, București, 1968; Dan Botta, în Dan Botta, Scrieri, IV, îngr
SCHILERU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289554_a_290883]
-
seduc. Celălalt aspect, mai dificil de izolat analitic, al „fluxului de autenticitate”, vădește consistența difuză și ocurența enigmatică ale unei pulsații fascinatorii. Prețuindu-se, înainte de toate, ca intelectual, P. își proiectează, încă de pe băncile Universității, evoluția gândirii conform unei scheme ordonatoare hegeliene - dezvăluită, în 1943, revistei „Vremea” („voi scrie până la 25 de ani versuri [...]; între 25-35 de ani teatru [...]; între 35-40 de ani romane [...]. Și abia la 40 de ani mă voi întoarce la filosofie”) -, în cadrul căreia poezia, dramaturgia și proza
PETRESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288780_a_290109]
-
termenii autorului, asupra „actualului”. Rezultatul decupajului se concretizează în modele de o mare diversitate, numite când „lumi posibile”, când „peisaje ontologice”. Împrumutată semanticii modale, logica lumilor posibile este adaptată necesităților proprii, înainte de a fi utilizată în explorarea ficțiunii. Altă linie ordonatoare a gândirii lui P. pleacă de la studiile românești despre dramaturgia lui Racine și conduce către prima sinteză de proporții publicată în Occident: La Syntaxe narrative des tragédies de Corneille. Recherches et propositions (1976). Meditația pe marginea clasicismului își dă întreaga
PAVEL-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288734_a_290063]
-
nu reduce literatura și operele cercetate la statutul de material ilustrativ. P. practică un raționalism hermeneutic nutrit de surse filosofice (Jean-Paul Sartre, Albert Camus, Jean-François Lyotard) și se bazează pe ample contextualizări spirituale. Critica sa caută, pornind de la texte, viziunea ordonatoare, iar interpretarea devine, implicit, meditație asupra condiției umane, cum atestă, în această fază, îndeosebi eseul Dostoievski. Alcătuit din patru secvențe, eseul este o explorare în tot atâtea trepte a universului unuia dintre scriitorii fundamentali ai umanității, a cărui operă constituie
PETRESCU-9. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288788_a_290117]
-
sursei unice de cunoaștere; se încearcă stimularea interrelațiilor active și profitabile pentru toți participanții la procesul de educație. Se produce o decentrare și de pe „nucleele” clasice ale procesului de învățământ: magistrul și disciplina; - nonuniversalismul (nonesențialismul). Universalismele și esențialismele sunt aspectele ordonatoare ale „marilor metapovestiri” care au legitimat științele moderne raționaliste. Pedagogia nu poate să nu țină seama de diferențele locale, de interpretările alternative și de abordările critice. Valorile nu mai sunt acum măsuri instituite de vreo autoritate sau de vreo tradiție
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
Manolescu, în bună măsură, poeticului, facerii poeziei, a poemelor care, la rândul lor, ca într-o complicată alchimie, îl scriu ele însele pe poet. Pe urmele textualiștilor, încrederea lui B. în puterea întemeietoare, recuperatoare a cuvântului și în valoarea lui ordonatoare de lumi este majoră; cuvântul nu înseamnă doar un substitut al realului, ci este chiar acest real, anunțând ivirea unor stări-limită, tensionate, insinuarea unor momente de criză existențială, când poetul se simte trădat de cuvinte. Un metaforism (și alegorism) discret
BACIUŢ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285526_a_286855]
-
situații, pentru a înlocui mesajele verbale. Limbajul este principalul mijloc de comunicare interumană, având la bază un sistem închegat de semne (cuvinte) și reguli gramaticale stabilite social-istoric. Învățarea limbajului impune: asigurarea condițiilor de comunicare (condiție a funcției apelative), integrarea funcției ordonatoare a materialului vorbit, funcția realizatoare laringo-faringo-buco-velară și a mișcărilor respiratorii (Tănăsescu, în Mănescu, 1986). Pentru ca elementele limbii să devină componente ale limbajului, trebuie ca omul să asimileze și să conștientizeze: latura fizică a cuvintelor (fonetico-grafică); conținutul cuvintelor (semnificația lor); regulile
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
vorbește pentru fiecare, finalul, prin introducerea surprizei legate de personalitatea scindată, justifică pe deplin procedeul stilistic întrebuințat. Comisionarul are un nerv adolescentin, se simte că s-a hrănit din frământările vârstei de formare, pe care le decantează într-o meditație ordonatoare și reculeasă. Al doilea roman este mai baroc, el mărturisește gustul autorului pentru extravaganță și simțul lui estetic ascuțit. Un arhivar pensionat, devenit colecționar de curiozități, inventariază cufărul obținut de la personajul breughelian Rebis. Achiziționează apoi stranii prototipuri de perpetuum mobile
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
vorbește pentru fiecare, finalul, prin introducerea surprizei legate de personalitatea scindată, justifică pe deplin procedeul stilistic întrebuințat. Comisionarul are un nerv adolescentin, se simte că s-a hrănit din frământările vârstei de formare, pe care le decantează într-o meditație ordonatoare și reculeasă. Al doilea roman este mai baroc, el mărturisește gustul autorului pentru extravaganță și simțul lui estetic ascuțit. Un arhivar pensionat, devenit colecționar de curiozități, inventariază cufărul obținut de la personajul breughelian Rebis. Achiziționează apoi stranii prototipuri de perpetuum mobile
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
și pictorii, sunt atât de afectați și de terifiați, pentru că lumea familiară, ordonată și normativă încetează de a mai fi sigură; artiștii trăiesc sentimentul incapacității de a mai viețui în acestă lume metamorfozată, devenită străină, ostilă uneori, lipsită de principii ordonatoare sau de semnificații. Salvador Dali „Timpul ireversibil” “Valorile ghid” se relativizează într-o “morală a ambiguității” ce deturnează totul în deriziune și grotesc - un grotesc care nu rezidă din frica de moarte (cum credea Ruskin), ci din “teama de viață
Interferenţe ale urâtului cu alte categorii estetice. In: CATALOG Sincretismul artelor 1 by Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_942]
-
consocians. Ratio divini decoris nu apare în textul platonician, Macrobius sugerează, subliniind astfel, rațiunea ( ) divină, concepută fie ca fie ca a doua ipostază neoplatoniciană, ca principiu și cauză a frumuseții, a armoniei universale, aceasta din urmă fiind efectul funcției ei ordonatoare. Formularea macrobiană se distinge de cea a lui Platon care exprimă pe de-o parte necesitatea (), pe de alta posibilitatea ( / adj. verbal = visibile = vizibil); Platon alude la teoria dublei necesități logică și arbitrară (Legile 7, 818). Cea care interesează pentru
Visul lui Scipio. Somnivm Scipionis by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
-
Universal este echivalentă cu o uniune fără amestec (unio inconfusa; ; Porph. Symm. Zetemata), de vreme ce Sufletul își are sălașul în Lumea Inteligibilă, iar Corpul Universal rămâne corp, nefiind capabil să acceadă în Lumea Inteligibilului. Sufletul Universal creează Universul, acționând cu forță ordonatoare asupra lui, însă nu-i poate fi alterată esența, care este superioară, din cauza contactului cu materia amorfă. În ceea ce privește raportul suflet uman - trup, legăturile dintre cele două sunt realizate de Macrobius apelând, atât la noțiuni de metafizică, cât și la noțiuni
Visul lui Scipio. Somnivm Scipionis by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
-
structurală. 1.5. Ideea autonomiei contrariilor este de găsit la Macrobius în relația Sufletul Universal - Corpul Universal, aceasta fiind echivalentă cu o uniune fără amestec (unio inconfusa), întrucât pe de o parte, Sufletul, deși creează Universul material, acționând cu forță ordonatoare asupra lui, nu-i poate fi alterată esența (simplă, incorporală) prin contactul cu materia amorfă, pe de altă parte Sufletul își are locul în Lumea Inteligibilă, unde Corpul nu este capabil să acceadă (I, 12, 11; I, 14, 15; I
Visul lui Scipio. Somnivm Scipionis by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]