159 matches
-
al operei, cartea este istoria unui destin exemplar prin modul în care ilustrează dinamica unei culturi matriciale și prin vocația unei lucide construcții de sine. Casa din Borloveni a bunicilor întruchipează - în sens literal - lumea idilică și societatea de tip organicist, cele două fixații de la care i s-a constituit în cercuri concentrice opera. După ce au coagulat teza de doctorat, ele au stimulat studiile despre romantismul Biedermeier și, ulterior, despre fecunditatea creatoare a secundarului, a marginalității culturale. Aceeași sursă alimentează impulsul
NEMOIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288419_a_289748]
-
La fel, unele reviste discută „specificul” românesc, altele sunt obsedate de „integrare” și „universalitate”. Cu rădăcini în lumea „de la țară”, proveniți dintr-un popor care n-a cunoscut niciodată o ancestrală aristocrație, cărturarii români - religioși sau nu - moșteniseră sănătoase intuiții „organiciste”. Că liturghia din biserică are o propensiune spre universalism sau că viața mănăstirească - organizată în jurul unor personalități charismatice - devine lucrătoare numai prin legătura directă cu poporul (urma stărețismului slav pe pământ românesc), iată câteva intuiții care au fecundat tacit mitologia
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
categorii, irlandezii etc.) luptă umăr la umăr împotriva majorității opresoare, normative, stigmatizante, intolerante (prin definiție); aceste grupuri închise, deși de regulă susținute de ideologii de stânga, sunt (anti)utopii sectare, abolesc diferențele sociale în interior și le traduc în termeni organiciști în exterior; potrivit acestui paradoxal tip de ideologie, libertatea de a fi tu însuți se exercită nonșalant, „natural”, exclusiv în interiorul grupului de indivizi identici (până la perpetuarea grupului prin adopții, fertilizare in vitro etc.); în lumea largă, marginalul nu poate avea
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
nivel psihosociologic (unghi predilect al autorului, unul dintre pionieri și în acest sens), Tönnies tratează formațiunile sociale ca pe niște expresii ale voinței umane, aflată și ea în tranziție de la o formă esențială (organică, am putea spune - dar nu neapărat organicistă), Wesenwille, către o formă arbitrară (contractuală, s-ar putea adăuga), Kürwille. Tematizarea trecerii de la era preindustrială la cea industrială, de la tradiție la modernitate, de la legăturile umane familial-comunitare (bazate pe sânge, afecțiune, respect și teamă) la cele raționale (bazate pe contract
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
cu Montesquieu (născut în 1669) și liberalii anglo-scoțieni. Această „mare transformare” este (fiindcă nu s-a încheiat peste tot în lume, în pofida globalizării) o schimbare epocală în experiența umană, iar interpretările sale sunt și astăzi foarte diverse, adesea polare. Viziunile organiciste păreau pentru totdeauna abolite de modernitatea politică vest-europeană, construită pe raționalism, secularizare, „dezvrăjirea lumii”, „Proiectul Luminilor”, contract social, separația puterilor, schimburi comerciale frecvente animate de Mâna Invizibilă (și lista ar putea continua). Din punct de vedere conceptual, liberalismul părea cea
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
dialogică între societate și comunitate, de la prietenie la instituțiile societății civile, regândind astfel eterna problemă a structurilor/instituțiilor/puterilor intermediare; astfel, filozoful depășește comunitarismul nostalgic românesc, ruralist și regresiv (versiune indigenizată a organicismului), deși gândirea sa politică rămâne un comunitarism organicist cu temei transcendent, articulat pe „comunitatea pură”, „pe bază de comuniune spontană”. Susținând principiul continuității între comunitate și societate, Mihai șora sugerează o ingenioasă mediere între - pentru a risca o dihotomie euristică - „născut” (comunitatea) și „făcut” (societatea). 14. Situl lui
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
semnificatul tradițional”. Mai puțin convingătoare sînt însă propoziții de tipul: „Urmuz sugerează falsitatea unei estetici fără a indica posibilitatea alteia” (dar ce și de ce ar trebui să „indice”?). În fapt, avangardismul este privit de Mircea Scarlat dintr-o perspectivă tradițională, organicistă: „Fabula urmuziană este echivalentul unui microb inoculat într-un corp, pe care îl va obliga, automat, la o reacție de autoapărare”. Capitolul pe care Ion Pop i-l dedică lui Urmuz în Avangarda în literatura română (Ed. Minerva, București, 1990
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
categorii, irlandezii etc.) luptă umăr la umăr Împotriva majorității opresoare, normative, stigmatizante, intolerante (prin definiție); aceste grupuri Închise, deși de regulă susținute de ideologii de stânga, sunt (anti)utopii sectare, abolesc diferențele sociale În interior și le traduc În termeni organiciști În exterior; potrivit acestui paradoxal tip de ideologie, libertatea de a fi tu Însuți se exercită nonșalant, „natural”, exclusiv În interiorul grupului de indivizi identici (până la perpetuarea grupului prin adopții, fertilizare in vitro etc.); În lumea largă, marginalul nu poate avea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
le ridică la nivelul - dacă nu în creații, în tensiune - marilor culturi. Nu se poate face un salt când îl vrei. Voința însă poate da amploare unei transfigurări istorice. Oamenii nu pot voi decât ceea ce sânt deja în germene. Concepția organicistă a evoluției firești ne condamnă la inerția, încetineala și somnolența care au constituit în soarta noastră un mileniu de anonimat. Organicismul reprezintă opoziția teoretică la orice salt, încît ultimele lui consecvențe elimină culturilor mici orice portiță de scăpare. Dacă gândirea
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
un mileniu de anonimat. Organicismul reprezintă opoziția teoretică la orice salt, încît ultimele lui consecvențe elimină culturilor mici orice portiță de scăpare. Dacă gândirea națională și politică a României este atât de puțin revoluționară, faptul se datorește unei excesive contaminări organiciste, precum și influenței directe sau indirecte exercitate asupra naționalismului românesc de istoricismul romantic german. Viziunea pur organică a soartei noastre în lume ar avea o fecunditate, atunci când ritmul de viață al culturilor moderne s- ar caracteriza printr-un calm și un
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
mistic al Germaniei, față de care Kant e simplu profesor, iar Boehme și Eckhart, maeștri în presentimente. Dialectica lui este justificarea definitivă a iraționalismului cu o mască raționalistă. Hegel vorbește la un moment dat despre "viața absolută în popor". Acest maximalism organicist are un sens numai întru cât fixează o etapă, în nici un caz o finalitate. Să ne închipuim o Românie în care cultul mistic al iraționalului forțelor populare ar invada întreaga țară. O stagnare generală ar fi fatală. Orice cult pentru
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
în adâncime cu cât exclude mai mult interesele. Comunitatea este o formă aurorală a culturii. În ea și mai cu seamă prin ea este individul. Într-o comunitate, conștiința nu înseamnă niciodată conștința individului, ci a comunității. De aceea, viziunea organicistă a istoriei consideră individualismul modern ca o formă de cădere. Popoarele și-au început viața în comunitate; decadența lor nu poate însemna decât emanciparea din ea. Diferențierea progresivă pe toate planurile le îndepărtează de la sâmburele lor și, abstractizând ceea ce este
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
filozofii politici scoțieni din secolul al XVIII-lea - o convergență transversală a multitudinii de scopuri specifice umanității. Caracterul arbitrar al acestor proiecte individuale este unificat într-o traiectorie benignă, guvernată de marea Idee a istoriei universale. (Este ceea ce fundamentează viziunea organicistă despre statul modern, pentru a cărui unitate ideală merită sacrificată pacea 2.) Faptul pozitiv specific metafizicii hegeliene îl reprezintă principiul reconcilierii (die Versöhnung). Demonstrarea acestui principiu nu trebuie doar imaginată conceptual, ci împlinită prin credința în adevărul care ne face
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
Theories (II), ascensiunea și ascensiunea naratologiei nu înseamnă numai elaborări ale teoriei narative, ci înseamnă și valorificări ale teoriei lumilor posibile, teoriei informaționale și tehnologiei media , înseamnă amestecul de filosofie, lingvistică și analiză conversațională, conexiunea științelor empirice cu naratologia , abordarea organicistă și istorică, extensia retoricii și eticii în paradigme naratologice distincte , precum și extinderea teoriei narative care acoperă alte genuri și alte media. Clasic și post-clasic Ascensiunea din ascensiunea și ascensiunea naratologiei se suprapune perioadei clasice fondate pe lingvistica lui Saussure care
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2198]
-
Theories (II), ascensiunea și ascensiunea naratologiei nu înseamnă numai elaborări ale teoriei narative, ci înseamnă și valorificări ale teoriei lumilor posibile, teoriei informaționale și tehnologiei media , înseamnă amestecul de filosofie, lingvistică și analiză conversațională, conexiunea științelor empirice cu naratologia , abordarea organicistă și istorică, extensia retoricii și eticii în paradigme naratologice distincte , precum și extinderea teoriei narative care acoperă alte genuri și alte media. Clasic și post-clasic Ascensiunea din ascensiunea și ascensiunea naratologiei se suprapune perioadei clasice fondate pe lingvistica lui Saussure care
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2197]
-
Theories (II), ascensiunea și ascensiunea naratologiei nu înseamnă numai elaborări ale teoriei narative, ci înseamnă și valorificări ale teoriei lumilor posibile, teoriei informaționale și tehnologiei media , înseamnă amestecul de filosofie, lingvistică și analiză conversațională, conexiunea științelor empirice cu naratologia , abordarea organicistă și istorică, extensia retoricii și eticii în paradigme naratologice distincte , precum și extinderea teoriei narative care acoperă alte genuri și alte media. Clasic și post-clasic Ascensiunea din ascensiunea și ascensiunea naratologiei se suprapune perioadei clasice fondate pe lingvistica lui Saussure care
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]
-
1) teoria ricardiană a monedei-marfă; 2) opusul său, o variantă a teoriei cantitative a monedei care explică nivelul general al prețurilor ca o relație dintre cantitatea de bani în circulație și volumul tranzacțiilor; 3) teoria "statală" a monedei, o teorie organicistă ce lasă totul la dispoziția statului; 4) "teoria venitului", ce derivă din teoria utilității marginale, care explică valoarea monedei prin aprecierea pe care o dau indivizii diferitelor unități din venitul lor și 5) teoria creanței, ce leagă valoarea monedei de
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
provin în special din tendința de a concepe utilitatea nu ca pe o relație între indivizi și bunuri ci ca pe o calitate inerentă a celor din urmă. S-a crezut astfel într-o "valoare socială", derivată dintr-o concepție organicistă, comunita rianistă asupra societății. Astfel, importanța atribuită bunu rilor a ajuns să fie determinată de aprecieri colective, deși primii utilitariști erau mai curînd individualiști și credeau în diversitate. Totuși, din această evoluție s-a născut statul providență. De asemenea, legături
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
economice și sociale depinde de urmărirea obiectivelor compatibile, armonizînd valorile și resursele disponibile. Existența și funcționarea unei comunități depinde de predominanța unui sistem comun de valori, ce face din ea o unitate și o realitate sui generis. Este un tip organicist de analiză sociologică. Două elemente constituie esența instituțioalismului: provocările aduse de mașinism și optimizarea mentali tăților și a relațiilor sociale. Este o doctrină ce se desprinde parțial de economia hylotropică a școlii neoclasice cu materialismul său excesiv, dar nu ne
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
viziunea sa holistă. Ele sunt explicabile prin prezența unui Zeitgeist dominant și "stau la baza noțiunii de cultură a uneia sau alteia dintre epoci, iar de aici trebuie să pornească orice descriere de tip istorico-cultural"231. Deoarece la această viziune organicistă, cu integrările ei succesive de tip holist, în care orice microcosmos reflectă macrocosmosul, ne vom mai referi 232, concluzionăm acum că asemenea individului fiecare sistem cultural și fiecare comunitate își are centrul în ea însăși.233 Ce dovedesc toate aceste
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
contractualiste administratorul este un simplu mandatar al societății, raporturile lui cu societatea izvorând dintr-un contract de mandat de drept comun. Într-o altă opinie mandatul administratorului este un mandat cu conținut legal, asemănător celui al tutorelui 232. Potrivit teoriei "organiciste", administratorul este un organ al societății care își trage puterea din lege și nu din contractul cu societatea. A fost susținută și ideea că raportul juridic dintre administrator și societate este un contract de muncă 233. Administratorul este desemnat prin
Dreptul societăţilor comerciale by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1418_a_2660]
-
primul rând la un eseu de ... Bergson. Cunoștea din familie limba franceză, așa că a trebuit să aleagă între studiul oficial al pianului și italiană. De ce italiana? Fiindcă fusese incitat de "paradoxul culturii italiene" și anume: aceasta n-a urmat modelul "organicist" al evoluției (naștere, maturizare, apogeu, decadență), ci a cunoscut apogeul chiar la începutul ei prin Dante și Petrarca, "condamnând epocile care au urmat la coagularea, în nesiguranță, a unei alternative la "Dante - Petrarca", postulată, afirmată, susținută și ilustrată prin mijloace
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
a ontologiei explicarea dezvoltării psihice face și ea obiectul unor poziții interpretative diverse. Fără a fi singura perspectivă asupra structurării devenirii psihice, promotorii dezvoltării de tip stadial sunt cei mai numeroși, fiind, prin teoriile lor, adepți mai ales ai modelului organicist sau interacționist. Ca și alte teme ale psihologiei școlare sau a dezvoltării, problematica stadialității are la ora actuală un caracter deschis. Deși nu este deloc o problemă nouă pentru cercetarea psihologiei prin complexitatea sa, ea rămâne în atenția investigației psihologiei
Motivația învățării școlare by Mioara Vasilachi, Maria Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1756_a_92285]
-
de elemente pentru atingerea aceluiași scop sau îndeplinirea aceleiași funcțiuni. Sunt concepte abstracte, metaștiințifice, ce înlătură principiul cauzalității din explicarea relațiilor, căci cauza și efectul reprezintă, fundamental, același lucru, principiul raționalității și logica sa mecanicistă și propunînd un raționament intuiționist, organicist, care să permită o sesizare directă și deplină a realității, a unității sale organice, o abordare sistemică, holistică a tuturor aspectelor sale structurale, a obiectivelor sale structurale, supraindividuale și a relațiilor dintre părți și ansamblu. Marile probleme ale timpului nostru
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
o ridică cercurile naționaliste vieneze în fața picturilor sale, pentru care pictorul va trebui să schimbe comanditarul. Böcklin conferă antichității un nou suflu, care îndepărtează abordarea de la o viziune clasicizantă, statuară, spre una picturală, de la o majestate sculpturală, spre o abordare organicistă. "Privirea lui Böcklin asupra mitologiei este de o originalitate radicală. În concepția sa estetică asupra Antichității, referința la statuar nu mai are locul primordial pe care-l ocupa de la Renaștere încoace. I se substituie o pictură care prin precizia detaliului
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]