194 matches
-
metalice ce distrug acele energii benefice necesare funcționăriii normale a organismului uman. 5. Clădiri de forme neregulate cu tot felul de coridoare ce nu se mai termină, ce parcă nu mai au nici un sfîrșit, nici un început, cu tot felul de ornamentări care mai de care stridentă față de bunul gust, față de o normalitate. Simplificarea unor obiecte din interiorul lor duce la un grotesc perpetuu, ce deranjează pe cel ce vede prima oară dar mai apoi fiind supus aceluiași stres omul se obișnuiește
A fi creştin by Rotaru Constantin [Corola-publishinghouse/Science/498_a_778]
-
etruscii (cca. 700 î.Cr.‑90 î.Cr.) și‑au construit orașe‑stat care au deținut controlul asupra peninsulei italice. Însă, spre deosebire de greci, dar într‑un mod asemănător egiptenilor, etruscii credeau într‑o viață viitoare, acest lucru având o influență puternică asupra ornamentării bogate a mormin‑ telor nobililor. Lucrări cum ar fi Lupa Capitolină, simbolul Romei, sau Hime‑ ra din Arezzo, au fost apreciate încă din timpul antichității 12. 1.2. Perioada romană Dincolo de raportarea la lumea materială, la istorie, la contextul cultural
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
din Târgoviște, palatul de la Mogoșoaia, conace din țară și străinătate. Construcțiile laice erau În general clădiri din piatră cu un singur etaj: jos erau slujitorii, iar la etaj era domnitorul cu familia. Pereții erau Împodobiți pe dinăuntru cu stucaturi cu ornamentări florale sau cu picturi cu temă religioasă, mitologică sau istorică. Astfel arăta palatul Mogoșoaia. Din nefericire, picturile murale nu s-au mai păstrat după restaurare, dar este construit În cel mai autentic stil brâncovenesc. Acest stil a atras numai cuvinte
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Oana-Maria Acsinie () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92320]
-
secolul al XV lea, mai ales pentru ediții reprezentative de frontispicii, metalul fiind mai puțin supus uzurii decât lemnul. Efecte deosebite s-au obținut prin maniera crible, în secolul al XV-lea, în Germania, dar mai ales în Franța, pentru ornamentarea de Cărți ale Orelor (Fig. 25). Gravura în adâncime pe metal și-a făcut apariția cu o jumătate de secol mai târziu decât xilografia și își are începutul probabil în practica orfevrilor de a păstra cópii pe hârtie ale unor
Tehnici şi maniere în gravură by Florin Stoiciu () [Corola-publishinghouse/Science/618_a_1363]
-
glorie mai ales sub ultimii macedoneni odată cu Mihail Psellos și mai tîrziu sub Comneni, cînd nu trebuie uitată imensa contribuție în domeniul compilației, a codificărilor și pedagogiei dreptului. Revenirea la prosperitate și stabilitate politică a favorizat și evoluția artelor, în timp ce ornamentarea palatelor și a vilelor aristocratice se inspiră din modele clasice și elenistice readuse în actualitate de umanismul ambiant și amestecă teme și forme antice cu teme ale unui Orient cu care Bizanțul reintrase în contact pe vremea recuceririi macedonene, arhitectura
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
în biserici, nu numai în decorul capitelurilor, dar și în liniile care fac trecerea de la un plan la altul, pe balustradele de la cor. Lucrul fildeșului, marcat și el de influențe bizantine, cel al pietrei și al metalelor prețioase folosite în ornamentarea raclelor, relicvariilor și potirelor, dar și pentru fabricarea bijuteriilor și diverselor ornamente ating o înaltă perfecțiune în epoca carolingiană, asemenei artei miniaturilor, complet înnoită de amestecul cultural care se opera în sînul "Școlii palatine", atelier al palatului din Aix-la-Chapelle, unde
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
baza observațiilor culese de unii antropologi și etnografi (E. Westermarck, 1891/1922; F. Boas, 1903; E. Grosse, 1897/1914) despre viața unor triburi izolate din Pacific, Caraibe și Noua Guinee, s-au formulat primele ipoteze cu privire la comportamentul oamenilor de înveșmântare, ornamentare și înfrumusețare a corpului. Astfel, literatura sociologică, antropologică și etnografică din acea perioadă punea în evidență existența mai multor factori care ar putea explica originea îmbrăcămintei: clima; dezvoltarea fiziologică a individului; sentimentul rușinii; preocupările de înfrumusețare a corpului; apartenența la
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
determinat evoluții și în uzanța vestimentației. Haina, precizează Charles R. Darwin (1871/1902, 144) în lucrarea Descendent of Man and Selection in Relation to Sex (1871), răspunde unei nevoi de adaptare la condițiile de mediu. Diversele forme de modificare și ornamentare a trupului, precum și accesoriile observate la populațiile băștinașe colierele fabricate din oasele animalelor, cercei, amuletele sunt determinate fie de nevoile de subzistență (procurarea hranei prin luptă), fie reprzintă moduri de a marca vârsta, identitatea tribului, fie fac parte din ritualurile
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
estetice individuale, cât și caracterul moral al oamenilor. "Îmbrăcămintea reprezintă un mijloc artificial de expresie a personalității, înlocuind ținuta naturală a oamenilor. Hainele sunt un mijloc de exprimare a independenței individuale, crescând stima de sine" (idem, 190). Alte forme de ornamentare, respectiv tatuajele, scarificările, pictura feței și a membrelor, deformarea craniului sau a picioarelor au avut inițial o semnificație religioasă. Ulterior, datorită schimbărilor climatice, aceste semnificații au fost asociate vestimentației. Tocmai de aceea, în decursul evoluției, se remarcă diferențe majore între
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
picioarelor au avut inițial o semnificație religioasă. Ulterior, datorită schimbărilor climatice, aceste semnificații au fost asociate vestimentației. Tocmai de aceea, în decursul evoluției, se remarcă diferențe majore între omul primitiv și individul civilizat: în condițiile de viață primitive, formele de ornamentare sunt direct aplicate corpului; în societățile moderne, ornamentarea corpului se face prin intermediul vestimentației (W.M. Wundt, 1886/1897, 182). Două secvențe temporale sunt fundamentale în decursul evoluției practicilor de vestimentație și de înfrumusețare corporală, consideră Wilhelm M. Wundt. Prima constă
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
datorită schimbărilor climatice, aceste semnificații au fost asociate vestimentației. Tocmai de aceea, în decursul evoluției, se remarcă diferențe majore între omul primitiv și individul civilizat: în condițiile de viață primitive, formele de ornamentare sunt direct aplicate corpului; în societățile moderne, ornamentarea corpului se face prin intermediul vestimentației (W.M. Wundt, 1886/1897, 182). Două secvențe temporale sunt fundamentale în decursul evoluției practicilor de vestimentație și de înfrumusețare corporală, consideră Wilhelm M. Wundt. Prima constă în transferul ornamentării corpului de la bărbați la femei
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
aplicate corpului; în societățile moderne, ornamentarea corpului se face prin intermediul vestimentației (W.M. Wundt, 1886/1897, 182). Două secvențe temporale sunt fundamentale în decursul evoluției practicilor de vestimentație și de înfrumusețare corporală, consideră Wilhelm M. Wundt. Prima constă în transferul ornamentării corpului de la bărbați la femei. Această modificare a dus la estomparea diferențelor între genurile sociale și la emanciparea femeii de sub statutul dominant al bărbatului. Câteva exemple din istoria costumului susțin afirmația lui Wilhelm M. Wundt: în societățile izolate, ornamentarea corpului
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
transferul ornamentării corpului de la bărbați la femei. Această modificare a dus la estomparea diferențelor între genurile sociale și la emanciparea femeii de sub statutul dominant al bărbatului. Câteva exemple din istoria costumului susțin afirmația lui Wilhelm M. Wundt: în societățile izolate, ornamentarea corpului cu marcării bunăstării și ai prestigiului social era o practică masculină, în timp ce caracteristica înfățișării fizice a femeilor consta într-un costum simplu, lipsit de ornamente. În societățile moderne însă, vestimentația masculină tinde către o tot mai mare simplitate, în timp ce
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
femeilor se remarcă prin varietatea culorilor și a podoabelor (idem, 186). Cea de a doua secvență ar fi estetizarea mediului exterior imediat apropiat oamenilor: amenajarea locuinței, a grădinii, a peisajului. În concepția psihologului german, aceste două transformări a practicii de ornamentare la bărbați, la femei și estetizarea mediului exterior au drept cauze dorința de estompare a diferențelor sociale. Invocarea emoției sociale de modestie ca factor determinant în explicarea comportamentelor vestimentare a fost considerată într-un fel predictibilă, din moment ce demersul lui Wilhelm
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
vorba de ideea înclinației naturale a oamenilor spre înfrumusețare și ideea atracției sexuale, ambele lansate sub influența lucrărilor lui Ernst Grosse (1862-1927) și a lui Edward Westermarck (1862-1939). Deoarece punctul comun al acestor două aserțiuni constă în conceptualizarea vestimentației și ornamentării corpului ca mijloace de împodobire care fie evidențiază frumusețea, fie amplifică impulsurile erotice, aceste au fost grupate în studiile despre moda vestimentară sub denumirea de teoria înfrumusețării (adornment theory). Etnologul german Ernst Grosse (1862-1927) a pus în mod special accentul
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
fie evidențiază frumusețea, fie amplifică impulsurile erotice, aceste au fost grupate în studiile despre moda vestimentară sub denumirea de teoria înfrumusețării (adornment theory). Etnologul german Ernst Grosse (1862-1927) a pus în mod special accentul pe faptul că diferitele forme de ornamentare a corpului, observate de-a lungul existenței omului tatuajele, scarificările, picturile aplicate pe față sau pe corp -, sunt rezultatul înclinației naturale a omului spre înfrumusețare. În centrul tezei lui Ernst Grosse, formulată în lucrarea Kunst der Naturvölker (1889), se află
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
intemperii, dar și o componentă complet irațională, aceea de mijloc de distincție și împodobire. Putem reține din relatările evoluționiștilor o serie de aspecte teoretice relevante pentru tema în discuție. În primul rând, ideea potrivit căreia formele expresive ale vestimentației și ornamentării corpului se datorează dorinței individului de a marca distincția socială. De la formele elementare ale semnalizării statutului social care, în opinia lui Herbert Spencer (1890/1900, 178), sunt reprezentate de prada obținută de omul primitiv în vânătoare până la ținutele lansate în
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
sub forma automatismelor verbale și a mecanismelor mentale. Și, în continuarea acestora din urmă, am putea adăuga, desigur, și practicile expresive ale vieții sociale: îmbrăcăminte, coafură, lectură, petrecerea timpului liber etc. Așa cum am văzut în lucrările autorilor evoluționiști, îmbrăcămintea și ornamentarea corpului traduc un statut chiar și în societățile primitive: disting bărbații de femei, prin stiluri de înfrumusețare diferite, sau caracterizează doar unul dintre genurile sociale; semnalizează etapa de dezvoltare a individului; indică funcția fiecăruia în cadrul comunității; dau mărturie despre stările
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
Ernst Grosse (1891) și Edward Westermarck (1897) au fost avansate explicații științifice privind motivațiile adoptării vestimentației. Nota comună a reflecțiilor despre modă din ultimele decenii ale secolului al XIX-lea se regăsește în ideea că formele expresive de vestimentație și ornamentare ale corpului se datorează dorinței individului de a marca poziția socială. Regăsim această idee la Thorstein B. Veblen (1889) și la Georg Simmel (1904) sub denominația de "fluxul vertical al propagării modei" (teoria trickle- down), potrivit cărei moda se propagă
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
sătesc Tăcuta, al soților Rotaru. La Dumești se prefigura crearea unui puternic centru de ceramică datorită meșterului popular Castan Jenică. Continuând undeva tradițiile din Tansa care a aparținut ținutului istoric al Vasluiului el lucra, acolo, ghivece, farfurii din lut, în ornamentarea cărora predominau elementele vegetale - frunza de vie, lalelele - și zoomorfe. Culorile sale preferate erau alb, albastru, maro, roșu, într-o alternanță care ocolea îngrămădirile cromatice stânjenitoare pentru impresia artistică de ansamblu. în ciuda anumitor tentative organizatorice, pe fundalul nepăsării autorităților locale
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
și lână țigaie. Melania Ostap (12) ne prezintă diferite tehnici de lucru. Se țese în mod curent pânza „sadea” (dintr-un singur fel de fire) din cânepă, bumbac, borangic. Varietatea firelor textile a inspirat, însă, talentatelor țesătoare diferite modalități de ornamentare a pânzeturilor. Astfel, efecte decorative deosebite se obțineau prin îmbinarea firelor de natură diferită, de exemplu lâna sau borangicul, cu bumbac, învrâstăturile și alesătura cu mâna fiind procedeele folosite în acest scop. Prin intercalarea bumbacului (sacâz, perișor, bumbăcel) în urzeala
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
cusături. Pentru confecționare se folosea bumbacul galbencafeniu, vopsit în calaican, bumbăcelul colorat diferit, învrâstele de obțineau cu suveica, prin bubuluci sau ridicarea cu spetează. Alesăturile cu acul se executau cu arnici roșu sau negru. Alesătura în agur se folosea la ornamentarea capetelor pieselor confecționate din bumbac sau borangic. Modelele năvădite, bine reliefate, se executau pe întreaga suprafață a ștergarului sau numai cu vârste numite drugușori. Cusăturile cu arnici, aplicate pe ștergarele de bumbac, foloseau numeroase motive: vegetale (frunza de vie, struguri
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
gâtlane(lăptare); căni de diferite mărimi, cu partea inferioară pântecoasă, gâtul evazat, gura bilobată, toarta arcuită, prinsă de gât și de pântece; străchini și străchinoaie de formă tronconică; ghiceve pentru flori, fierbători pentru vin, precum și olane pentru cișmele și hogeaguri. Ornamentarea vaselor se face cu humă albă de fond roșu, de regulă fără angobă. Huma lichefiată se toarnă cu lingura în „limbi” sau „cârâit”. în general ornamentica este simplă, de factură geometrică, ceea ce accentuează caracterul său arhaic. 4.3 Producția artistică
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
etruscii (cca. 700 î.Cr.‑90 î.Cr.) și‑au construit orașe‑stat care au deținut controlul asupra peninsulei italice. Însă, spre deosebire de greci, dar într‑un mod asemănător egiptenilor, etruscii credeau într‑o viață viitoare, acest lucru având o influență puternică asupra ornamentării bogate a mormin‑ telor nobililor. Lucrări cum ar fi Lupa Capitolină, simbolul Romei, sau Hime‑ ra din Arezzo, au fost apreciate încă din timpul antichității 12. 1.2. Perioada romană Dincolo de raportarea la lumea materială, la istorie, la contextul cultural
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
etruscii (cca. 700 î.Cr.‑90 î.Cr.) și‑au construit orașe‑stat care au deținut controlul asupra peninsulei italice. Însă, spre deosebire de greci, dar într‑un mod asemănător egiptenilor, etruscii credeau într‑o viață viitoare, acest lucru având o influență puternică asupra ornamentării bogate a mormin‑ telor nobililor. Lucrări cum ar fi Lupa Capitolină, simbolul Romei, sau Hime‑ ra din Arezzo, au fost apreciate încă din timpul antichității 12. 1.2. Perioada romană Dincolo de raportarea la lumea materială, la istorie, la contextul cultural
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]