105 matches
-
în "Revista de istorie socială", XII-XV, 2008-2010 (apărută în 2011). 103 Vezi Maria Golescu, Simbolica animală în sculptura veche bisericească, în "Revista Fundațiilor Regale", an VI, nr 6, iunie 1939, p. 600-608, p. 600-607, unde inventariază diverse figuri animaliere în ornamentica unor biserici și mânăstiri precum cele din Vieroș, Golești, Mărgineni, Colțea, Horez, punându-le în legătură cu descrierea lor în variantele Fiziologului care au circulat în spațiul românesc; concluzia este de bun-simț: "... mai toți contemporanii străbunilor noștri, ctitori, meșteri și credincioși, desprindeau
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
hieratică nu e rece dusă până la capăt, ci e atenuată prin contraponderea tehnicii organice. Interesant și demn de relevat e că țăranul se va feri totuși să tragă o linie dreaptă cu rigla; aceasta atât în arta textilă sau în ornamentica smalțurilor, cât și în arhitectură. Utilizarea riglei, reale sau fictive, nu este pentru țăranul nostru un temei pentru înălțarea frumuseții. [...] Linia va prezenta totdeauna anume perceptibile iregularități; de aici aspectul însuflețit al acestui geometrism. În ornamentică românul iubește linia dreaptă
[Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
arta textilă sau în ornamentica smalțurilor, cât și în arhitectură. Utilizarea riglei, reale sau fictive, nu este pentru țăranul nostru un temei pentru înălțarea frumuseții. [...] Linia va prezenta totdeauna anume perceptibile iregularități; de aici aspectul însuflețit al acestui geometrism. În ornamentică românul iubește linia dreaptă, dar el îi imprimă o pulsație; tot așa românul iubește stihialul, dar acestuia el îi dă un aspect sub care palpită viața. Pe acest plan de semnificații „stângăcia” încetează de a mai fi stângăcie, fiind ridicată
[Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
imn e înălțat îndeletnicirilor agreste, săvârșite de țărani radioși. Exuberanți, zburdalnici, țăranul și țărăncuța (Rodica) au un irezistibil tonus amoros, însă idila care îi ațâță suferă de prea mult dichis, alintându-se în artificiozități. Acest lirism descriptiv, bucolic etalează, în ornamentica lui, o notă parnasiană. Ca, de exemplu, înclinația către miniatură, în poezii ca Pastel chinez sau Mandarinul, care prefigurează rondelurile macedonskiene. Intenția lui A. a fost, încă de la primele sale doine, aceea de a realiza o epopee națională, având drept
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285234_a_286563]
-
acea civilizație închisă, mărturisind cum alături de deschideri, de marea comunicare cu alte lumi, cu alte popoare, există și întoarcerea către sine. La Timișoara, Arad, Oradea și Cluj, la București, Budapesta și Praga, cimitirele reprezintă cu mult mai mult decât o ornamentică, decât o artă a construcției (la rândul lor originale), anume o multitudine de trăsături care unesc suflete și conștiințe, trecând peste spații și sugerând, uneori, chiar o atemporalitate. Citești pe fiecare piatră importanța acordată frumuseții și trăiniciei sentimentelor care au
[Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
în toate epocile, în toate regimurile politice, de la satrapiile asiatice până la democrația ateniană. Instinctul podoabei prevalează adesea, în cazul semințiilor primitive, asupra instinctului de conservare. Ne-am pus cercei și mărgele înainte de a ne pune pantofi și pantaloni. Odată cu „inutilitatea“ ornamenticii, știm însă să apreciem utilitatea confor tului. Și orice confort - de la furculiță până la canalizare, de la calorifer la frigider, de la baie la medicamente - e, în fond, un lux. Prin definiție, omul e un campion al superfluității. „Progresul“ nu e, într-un
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
liber de orice ră spundere, de vreme ce nu semnezi. Există maniaci ai calofiliei, mari șlefuitori de fraze, marcați, pe viață, de solemnitatea compozițiilor școlare. Dar există și scrisul incontinent, torențial, diareic, neglijent până la obscenitate. În primul caz, ideile sunt înlocuite prin ornamentică, în al doilea - printr-o sterilă volubilitate. Să menționăm și scrisul „profesional“, simplă dexteritate mecanică, „obligație de serviciu“, cu sub-specia scrisului academic, al salahoriei de catedră, rezultate din imperativul: „publish or die!“. Mai rare, dar ilustrând, într-un fel sucit
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
arhitecturale chineze. Porțiunile Badaling și Simatai ale Zidului, aflat în Beijing, au o mare valoare artistică. În această perioadă, decorațiunile, motivele colorate și ornamentele s-au dezvoltat. Pietrele, olanele smălțuite și lemnul de esență tare au fost materialele dominante în ornamentică, iar la construcția locuințelor civile s-au folosit cu precădere cărămizile. În dinastia Ming, dispunerea în spațiu a grupurilor de construcții a ajuns la maturitate. Cele mai elocvente exemple în această privință sunt Mausoleul Xiao din Nanjing și cele 13
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
de animale sau persoane erau arse, pentru ca reprezentările unor lucruri sau persoane familiare să-l însoțească pe răposat în lumea de dincolo. Cu aproximativ 1000 de ani în urmă, decupajele din hârtie au început să fie utilizate mai mult în ornamentică sau în alte forme ale artei plastice. De exemplu, femeile din dinastia Tang (618-907 e.n.) le purtau pe cap ca podoabe pentru păr. Iar în dinastia Song, în secolul al XII-lea, erau lipite pe ferestre, pe porți și împodobeau
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
bradului apare de multe ori și pe tiparele de caș, fiind asociat, de data aceasta, cu crucea. Decorul vegetal, plecând de la „pomul vieții” și îmbogățit cu frunze și flori, poate fi întâlnit pe cele mai variate obiecte din lemn. Din ornamentica zoomorfă, motivele cel mai des întâlnite sunt „șarpele” și „calul”, ambele ca vestigii ale unor vechi credințe și mituri. în practică întâlnim numeroase combinații. Astfel, decorul de rozete alternează cu registrul în romburi, motivul solar poate fi reprezentat prin cercuri
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
o mare varietate, ne oprim numai asupra celor de la Pogonești, observațiile fiind valabile și pentru Ivești. Aici sunt bogat împodobite fie prin alesătură de mână (motivele rățișoară, puiul mare), fie prin cusături în cruciulițe cu ață colorată. Ca structură morfologică, ornamentică și cromatică, pestelcile de la Pogonești și Ivești prezintă asemănări cu unele catrințe din Muntenia, Oltenia sau cu pestelcile purtate de femeile aromâne. De altfel, în zonă, se folosește termenul de „catrență”, în timp ce în restul Moldovei prin catrință se înțelege fotă
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
formă tronconică; ghiceve pentru flori, fierbători pentru vin, precum și olane pentru cișmele și hogeaguri. Ornamentarea vaselor se face cu humă albă de fond roșu, de regulă fără angobă. Huma lichefiată se toarnă cu lingura în „limbi” sau „cârâit”. în general ornamentica este simplă, de factură geometrică, ceea ce accentuează caracterul său arhaic. 4.3 Producția artistică la copiii cu dizabilități din județul Vaslui Mulți dintre noi s-au gândit, cu siguranță, cam care sunt gândurile copiilor fără (aparente) gânduri... E vorba de
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
însăși culoarea, așezându-se de la sine, să-și afle locul, ca o necesitate indubitabilă de marcare a bogăției și prețiozității structurilor materiale, cum este, spre exemplu, suita de mici trasee curbe, ochiuri paralele mai mici sau mai mari din întreaga ornamentică a dantelei ce acoperă masa. Ne vom aminti, privind-o, de ritmul în care sunt ordonate semințele florii soarelui, sau alveolele unor faguri de albine. Imaginația ne va trimite și la unele structuri marine. Toate obiectele sunt proiectate pe un
Natura moart? ?n opera lui C. D. STAHI by Liviu Suhar () [Corola-publishinghouse/Science/84079_a_85404]
-
cu o țesătură albă, al cărei joc decorativ de pătrate, în interiorul cărora descoperim repetitiv simbolul crucii, și până la celelalte obiecte mai sus amintite, întreaga compoziție este o sumă de simboluri. Cu siguranță, deliberat a fost ales acest câmp alb cu ornamentica în forma crucilor pe care apoi s-au așezat celelalte obiecte simbol. Pictorul face, prin asocierea aparent prozaică a recuzitei amintite, o sinceră pledoarie pentru credința creștină. El propune un mod mult mai subtil și profund de a propaga, pentru
Natura moart? ?n opera lui C. D. STAHI by Liviu Suhar () [Corola-publishinghouse/Science/84079_a_85404]
-
exprimă prin intermediul melodiei acompaniate. Stilul omofonic avea să marcheze trecerea muzicii din biserică în salon ,iar pe planul structurilor sonore, trecerea de la construcția de fugă la cea de sonată. Procesul durează câteva decenii și presupune adoptarea unui discurs cantabil, o ornamentică foarte elaborată, o expresie a bunei cuviințe mai presus de forță, abandonarea aspectului prolix, stufos. Se cere un nou gen de melodie, un alt fel de textură, simplificarea conținuturilor. În zorii noii epoci, muzica era chemată să ofere cu claritate
Pianofortele, o crea?ie a geniului italian, la dou? secole de la descoperire by Lavinia Coman () [Corola-journal/Journalistic/84197_a_85522]
-
neant este, poate, moartea marchizului de Sade, prin care, în inițiala numelui său, identică cu Ťlinia serpentinatăť a lui Michelangelo și a lui Lomazzo, cu Ťlinia frumusețiiť a lui Hogarth, Meissonier și a rococoului, se resoarbe numele Sade, universul sadian, ornamentica saturată de nostalgie amniotică și reversul ocult al secolului Luminilor. Suprema signatură a Ťdivinului marchizť este, după cum remarcă Jacques Lacan, ștergerea însăși a numelui pe lespedea sepulcrală." (pag. 124) Recunoaștem, în toată interfața stilistică plină de prețiozități și de reiterări
Ce rămâne din iubirile noastre by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8747_a_10072]
-
este armonizarea înaltă, după modelul cosmic, a unui număr infinit de entități particulare. Astfel, arhitectura de forme și de imagini a Paulei Ribariu, sprijinită pe un repertoriu halucinant de semne și de reprezentări, în care lemnul, textila, hîrtia, efigia magică, ornamentica populară, insemnul eclezial, citatul sacru, mai mult prin enunțul axiomatic decît prin conținut, instituie un tip de civilizație și un sistem spiritual, sincretice ca morfologie, dar tocmai prin aceasta disponibile și deschise pentru orice tip de experiență. Acest complex de
Muzeul Florean, un bilanț la sfîrșitul lui 2006 by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10027_a_11352]
-
Declarate, ca atare, gunoaie. Nu mai există nici un dubiu asupra lor. Obiecte epuizate. Anacronice. Dar care pot fi resubstanțializate. Ceva de genul ochiul stăpânului care îngrașă vita. [...] Praful - cuvânt-cheie. În sens citadin, ține de igienă, în sens rural, ține de ornamentică, aș zice. Praful la țară are un fel de funcție artistică. La oraș el se șterge, e antipatic. La țară evocă nostalgic, face parte din peisaj. E un strat printre altele, un fel de giulgiu provizoriu." (pag. 42) Și cam
Același Sorin Stoica by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9073_a_10398]
-
este armonizarea înaltă, după modelul cosmic, a unui număr infinit de entități particulare. Astfel, arhitectura de forme și de imagini a Paulei Ribariu, sprijinită pe un repertoriu halucinant de semne și de reprezentări, în care lemnul, textila, hîrtia, efigia magică, ornamentica populară, însemnul eclezial, citatul sacru, mai mult prin enunțul axiomatic decît prin conținut, instituie un tip de civilizație și un sistem spiritual, sincretice ca morfologie, dar tocmai prin aceasta disponibile și deschise pentru orice tip de experiență. Acest complex de
Paula Ribariu, între Nazca și Baikonur by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11240_a_12565]
-
ritmurile încărcate de lumină ale unui panou care se revarsă dincolo de orice margine a propriei sale corporalități ori despre țesătura barocă, ea însăși un fel de capcană a privirii mult mai posesivă decît o pînză de păianjen, din arabescurile unei ornamentici inextricabile și nepămîntene. Cînd tocmai era pe cale să găsesc o ieșire salvatoare și confortabilă din această situație aparent fără ieșire, adică pur și simplu să reiau textul mai vechi și să mărturisesc sincer că nu am acum la îndemînă o
O poveste despre lumen și lux by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11776_a_13101]
-
mă sună din nou și, parcă citindu-mi gîndurile telepatic, îmi zice: Știi, Pavel, cred că ar trebui să pornești în textul pe care urmează să-l scrii, că doar tu ești bănățean și știi foarte bine lucrurile astea, de la ornamentica populară, adică de la acea situație unică a Banatului de a conserva însemnele aulice ale unui limbaj pierdut. Știi ce era cu acel limbaj, pentru că nu sînt mulți care înțeleg lucrurile astea, era un limbaj paradiziac, un limbaj al începuturilor noastre
O poveste despre lumen și lux by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11776_a_13101]
-
citit într-un cod anume. Un amestec de funerar și de ludic, de mumie carbonizată și de păpușă cioplită cu o bucurie gratuită, sfîrșește prin a delimita un spațiu magic, cu nenumărate compartimente obscure, în care neoliticul, arta sepulcrală și ornamentica pastorală și agrariană fuzionează iarăși într-o unitate misterioasă. Privită astfel, arta Paulei Ribariu este o artă a memoriei, o formă de resuscitare sau, poate, numai de prezervare, a unui timp mitic, ieșit din circuitul istoriei. Formele lui, sustrase și
Cine este Paula Ribariu by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11527_a_12852]
-
și domeniul evoluției lăutăriei în teritoriul românesc, instrumentele care puteau face parte dintr-un taraf de lăutari, și, evident, și repertoriul și stilul acestor forme de exprimare spectaculară. Pe baza observațiilor sale, autorul stabilește unele puncte de intersecție în similitudinile ornamenticii, ale procedeelor variaționale și improvizatorice între muzica Kletzmer și tipurile de doine românești pentru ca în finalul volumului să treacă în revistă în scurte constatări, geneza doinei și istoricul preocupărilor științifice de cercetare a ei dar și pătrunderea acestei specii în
Doina. O introducere ?n c?ntecul liric rom?nesc by Sanda H?rlav-Maistorovici () [Corola-journal/Journalistic/84071_a_85396]
-
pentru Renaștere, brocartul pentru Baroc, mătasea și satinul pentru Clasicism, catifeaua pentru Romantism, melana și celelalte țesături sintetice pentru Modernism. 3. Muzica de tergal a Evului Mediu a avut întotdeauna o ținută austeră, refuzând cutele, faldurile, broderiile, într-un cuvânt, ornamentica de orice sorginte ar fi fost ea. Mai mult, se purta ca o robă ce visa fastuos, dar care trăia fastidios. 4. Muzica de gabardină a Renașterii, cu pronunțate nervuri oblice aplicate și pe față și pe dos, s-a
Muzică și vestimentație by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/12478_a_13803]
-
sau exotismul său, ci acele caracteristici care, dincolo de faptul că pot fi identificate și recunoscute, prezintă un asemenea grad de generalitate umană încît ar putea fi atribuite oricărei experiențe care implică reflecție și sensibilitate. Astfel, cele mai familiare elemente de ornamentică populară, ale căror sintaxă și morfologie par atît de evidente, se transformă pe nesimțite în hieroglife, în ideograme ale unui limbaj al întregii umanități. Și Paula Ribariu chiar descrie această umanitate prin hieratismul unor siluete, un fel de spectre aflate
Allianz..., ca imperativ moral by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15331_a_16656]