105 matches
-
nume, fie sub pseudonimele F. Ion, Ion F., I. Fr. Lafcadio, Socrates, Menip, Menipos, Menale, Philolaos din Crotona. Pregnant este ciclul de eseuri dedicat operei lui Lucian Blaga, din toamna lui 1942. Începuse să-și pregătească teza de doctorat, Tipologia ornamenticii populare românești, sub îndrumarea profesorilor G. Oprescu și I. D. Ștefănescu, teză pe care nu o va încheia însă niciodată (o formă incompletă, dar care conținea principalele elemente ale construcției teoretice, a apărut în „Viața românească” din septembrie 1940). Între
FRUNZETTI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287105_a_288434]
-
esențial al sculpturilor lui Brâncuși - spune autorul -, provenit din straturile adânci ale spiritualității noastre, este acela al Greciei antice, cu care ne înrudim într-un fel mai profund decât toate celelalte popoare europene. Măsura acestui echilibru organic este ilustrată de ornamentica sever-geometrică a folclorului, aflată într-un contrast izbitor cu descriptivismul care domină folclorul popoarelor învecinate. De asemenea, eseul despre pictura românească este un prilej de reluare, după decenii de cenzură oficială, a preocupărilor interbelice de identificare și definire a notelor
HAULICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287420_a_288749]
-
roșii a fost asimilată de Biserică, drept dovadă, avem în Molitfelnic chiar și o rânduială specială în "Sfânta și marea Duminică a Paștilor", în cadrul căreia se citește rugăciunea de binecuvântare a ouălor și brânzei ( Molitfelnic, București, EIBMBOR, 2006, p.418). Ornamentica ouălor decorative este extrem de variată, ea cuprinde simboluri geometrice, vegetale, animale, antropomorfe și religioase. Iată numai câteva simboluri și semnificații utilizate: linia dreaptă verticală = viața; linia dreaptă orizontală = moartea; linia dublă dreaptă = eternitatea; linia cu dreptunghiuri = gândirea și cunoașterea; linia
ÎNVIEREA DOMNULUI – SĂRBĂTOARE OGLINDITĂ ÎN TRADIŢII POPULARE DEMERS SUSŢINUT ÎN FAŢA ELEVILOR PRINTR-O METODA ACTIV - PARTICIPATIVĂ. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Amarandei Mihaela Tatiana () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_911]
-
o reprezentare spațială „ondulată”, o predispoziție de „retragere din istorie”, o împăcare cu destinul, văzut ca succesiune a unor „suișuri” și „coborâșuri”, ca năzuință formativă geometrizantă, temperată. Spațiul mioritic aduce și alte observații originale, referitoare la ortodoxie, influențe spirituale străine, ornamentică etc. Geneza metaforei și sensul culturii îi dă prilej lui B. să reevalueze, în comparație cu știința, și manifestând vădit o simpatie superioară pentru ele, metafizica, mitologia, gândirea magică, mistica, sub raportul importanței lor. Strădania sa speculativă e de a „anonimiza”, dacă
BLAGA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285754_a_287083]
-
acea civilizație închisă, mărturisind cum alături de deschideri, de marea comunicare cu alte lumi, cu alte popoare, există și întoarcerea către sine. La Timișoara, Arad, Oradea și Cluj, la București, Budapesta și Praga, cimitirele reprezintă cu mult mai mult decât o ornamentică, decât o artă a construcției (la rândul lor originale), anume o multitudine de trăsături care unesc suflete și conștiințe, trecând peste spații și sugerând, uneori, chiar o atemporalitate. Citești pe fiecare piatră importanța acordată frumuseții și trăiniciei sentimentelor care au
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
pitoresc reiese din estetica vieții cotidiene. "Dragostea de pitoresc a răsăriteanului este aceea a unui om care, solidar cu natura, vrea o îmbogățire și o întrecere debordantă a ei printr-o lume podoabă" (Blaga, 1936:168). Ea transpare din podoabe, ornamentica lucrurilor cu care se înconjoară românul, frescele bisericilor, port, mitologia populară, superstiții, credințe, proverbe ș.a. Orientarea spre pitoresc e generată de un misticism particular, de credința că misterul divinității e ascuns și că pentru a putea fi vizibil are nevoie
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
generată de un misticism particular, de credința că misterul divinității e ascuns și că pentru a putea fi vizibil are nevoie de substrat material, de haină, "de aparențe"36. Năzuința formativă ca orientare spre forme geometrice și stihiale răzbate din ornamentică. Ornamentica noastră îmbină "într-o viziune sintetică, geometrismul static, năzuința stihială în tratarea motivelor naturale și orientarea spre nuanță coloristică stinsă" (Blaga, 1935:187-8). 4.5. Noologism și sociologie Dacă, în general, concepțiile asupra identității au evoluat așa cum am avut
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
de un misticism particular, de credința că misterul divinității e ascuns și că pentru a putea fi vizibil are nevoie de substrat material, de haină, "de aparențe"36. Năzuința formativă ca orientare spre forme geometrice și stihiale răzbate din ornamentică. Ornamentica noastră îmbină "într-o viziune sintetică, geometrismul static, năzuința stihială în tratarea motivelor naturale și orientarea spre nuanță coloristică stinsă" (Blaga, 1935:187-8). 4.5. Noologism și sociologie Dacă, în general, concepțiile asupra identității au evoluat așa cum am avut ocazia
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
hieratică nu e rece dusă până la capăt, ci e atenuată prin contraponderea tehnicii organice. Interesant și demn de relevat e că țăranul se va feri totuși să tragă o linie dreaptă cu rigla; aceasta atât în arta textilă sau în ornamentica smalțurilor, cât și în arhitectură. Utilizarea riglei, reale sau fictive, nu este pentru țăranul nostru un temei pentru înălțarea frumuseții. [...] Linia va prezenta totdeauna anume perceptibile iregularități; de aici aspectul însuflețit al acestui geometrism. În ornamentică românul iubește linia dreaptă
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
arta textilă sau în ornamentica smalțurilor, cât și în arhitectură. Utilizarea riglei, reale sau fictive, nu este pentru țăranul nostru un temei pentru înălțarea frumuseții. [...] Linia va prezenta totdeauna anume perceptibile iregularități; de aici aspectul însuflețit al acestui geometrism. În ornamentică românul iubește linia dreaptă, dar el îi imprimă o pulsație; tot așa românul iubește stihialul, dar acestuia el îi dă un aspect sub care palpită viața. Pe acest plan de semnificații „stângăcia” încetează de a mai fi stângăcie, fiind ridicată
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
legendă se spune că cerul era aproape de pământ, iar astrele soarele, luna, stelele și luceferii umblau printre oameni, încălzindu-i. Tocmai din această cauză, Fârtatul nu s-a gândit să-i creeze omului un adăpost. Așa se explică faptul că, ornamentica locuinței cuprinde acest amestec dintre elemente cosmice și antropomorfice, cu rol apotropaic (figuri stilizate ale strămoșilor, ochiul, palmele deschise, șarpele casei, însemnele astrale soarele, luna, stelele, cai solar), sintetizate foarte bine într-un cântec popular: "ridicai bordei în soare / cu
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
cerbul, calul, taurul, berbecele. Din codul metalelor, soarele a fost reprezentat de aur. "Sfântul Soare", divinizat în spațiul Daciei romane, specific religiei mithraice și al cultului Sol Invictus, s-a păstrat în civilizația tradițională românească ca motiv apotropaic, prezent în ornamentica populară, ca personaj simbolic al narațiunilor cosmogonice (balada "Soarele și luna") sau al unor legende în care este prezentată fata îndrăgostită de chipul frumos al soarelui și transformată în floare sau în pasăre (Legenda ciocârliei, Legenda Florii-Soarelui, Legenda cicoarei).80
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
de toate celelalte păsări, care o apără și-i duc la îndeplinire poruncile, este Pasărea Măiastră, asemuită cu Phoenix sau cu Garuda. Cu puteri infinite, magice, Pasărea Măiastră este o pasăre justițiară, cu atribute oraculare.232 Pasărea apare și în ornamentica populară, ca semn al integrării în social, de exemplu ulcioarele de nuntă din Obroga, în formă de pasăre cu pui, reprezintă un simbol al fertilității.233 O altă constantă prezentă în mitologia românească este "pasărea-suflet", sculptată în lemn și așezată
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
mitologia românească, șarpele se înfățișează în trei ipostaze mitice: șarpe propriu-zis, balaur, zmeu: "între aceste trei ipostaze există o filiație mitică și o transsimbolizare mitologică de ordin ontologic."342 Preexistent, ca "element fluent al apelor primordiale", șarpele este prezent în ornamentica populară, sub forma unei linii ondulate sau în zigzag, numită "dinți de lup" sau "dinți de ferăstrău". Considerat "animal cosmic prin excelență", plămădit, aidoma cosmosului, din pământ și apă, este consubstanțial arborelui cosmic. Șarpele mitic este dual, ca apotropeu al
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Georges de Feure, ilustrativi pentru scenele de viață contemporană. Criticul sesizează la Maurin și Vallotton încercarea de a depăși faza "transcripției" naturaliste prin excesul de observație al unui "realism extrem" așa cum la de Feure înregistrează abaterea prin excedent al unei ornamentici vegetale, cât și prin tematica amorului safic și a descrierii unei "usure de la chair". Toate cele trei trăsături deschid pictura lui Georges de Feure nu spre simbolism, ci spre decadentism cu o Psychopathia sexualis estetizată, cu decorativismul pletoric înscris în
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
tabloului. Tabloul este inspirat de un fragment din Poveștile Peleșului de Carmen Sylva, pseudonimul reginei Elisabeta. Interesul acesteia pentru folclorul românesc se exprimă nu numai prin încercările sale literare, dar și printr-o atracție pentru costumele populare românești cu o ornamentică rafinată. Vasile Alecsandri publica la Paris o culegere de balade și cântece populare în 1855, Ballades et chants populaires de la Roumanie 228, iar gustul pentru folclorul românesc era împărtășit și de regină, care publică în Germania legenda Meșterului Manole, Meister
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
însăși culoarea, așezându-se de la sine, să-și afle locul, ca o necesitate indubitabilă de marcare a bogăției și prețiozității structurilor materiale, cum este, spre exemplu, suita de mici trasee curbe, ochiuri paralele mai mici sau mai mari din întreaga ornamentică a dantelei ce acoperă masa. Ne vom aminti, privind-o, de ritmul în care sunt ordonate semințele florii soarelui, sau alveolele unor faguri de albine. Imaginația ne va trimite și la unele structuri marine. Toate obiectele sunt proiectate pe un
Natura moart? ?n opera lui C. D. STAHI by Liviu Suhar () [Corola-publishinghouse/Science/84079_a_85404]
-
cu o țesătură albă, al cărei joc decorativ de pătrate, în interiorul cărora descoperim repetitiv simbolul crucii, și până la celelalte obiecte mai sus amintite, întreaga compoziție este o sumă de simboluri. Cu siguranță, deliberat a fost ales acest câmp alb cu ornamentica în forma crucilor pe care apoi s-au așezat celelalte obiecte simbol. Pictorul face, prin asocierea aparent prozaică a recuzitei amintite, o sinceră pledoarie pentru credința creștină. El propune un mod mult mai subtil și profund de a propaga, pentru
Natura moart? ?n opera lui C. D. STAHI by Liviu Suhar () [Corola-publishinghouse/Science/84079_a_85404]
-
înființa identitatea colectivă (națională & românească - două atribute noi, fără precedent în istoria teritoriilor asamblate în stat). în cazul arhitecturii neoromânești de primă generație procedeul este acela de a obține o identitate națională prin colaj și combinatorică de date (tipuri spațiale, ornamentică) ale locurilor (casă submontană, musceleană la Mincu, bunăoară) și provinciilor articulate în vechiul regat român (vezi biserica nouă a Mănăstirii Sinaia 9, unde Moldova aduce contraforții și o parte din decorația exterioară, iar Muntenia tipul de plan și numărul de
[Corola-publishinghouse/Science/85066_a_85853]
-
sugerate de propaganda statului totalitar. Fiind originară, ea este trans-istorică și, prin urmare, evită multiplele identități și punctele obligate ale istoriilor locale. Fiind originară, ea este "pură" și, deci, necontaminată de - mult prea imersa în istorie și, deci, în devenire - ornamentică. Mezalianțele stilului național: modernism, Art Deco, "stil românesc de rit spaniol" O altă cale de a depăși "tavanul de sticlă" al monumentalității este, pentru arhitectura neoromânească, "polenizarea încrucișată", (mez)alianțele cu o arhitectură modernă care căuta cale de acces la
[Corola-publishinghouse/Science/85066_a_85853]
-
artă (pictura interioară și tabloul votiv cu Regele Carol I suspinând după încă înstrăinata Transilvanie, odoarele bisericești) și arhitectură (biserica nouă, clopotnița care o precede, casa domnească). 10 Biserica din Parcul Domenii face uz de o planimetrie și de o ornamentică interioară practic de neîntâlnit în arhitectura ortodoxă medievală de pe teritoriul actual al României: plan centrat și decorație în aur, mozaicată 11 Pentru o prezentare detaliată a concursului, a rezultatelor acestuia și a comentariilor juriului condus de Horia Creangă, trimit la
[Corola-publishinghouse/Science/85066_a_85853]
-
Ed. Meridiane, București, 1980, pag. 42, 43; Die Naïve Kunst Rumäniens - Herbert Wiesner, Ed. Ansid, Târgu-Mureș, 2002, pag. 116, 117, 215. „Artistul caută să descopere ineditul cu ajutorul unei tehnici pe care o reinventează, supunând-o cu ardoare nu ideii de ornamentică (asemenea intarsiei din arta orientală) ci scrierii de simboluri narative, obținute prin lectură (Ștefan cel Mare, Inundația, Ecoul etc.). Dificultățile tehnice îl obligă la cloasonări cu șuvițe metalice (aramă), care alături de tonul egal albicios al osului ating uneori relații rafinate
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]
-
Ed. Meridiane, București, 1980, pag. 42, 43; Die Naïve Kunst Rumäniens - Herbert Wiesner, Ed. Ansid, Târgu-Mureș, 2002, pag. 116, 117, 215. „Artistul caută să descopere ineditul cu ajutorul unei tehnici pe care o reinventează, supunând-o cu ardoare nu ideii de ornamentică (asemenea intarsiei din arta orientală) ci scrierii de simboluri narative, obținute prin lectură (Ștefan cel Mare, Inundația, Ecoul etc.). Dificultățile tehnice îl obligă la cloasonări cu șuvițe metalice (aramă), care alături de tonul egal albicios al osului ating uneori relații rafinate
50 de ani de art? naiv? ?n Rom?nia:enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/84035_a_85360]
-
Iași, vol. I, pag 85-86;} {\footnote 105. C. Romanescu, op. cît, imagini și informații de pe planșele dintre pag. 64 și 65; {\footnote 106. Cronică Numismatica și Arheologică, ăn XIV, nr.113-114, ianuarie-iunie, 1939, pag. 110:} {\footnote 107. Franz Sales Meyer, Ornamentica, volumul I, Ed. Meridiane, 1988, pag. 151-152; Anca Balaci, Mic dicționar mitologic greco-roman, Ed. Științifică, 1966, pag. 165-166;} {\footnote 108. C. Romanescu, op. cît., pag. 109 ;} {\footnote 109. C. Romanescu, op. cît., pag. 59;} {\footnote 110. Medicina Modernă, vol VIII
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
în toate epocile, în toate regimurile politice, de la satrapiile asiatice până la democrația ateniană. Instinctul podoabei prevalează adesea, în cazul semințiilor primitive, asupra instinctului de conservare. Ne-am pus cercei și mărgele înainte de a ne pune pantofi și pantaloni. Odată cu „inutilitatea“ ornamenticii, știm însă să apreciem utilitatea confor tului. Și orice confort - de la furculiță până la canalizare, de la calorifer la frigider, de la baie la medicamente - e, în fond, un lux. Prin definiție, omul e un campion al superfluității. „Progresul“ nu e, într-un
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]