156 matches
-
51/2, 1997, pp. 209-243. 350 Klotz, Audie and Lynch, Cecelia, Op. cit., p. 68. 351 Bukovansky, Mlada, Legitimacy and Power Politics : The American and French Revolutions in International Political Culture, Princeton University Press, New York, 2002, p. vii. 352 Said, Edward, Orientalism: Concepțiile occidentale despre Orient, Amarcord, Timișoara, 2001. 353 Doty, Roxanne Lynn, Imperial Encounters: The Politics of Representation in North-South Relations, University of Minnesota Press, Minneapolis, 1996, p. 2. 354 Klotz, Audie and Lynch, Cecelia, Op. cit., p. 69. 355 Todorov, Tzvetan
by IOANA LEUCEA [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
dispariția clientelismului 8. Iată de ce clientelismul a fost descris mai mult ca un fenomen social și politic și mai puțin ca unul cultural și economic. Pe de altă parte, clientelismului i-au fost aplicate varii etichete: familism, tribalism, clanism sau orientalism 9. Papakostas îndeamnă la prudență, acesta repudiind vechile clișee conform cărora, în Europa, clientelismul și orientalismul sunt concepte interschimbabile, vechile teritorii aflate sub stăpânirea Imperiului Otoman înscriindu-se foarte bine în paradigmă clientelismului. Adevărul nu poate fi decât unul parțial
[Corola-publishinghouse/Science/84981_a_85766]
-
politic și mai puțin ca unul cultural și economic. Pe de altă parte, clientelismului i-au fost aplicate varii etichete: familism, tribalism, clanism sau orientalism 9. Papakostas îndeamnă la prudență, acesta repudiind vechile clișee conform cărora, în Europa, clientelismul și orientalismul sunt concepte interschimbabile, vechile teritorii aflate sub stăpânirea Imperiului Otoman înscriindu-se foarte bine în paradigmă clientelismului. Adevărul nu poate fi decât unul parțial, din moment ce clientelismul există în spații care nu au avut nicio legătură cu lumea otomană. Mutând un
[Corola-publishinghouse/Science/84981_a_85766]
-
prinși ca într-o menghină de aspirații contradictorii, derivate din cele două trăsături definitorii: limba latină și credința ortodoxă. Ne dorim să fim cât mai occidentali (latini), pentru a ne conecta la progres, dar, în același timp, să ne prezervăm orientalismul ferit de modernitate. Riscăm să fim striviți sub greutatea propriei ezitări de a stabili ce este definitoriu pentru noi. Ideal, ar fi să avem capacitatea de a proba o abordare pragmatică. Să ne întoarcem spre noi înșine și să găsim
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
clasice la care autorul încerca a se raporta cu atâta strictețe. Acestea sunt concepute ca ilustrări ale vechii înțelepciuni orientale, menite să ilustreze latura de moralist clasic a autorului. George Călinescu notase și el această tendință de localizare a acestui orientalism, metamorfozată aici într-un balcanism muntenesc, dar și explorarea zonelor tulburi ale percepției senzoriale: ,,Abu Hasan e o experiență de sugestie ce duce la alterarea percepției adevărului’’. Nicolae Ciobanu vedea în povestea orientală capodopera basmului nuvelistic românesc, constatând că ,,tema
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
tragic al jertfei. Carnavalul are puterea să transforme un scenariu tragic într-o simplă farsă și povestea lui Abu Hasan (și ea un carnaval de întâmplări) pare a se situa undeva la interferența celor două modele culturale. Acea balcanizare a orientalismului, observată de Călinescu, se verifică încă o dată prin această intersectare de arhetipuri. În mod aparent, ambii protagoniști ai textului caragialian sunt echilibrați, mulțumiți cu propria lor soartă, care nu le-ar putea oferi nimic în plus: unul este însuși ,,stăpânitorul
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
de cele ale Occidentului. Prin traduceri grecești, pătrund ideile Luminilor. Spre 1800, unii fii de boieri Încep să Învețe franțuzește. Dar societatea rămânea așezată În vechile ei cadre. Secolul al XVIII-lea a Însemnat În Principate chiar o accentuare a orientalismului. Românii (elita, se Înțelege) se Îmbrăcau turcește, vorbeau grecește și scriau cu caractere slavone. Câteva decenii mai târziu, aveau să scrie cu caractere latine, să se Îmbrace europenește și să vorbească franțuzește! O asemenea „schimbare la față“ pretinde o explicație
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
discipline, până la dispariția acestora, lucru care poate să Îi sperie pe mulți, la fel ca fenomenul globalizării politice sau economice, dar care este tot atât de inevitabil ca și acesta din urmă. Nimeni nu poate să spună dacă o lucrare cum este Orientalism, a lui Edward Said, sau Imagining the Balkans, a Mariei Todorova, este una de istorie, de antropologie culturală, de istorie literară comparată sau de relații internaționale. De fapt, o asemenea Întrebare nici nu Își are rostul. E suficient să știm
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
istoria și teoria relațiilor internaționale, ca și cu abordările teoretice mai generale referitoare la raporturile dintre civilizații reprezintă, de asemenea, o notă distinctivă a studiului geografiilor simbolice. Una dintre cele mai cunoscute lucrări care poate fi Încadrată acestui gen este Orientalism, a lui Edward Said, apărută În 1978. Said a lansat teoria „orientalismului”, analizând modul În care geografia simbolică occidentală a demonizat spațiile situate la Răsărit și la Miazăzi, construind lumea imaginară a Orientului. Reprezentarea acestor spații, considerate Înapoiate, nesigure, instabile
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
referitoare la raporturile dintre civilizații reprezintă, de asemenea, o notă distinctivă a studiului geografiilor simbolice. Una dintre cele mai cunoscute lucrări care poate fi Încadrată acestui gen este Orientalism, a lui Edward Said, apărută În 1978. Said a lansat teoria „orientalismului”, analizând modul În care geografia simbolică occidentală a demonizat spațiile situate la Răsărit și la Miazăzi, construind lumea imaginară a Orientului. Reprezentarea acestor spații, considerate Înapoiate, nesigure, instabile, În raport cu ordinea și „normalitatea” existente În zonele „centrale”, a avut darul, crede
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Roth, Harald, Kleine Geschichte Siebenbürgens, Böhlau Verlag, Köln, 1996. Sabău, Ioan, „Din viața generalului Pavel Papp. Date noi privitoare la istoria relațiilor româno-italiene În epoca Risorgimentului”, În Studii. Revistă de istorie și filozofie, XIV, 1961, nr. 1. Said, Edward W., Orientalism. Concepțiile occidentale despre Orient, Editura Amarcord, Timișoara, 2001. Said, Edward W., Representations of the Intellectual, Vintage, Londra, 1994. Scarlat, Mircea, Istoria poeziei românești, vol. I, Editura Minerva, București, 1982. Simionescu, Paul, Etnoistoria. Convergență interdisciplinară, Editura Academiei, București, 1983. Simpson, George
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
ansamblu asupra problematicii raporturilor dintre civilizații, din perspectiva teoriei relațiilor internaționale (Însoțită de o bibliografie esențială), În controversata lucrare a lui Samuel P. Huntington, Ciocnirea civilizațiilor și refacerea ordinii mondiale, Editura Antet, București, 1998, pp. 25-114, 481-491. Edward W. Said, Orientalism, Pantheon Books, New York, 1978. Lucrarea a apărut și În traducere românească (2001), grație inițiativei salutare a Editurii Amarcord, din Timișoara, după ce, Într-un sfert de veac, pe plan mondial s-a acumulat o Întreagă bibliotecă dedicată receptării critice a operei
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Superioară, tom II, Tipografia Gerold, Viena, 1852, pp. XXX, LXIV-LXV, 46. Teodor V. Păcățian, Cartea de aur sau luptele politice-naționale ale românilor de sub Coroana ungară, ediția a II-a, vol. I, Tipografia Iosif Marschall, Sibiu, 1904, p. 409. Pentru teoria „orientalismului” și aplicații ale sale În cazul românesc, vezi Sorin Antohi, Civitas Imaginalis..., pp. 216, 268-269, cu bibliografie. Pentru relația dintre Iluminism și ideea de toleranță și pentru supraviețuirea acestei moșteniri iluministe În Europa de astăzi, vezi Hans-Georg Gadamer, Elogiul teoriei
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
număr de 182 de poziții, sub aceeași titulatură. Lucian Boia, op. cit., p. 58. Vezi Însă și teoretizarea diferenței dintre „modernizare” și „occidentalizare”, la Samuel Huntington, Ciocnirea civilizațiilor și refacerea ordinii mondiale, Editura Antet, București, 1998, pp. 80-114. Edward W. Said, Orientalism. Concepțiile occidentale despre Orient, Amarcord, Timișoara, 2001. Larry Wolff, Inventing Eastern Europe. The Map of Civilization on the Mind of the Enlightenment, Stanford University Press, 1994 (tradusă În românește și publicată la Editura Humanitas, București, 2000). Maria Todorova, Imagining the
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
1850, p. 57; Szilágyi Sándor, „A mócok Erdélyben (1848/9. előtti és alatti képek)” [„Moții din Transilvania. Imagini de dinaintea și din timpul anilor 1848/9”], Magyar Emléklapok, Tipografia Landerer și Heckenast, Pesta, 1850, nr. V, p. 371. Edward W. Said, Orientalism. Concepțiile occidentale despre Orient, Amarcord, Timișoara, 2001, pp. 197-201; Larry Wolff, Inventarea Europei de Est. Harta civilizației În Epoca Luminilor, Editura Humanitas, București, 2000, pp. 77-102. Vezi catalogul de expoziție Barabás XE "Barabás" Miklós, Muzeul Național de Artă al României
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
dar și ca sursă de spiritualitate, de completitudine, care ar fi putut ajuta Europa să se regăsească, să-i ofere oglinda necesară pentru clarificarea propriei identități, ceea ce, în ultima instanță, constituie o reluare a unor mituri străvechi. Însăși cartea sa, "Orientalism", a devenit un suport pentru o mitologie "academică", generând, cum s-a spus în mai multe rânduri, o bibliografie mai amplă decât cea din care s-a inspirat, o "carte din mai multe cărți", în funcție de interpretările nenumărate care i s-
by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
Adela Zamfir, All, București, 1998. Popper, Karl, Mitul contextului. În apărarea științei și a raționalității, trad. Florin Lobonț și Claudiu Mesaroș, Trei, București, 1998. Powell, Barry, A Short Introduction to Classical Myth, Upper Saddle River, New Jersey, 2002. Said, Edward, Orientalism, trad. Ana Andreescu și Doina Lică, Amarcord, Timișoara, 2001. Sala Rose, Rosa, Dicționar critic de mituri și simboluri ale nazismului, trad. Mirela Petcu, Paralela 45, Pitești, 2005. Segal, Robert A., Myth: a Very Short Introduction, Oxford University Press, Oxford, 2004
by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
miturile rămân o fereastră deschisă prin care ne putem desluși străbunii și chipurile în care s-au imaginat" ibid., p. 23. "Mitul, deopotrivă primitiv și sofisticat, constituie atât o pedagogie, cât și o psihologie." ibid., p. 143. 361 Edward Said, Orientalism, p. 341. 362 A se vedea în acest sens valorosul studiu al Simonei Corlan-Ioan, Inventarea Africii Negre. 363 Robert Segal, Myth: a Very Short Introduction, pp. 138-142. Cazurile oscilează de la ilar la tragic: Mel Gibson este mult mai scund decât
by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
gîndirii, particularul își poate dobîndi dreptul său; el poate fi considerat ca moment al întregii organizații, poate fi înțeles conceptul. În filozofia índică, ideea n-a devenit obiectivă; deci exteriorul, obiectivul n-a fost înțeles potrivit ideii. Acesta este defectul orientalismului. Adevăratul teren obiectiv al gîndirii își are rădăcinile în libertatea reală a subiectului. Universalul, substanțialul însuși, trebuie să posede obiectivitate. Întrucît gîndirea este acest universal, este terenul substanțialului și totodată și eu gîndirea este ceea-ce-este-în-sine și există ca subiect liber
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
tipurile, dezvoltarea festivă, cultul corpului. Toate acestea se regăsesc în magazinele specializate, se transmit prin publicitate și, puțin câte puțin, contaminează toate sectoarele vieții sociale. Desigur, spiritele cârcotașe nu vor vedea aici decât expresia unui nietzscheism fără valoare, a unui orientalism edulcorat, a unui iraționalism retrograd. Sau, mai rău, a unui panteism regresiv. Puțin contează judecata de valoare. Să ne mulțumim cu constatarea de fapt. Să știm să punem ideile și lucrurile la locul lor. În cazul de față, acest insolent
by Michel Maffesoli [Corola-publishinghouse/Science/1042_a_2550]
-
obiectul unei gândiri comprehensive, este sigur că în diversele ei aspecte: filme, muzică, coregrafie, modă, viață cotidiană, cultura contemporană este din ce în ce mai mult "contaminată" de o religiozitate ambientală în care se amestecă, fără distincție, ocultismul, paga-nismul, neo-druidismul, șamanismul, diversele forme de orientalism, fără a uita astrologia, vrăjitoria, demonismul sau diversele tehnici New Age. Numitorul comun al acestor diverse fenomene este acela al unui demers existențial unde ceea ce primează este experiența sensibilă împărtășită în cadrul comunitar. Experiență care privilegiază plecarea la drum și în
by Michel Maffesoli [Corola-publishinghouse/Science/1042_a_2550]
-
acesteia și cumulând "un număr mare de frustrări materializate politic, ideologic și cultural, provenite din tensiunile și contradicțiile inerente regiunilor și societăților din afara zonei balcanice. Balcanismul a devenit, în timp, un substitut facil pentru descărcarea emoțională pe care o oferea orientalismul, scutind Occidentul de acuzațiile de rasism, colonialism, eurocentrism și intoleranță față de Islam (...) Ca și orientul, Balcanii au servit drept depozitar al caracteristicilor negative împotriva cărora a fost construită o imagine pozitivă și plină de sine a "europeanului" și Occidentului"594
by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
românesc. Chiar fără pașaport, secretarul lui Grigore Moisil, Nicoară Beldiceanu, tot n-a mai revenit în România. Dar turcii nu ne lăsau să stăm mult timp la ei. Beldiceanu era profesor și bun prieten cu Felician Brînzeu, mare profesor în orientalism, care a murit în Turcia în 1949 și a fost îngropat acolo. Brînzeu era din Lugoj. El l-a ajutat pe Beldiceanu să plece în Franța, unde a ajuns apoi profesor la Sorbona și a murit în 1994. C.S
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
pentru minte situează în primul plan argumentele de ordin lingvistic, adică ceea ce s-ar putea numi partea vizibilă a aisbergului. Cea invizibilă o alcătuiesc implicațiile social-politice, culturale, religioase etc., cărora le revine ponderea decisivă. Pentru generația tânără, alfabetul chirilic înseamnă orientalism, cel latin - occidentalizare; slovele - înjosire și opresiune, literele - demnitate și emancipare; vechea scriere - stagnare, conservatorism, rugină, cea nouă - deschidere, progres, revoluție. Dar nu acestea puteau fi vederile oamenilor vârstnici și nici, în genere, ale celor ostili înnoirii. Pentru a învinge
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
am ajuns prea târziu În Germania sau Franța sau, mai știi, ereditatea mea ardeleană, patriotardă, „mi-a jucat festa” pentru o nouă și „salvatoare” readaptare, după ce odată mă adaptasem, cu eforturi dizgrațioase, e drept, mediului „vechi-regățean”, mediului sudic, Îmbibat de orientalism - comodul, coloratul și atrăgătorul fatalism!, și de cultura franceză; În timp ce eu veneam dintr-o zonă austriaco-germană, ca și bucovinenii sau Titu Maiorescu, Eminescu și Blaga, Încă sensibil la douăzeci de ani la strigătele sfâșietoare lirice ale unui Octavian Goga sau
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]