102 matches
-
aceste interpretări, sau poate ambele, dis torsionează sensul textelor tomiste pentru a le putea încadra în schema să explicativa? Pentru a putea afla dacă și care din cele două inter pretări are capacitatea de a oferi o interpretare adecvată te oriei cunoașterii propuse de Toma din Aquino, voi descrie mai întâi, în linii mari, argumentele fiecăreia. Voi începe cu interpretarea realistă, printre ai cărei adepți se numără John Haldane, Norman Kretzmann, Eleonore Stump sau Dominik Perler, deoarece este considerată interpretarea că
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
3 volume, București, 1934, vol. I, pp. 44-45 13 Op. cit., vol. I, p. 42 14 Op. cit., pp. 10-17. Iorga descrie trecerea sa prin India și pe străzile Havanei cu ajutorul unui ghid englezesc. George Sand l-a purtat prin Veneția lui Orio Soranzo; Daniel Stern în lumea evreilor superstițioși din Alsacia, Emile Souvestre i-a deschis perspectiva vieții de provincie a Franței, iar în tovărășia lui Victor Hugo (Orientale) a trăit distrugerea prin foc a Sodomei și Gomorei și a intrat în
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
în efortul de scădere a poluării este modul în care onducătorul folosește acest motor, atitudinea față de mediu și conduita cologică. Și pentru că atitudinea ecologică a conducătorului, presupune o inimă cunoaștere a funcționării motorului său, vom începe cu un minim de orie legată de amestecul carburant și regimurile de funcționare a otorului, pentru a înțelege mai bine regulile comportamentale ulterioare, rivitoare la viteză și la apăsarea pedalei de accelerație. Spuneam că fiecărui regim de funcționare îi corespunde un anumit tip de amestec
CONDUCEREA AUTOTURISMELOR by CRISTINEL MIHĂIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/666_a_1316]
-
1, edita t în 24.000 de exemplare, distribuite gratuit de organizatori, deși popularizează o Școală a vinului, îndemnându-ne să o frecventăm, fără a ne destăinui și programa cursurilor, nu amintește nimic despre cultură și artă, despr e scriit orii și poeții care au pus aur de vorbe mereu în paharele de gustător ilor care au descoperit și certificat caratele licorilor de la COTNARI și din întreaga Românie. Vinurile din România au povești frumoase, afirmă cu multă dreptate profesorul Valeriu Cotea
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
mingii de oină este prevăzută în aria curriculară de e sport atât la învățământul primar cât și la cel gimnazial. Datorită greutății sale reduse, 150 gr., această aruncare se adresează exclusiv vârstelor mici, regăsindu-se între probele atletice ale competiții oriile de vârstă copii. Aruncarea mingii de oină ca și aruncarea suliței este o aruncare de tip azvârlire. În lecțiile de educație fizică din școală, această aruncare este învățată și exersată ca aruncare la țintă sau la distanță de pe loc la
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
forma întreagă, ca orice abreviere. Ele sunt create prin apocopă sau sincopă (A < a[rie] sau a[mper]; B < b[or]; C < c[arbon]; Cl < cl[or]; cl < c[enti]l[itru]; Hz < h[ert]z; kcal < k[ilo]cal[orie]; kg < k[ilo]g[ram]; km < k[ilo]m[etru]; kW < k[ilo]w[att]; kVA < k[ilo]v[olt-]a[mper]; l < l[itru]; m < m[etru]; MA < m[ega]a[mper]; ml < m[ili]l[itru]; Ra < radiu
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
diverse. În mod suficient de grosier, ele se pot divide În așa numitele „probleme extremale”, scopul cărora este găsirea, Într-un anumit sens, a compoziției aliajelor, a regimurilor de tratament termic al acestora, a condițiilor de turnare, sudare, 111 Girini Orio, Walter R. Stahel, Limitele certitudinii, București, EDIMPRESS CAMRO, 1996. George-Ștefan COMAN 157 5.3. Studiu de caz. Aplicabilitatea principiilor menționate la rezolvarea unei probleme de „dezvoltare experimentală” SC SATURN S.A., unitate economică cu profil din industria constructoare de mașini, a
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
diverse. În mod suficient de grosier, ele se pot divide În așa numitele „probleme extremale”, scopul cărora este găsirea, Într-un anumit sens, a compoziției aliajelor, a regimurilor de tratament termic al acestora, a condițiilor de turnare, sudare, 111 Girini Orio, Walter R. Stahel, Limitele certitudinii, București, EDIMPRESS CAMRO, 1996. George-Ștefan COMAN 159 prelucrare prin deformare etc. și „probleme descriptive”, scopul cărora este studiul legităților generale ale fenomenelor care au loc În metale și aliaje, la modificarea compoziției acestora În procesul
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
Nord și Sud s-a triplat, de la 5,7$ În 1960, la 15,0$ În 1993. Cei mai bogați 20% locuitori ai 122 Fritjof Capra, Conexiuni ascunse, București, Editura Tehnică, 2004, p.207. 123 Fritjof Capra, Ibidem, p.206. 124 Orio Giarini, Walter R. Stahel, Limitele certitudinii, București, EDIMPRESS CAMRO, 1996, p.89. George-Ștefan COMAN 223 legătură cu avansarea noii economii În interiorul statelor, regiunilor sau subdiviziunilor administrative. 1. Ocupații În domeniul informației și cunoașterii. Indicatorii măsoară ocupațiile În oficii și birouri
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
Nord și Sud s-a triplat, de la 5,7$ În 1960, la 15,0$ În 1993. Cei mai bogați 20% locuitori ai 122 Fritjof Capra, Conexiuni ascunse, București, Editura Tehnică, 2004, p.207. 123 Fritjof Capra, Ibidem, p.206. 124 Orio Giarini, Walter R. Stahel, Limitele certitudinii, București, EDIMPRESS CAMRO, 1996, p.89. George-Ștefan COMAN 225 globului dețin acum 85% din bogăția sa, În timp ce, cei mai săraci 20% dețin numai 1,4%. Averea celor mai bogați trei oameni din lume depășește
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
la studenți (Teză de doctor În pedagogie), Institutul de Științe ale Educației, Chișinău, 2006. 60. Gimpel Jean, Revoluția industrială În evul mediu, București, Editura Meridiane, 1983. 61. Gimple Jean, Revoluția industrială În evul mediu, București, Editura Meridiane, 1983. 62. Girini Orio, Walter R. Stahel, Limitele certitudinii, București, EDIMPRES CAMRO, 1996. 63. Goleman Daniel, Inteligența emoțională, București, Curtea Veche, 2001. 64. Grenier Jean, Arta și problemele ei, București, Editura Meridiane, 1974. 65. Heisenberg Werner, Pași peste granițe, București, Editura Politică, 1977. 66
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
la studenți (Teză de doctor În pedagogie), Institutul de Științe ale Educației, Chișinău, 2006. 60. Gimpel Jean, Revoluția industrială În evul mediu, București, Editura Meridiane, 1983. 61. Gimple Jean, Revoluția industrială În evul mediu, București, Editura Meridiane, 1983. 62. Girini Orio, Walter R. Stahel, Limitele certitudinii, București, EDIMPRESCAMRO, 1996. 63. Goleman Daniel, Inteligența emoțională, București, Curtea Veche, 2001. 64. Grenier Jean, Arta și problemele ei, București, Editura Meridiane, 1974. 65. Heisenberg Werner, Pași peste granițe, București, Editura Politică, 1977. 66. Helmer
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
Gothique, Fribourg, Office du Livre, 1968. KUBACH, Hans Erich, Architecture române, Paris, Gallimard-Electa, 1992. OURSEL, Raymond, Univers român, Fribourg, Office du Livre, 1966. ***, Leș B�tisseurs de cath�drales gothique, 1989. Rena?terea Lucr?ri generale BLUNT, Anthony, La Th�orie des arts en Italie de 1450 � 1600, Paris, Gallimard, 1966. CASTEX, Jean, Renaissance, baroque et classicisme, Paris, Hazan, 1990. MURRAY, Peter, Architecture de la Renaissance, Paris, Gallimard-Electa, 1992. TAFURI, Manfredo, Architecture et humanisme de la Renaissance aux r�formes, Paris, Dunod, 1981
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
anthropologie (1950); Oeuvres (1968-1969), posthume. POLIN Raymond: Leș Coop�ratives en Tch�coslovaquie (1934). RICHARD Gaston (1860-1945): La Loi morale. Leș lois naturelles et leș lois sociales (1937). Le Salaire: lՎvolution sociale et la mannaie (1932). STOETZEL Jean (1910-1987): Th�orie des opinions (1943). WILBOIS Joseph (1874-1952): Le Cameroun (1934); La Nouvelle Organisation du travail (1937). WORMS Ren� (1869-1926): La Sociologie: să nature, son contenu, șes attaches (1921). Lucr?ri germane DREYFUSS Carl: Beruf und Ideologie der Angestellten (1933). ECKERT Christian
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
L�Homme politique (1960), trad. 1963; The First New Nation (1963); Et BENDIX Reinhard: Social Mobility în Industrial Society (1959). MERTON Robert K. (n?scut �n 1910): Science, Technology and Society în Seventeenth Century England (1938); �l�ments de th�orie et de m�thode sociologique (1949), trad. 1965 a edi?iei din 1957; The Sociology of Science (1973); Et LAZARSFELD Paul: Continuities în Social Research: Studies în the Scope and Method of �The American Soldier� (1950); Et BROOM Leonard, COTTRELL
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
scut �n 1938): Central Problems în Social Theory: Action, Structure and Contradiction în Social Analysis (1979); 1987. GOLDTHORPE John (n?scut �n 1935): Social Mobility and Class Structure în Modern Britain (1980). HABERMAS J�rgen (n?scut �n 1929): Th�orie de l�agir communicationnel (1981), trad. 1987; Et LUHMANN Niklas: Theorie der Gesellschaft oder Sozialtechnologie (1971). HEATH Anthony: Rațional Choice and social Exchange (1976). HERITAGE John: Garfinkel and Ethnomethodology (1984). MELUCCI Alberto: Lotte sociali e mutamento (1974). O�NEILL John
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
de lՎcologie urbaine, Aubier, Paris, 1979. HAWTHORN Geoffrey, Enlightenment and Despair. A History of Sociology, Cambridge University Press, Cambridge, 1976. INSEE, Pour une histoire de la statistique, Imprimerie naționale, Paris, 1977. JONAS Friedrich, Histoire de la sociologie. Des Lumi�res � la Th�orie du social, Larousse, Paris, 1991 (edi?ie german?, 1967). KARADY Victor, Enqu�te socio-historique sur la naissance de la sociologie en France, CNRS, Paris, 1974. KENT Raymond, History of British Empirical Sociology, Gower, Aldershot, 1981. LAZARSFELD Paul, Qu�est-ce que la
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
ELSTER Jon, Making Sense of Marx, Cambridge University Press/MSH, Cambridge/Paris, 1985. Pareto VALADE Bernard, Pareto. La naissance d�une autre sociologie, Presses universitaires de France, Paris, 1990. Proudhon ANSART Pierre, Naissance de l�anarchisme. Esquisse d�une th�orie sociologique du proudhonisme, Presses universitaires de France, Paris, 1970. Simmel L�GER Fran�ois, La Pens�e de Georg Simmel, Kim�, Paris, 1989. Spencer TURNER Jonathan H., Herbert Spencer: a Renewed Appreciation, Sage Publ., Beverly Hills, 1985. Tocqueville LAMBERȚI Jean-Claude
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
et MOORE Wilbert E. (ed.), La Sociologie au Xxe și�cle, PUF, Paris, 1947. [9]�HAWTHORN Geoffrey, Enlightenment and Despair. A Historical of Sociology, Cambridge University Press, Cambridge, 1976. [10]�JONAS Friedrich, Histoire de la sociologie: des Lumi�res � la th�orie du social, Larousse, Paris, 1991 (prima edi?ie 1965). [11]�NISBET Robert, La Tradition sociologique, PUF, Paris, 1984 (prima edi?ie 1966). [12]�OBERSCHALL Anthony (ed.), The Establishment of Empirical Sociology: Studies în Continuity, Discontinuity and Institutionalization, Harper and Row
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
The Origins of Scientific Sociology, The Free Press, Glencoe, 1962. [33]�SAVOYE Antoine et KALAORA Bernard, Leș Inventeurs oubli�s: Le Play et șes continuateurs aux origines des sciences sociales, d. Champs Vallon, Seyssel, 1989. [34]�VINCENT Jean-Marie, La Th�orie critique de lՃcole de Francfort, �d. Galil�e, Paris, 1976. Demersuri na?ionale ?i comparative [35]�AMIOT Michel, Contre lՃtat, leș sociologues. �l�ments pour une histoire de la sociologie urbaine en France:1900-1980, �ditions de l�EHESS, Paris, 1986. [36
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
succes literar, al d-tale, Al. Dima [Str.]Compozitorilor 30, Bloc O, D 15, sc. E, et. II, ap. 172, Buc[urești] VII </citation> (4) <citation author=”Al. Dima ” loc="[București]" data =”19 decembrie 1973”> Prietene Călin, Răspund imediat scris[orii] d-tale, după ce trecînd pe la Iași cu prilejul festivităților Slavici, am primit și de la I. Constantinescu ultimul număr al revistei cuprinzînd considerațiile sale despre una din problemele ridicate de cartea mea. Mulțumesc pentru publicarea articolului, dar observ că nu e
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
pregătim de zor pentru începerea noului an universitar. Pe 26 octombrie va fi sesiunea științifică. Sperăm să vă avem în mijlocul nostru pentru un schimb de experiență. În scurtă vreme îmi mai apar două lucrări: partea a III-a a Ist[oriei] lit[eraturii] rom[âne] vechi, tipărită de Editura Didactică Buc[urești] și monografia Grigore Ureche, scoasă de Universitate. Ți le voi trimite pe ambele spre a ne confrunta opiniile. Al d-tale cu toată prețuirea, I.D. Lăudat </citation> (6) <citation
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
la care aderă comentatorii ediției academice din 1974: Al. Filipașcu. În articolul său din 1969, Relații despre fauna Moldovei din sec. XVII-XVIII în "Istoria ieroglifică" de Dimitrie Cantemir, autorul identifică Brehnacea cu acvila țipătoare sau cu acvila de munte. În orie caz, cu o acvilă: "Înainte de toate, vulturul (Gyp fulvus) "penele sure ca de vultur" (II, 241), cu rol de monarh peste toate celelalte păsări, este cunoscut ca mâncător de cadavre ("... mai niciodată ciolan proaspăt ciocniia sau sânge cald gusta") (II
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
întâmplat și în alte domenii. Au apărut instituții pentru distribuirea presei de calitate, au existat creștini cu prestigiu care au sprijinit publicațiile catolice, s-au înființat școli pentru instruirea jurnaliștilor. Don Alberione și cardinalul Ferrari în Italia, sau cardinalul Herrera Oria în Spania au încurajat un mod propriu de comunicare, folosindu-se de congresele organizate de către asociațiile profesionale catolice 167. Erau modalități dezvoltate în jurul unui fenomen aflat în plină evoluție. Nu pretindeau că au o formă teoretică definitivă, ci doreau a
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
catolicilor, a oferit și indicații în acest sens; ele au fost puse în practică prin lansarea în 1910 a unui ziar nou: El Debate. La început a avut un parcurs anevoios, dar în 1911 a fost numit director Ángel Herrera Oria, care a subordonat publicația ierarhiei ecleziastice. S-a urmărit crearea unui instrument de informare catolic, cu distribuție națională, în armonie cu directivele ierarhiei ecleziastice. Cei ce revizuiau textele erau ierarhii metropolitani conduși de episcopul de Madrid-Alcalá. Ziarul s-a opus
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]