168 matches
-
e. Se lipește tot mai mult de Gigi.Trupul i se încordează și se destinde în zvâcniri repetate.Deodată,sare ca arsă,parcă trezită din acel extaz: -Aoleu,Gigi,cum am uitat? -Ce-ai uitat,mă?sare buimac și Gigi. -Mister Ornic! Teroristul care ne mănâncă zilele. Silvica s-a repezit la șifonier de unde a scos un ceas deșteptător,care avea pictat pe cadran un clown caraghios, cu ochii mari și limba scoasă,râzând ca tembelul.Cu fiecare tic-tac mișca limba și
FRAGMENT 3 DIN NUVELA OMUL DIN VIS de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1376 din 07 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362388_a_363717]
-
a întors arcul,fixând soneria la șase și un sfert. Apoi,s-a strâmbat la el,arătându-i și ea limba: -Na,nemernicule!Întorcându-se în pat,spuse: -Să știi că i-am furat un sfert de oră lui Mister Ornic.Sfertul ăla cu cel mai dulce somn pe care mi-l papă el în fiecare dimineață. -Nu se poate,mă ! Când mai înghițim gălbenușul ? -Nu,Gigi,nu !a insistat Silvica. Nici nu știi cât îl urăsc pe dumnealui când ne
FRAGMENT 3 DIN NUVELA OMUL DIN VIS de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1376 din 07 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362388_a_363717]
-
p-ăia cu pădurile și spune-mi unde-ai ușurat zdrăngănelele? -Ție îți arde de asta,mă,când țara se rostogolește în prăpastie? Silvica o ține pe-a ei,chihotind.Îl sărută și-l mângâie insistent.Și....timpul trece...Mister Ornic se hlizește la ea,căreia,pleoapele îi atârnă tot mai grele.A-ncetat și cu mângâiatul ”propietăților”. Îi era o ciudă pe clownul mucalit care scotea mereu limba la ea...Mașinal,cu ochii aproape închiși,scoase și ea limba la el
FRAGMENT 3 DIN NUVELA OMUL DIN VIS de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1376 din 07 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362388_a_363717]
-
din 20 decembrie 2011 Toate Articolele Autorului Mi se pare noaptea dacă plouă În somn, că cineva mă strigă Și că alerg după-o verigă, Liantul dintre opt și nouă; Și-atunci întregul univers Îl simt în tâmplă ca un ornic Și lucru-mi este mult mai spornic La armonia unui vers Și-ascult secundă cu secundă Cum bate ritmic darabana Și eu pornesc cu caravana Spre o câmpie mai fecundă Îmi așterne luna în odaie Pulbere de aur peste scris
ŞI DACĂ PLOUĂ de ION UNTARU în ediţia nr. 354 din 20 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361250_a_362579]
-
Acasa > Poeme > Antologie > POEZIE, FRESCĂ DE VORONEȚ... Autor: Ion Ionescu Bucovu Publicat în: Ediția nr. 1050 din 15 noiembrie 2013 Toate Articolele Autorului se face amiază în ornicul toamnei și umbrele mari zidite-n nisip gâturi de raze difuze înalță. cuvintele, frunze uscate, vise de voroneț, rostogolite pe zodiacul bătrân. ochiul ce-aromește abisul a căzut în naufragii absurde, ooo, poezie, sfinte oseminte , religve trecute, zidite-ntr-un
POEZIE, FRESCĂ DE VORONEŢ... de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1050 din 15 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363163_a_364492]
-
cei dragi, din nou, apar Și timpu-n amintire se desface.. Privirea ne e-n crengi strălucitoare Și rugăciunea-n lacrimi pe obraz, Un dor iar ne cuprinde...și-n extaz Plutim, plutim în marea sărbătoare... ................................................................. Și trec trei zile-n ornice solare Imaculate-n jocul de zăpadă. Ca-n somn rămânem speranțelor pradă... În doru-acesta orb proptit în zare... Referință Bibliografică: ZILE DE CRĂCIUN / Lia Ruse : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1455, Anul IV, 25 decembrie 2014. Drepturi de Autor
ZILE DE CRĂCIUN de LIA RUSE în ediţia nr. 1455 din 25 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367886_a_369215]
-
scrisului taifun. Apoi am auzit clopotele tăcerea lor a fost o adiere, a zbaterii, a peștelui ce moare, pe coama valului, plăcere. Mă caută călâul iar la dinți sunt un căluț cu coama despletita, timpul ucide clipă cu clipă un ornic ce se zbate în clepsidra. Am scris, plăceri și șoapte peste trecute clipe sparte! Referință Bibliografica: Am scris despre tăcere / Petru Jipa : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1159, Anul IV, 04 martie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Petru
AM SCRIS DESPRE TACERE de PETRU JIPA în ediţia nr. 1159 din 04 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347639_a_348968]
-
Acasa > Poezie > Amprente > MAMĂ Autor: Lia Ruse Publicat în: Ediția nr. 1527 din 07 martie 2015 Toate Articolele Autorului Depărtarea o-nteleg abia acum! Dorul și doina geros mă îndeamnă Și ornicul topindu-și clipele-n fum La tine să gândesc, (parc`ar fi toamnă). Gândurile se rotesc ca într-un dans Învăluite de-o mirată umbră, Atâtea-amintiri atârnă-n balans!... Poate ești aproape!.ești..în penumbră.!?.. Inima-mi, ceas curgător, pleacă
MAMĂ de LIA RUSE în ediţia nr. 1527 din 07 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350058_a_351387]
-
ci din prea multă lăcomie și venirea altor primăveri cu muguri siluiți să plesnească de prostie. Și lehămetuiți privim cum orizontul, despică ziua în zori de întuneric, citind ce a scris filosoful, realitatea desfrunzește neantul, iar ramul se usucă-n ornic. Izvorul unui delir atins de dispreț, îți amintește doar că exiști, se îngroașă nesfârșitul nopții, cu o pânză de păianjeni țesută de aceeași comuniști, și ne îngropăm de vii în clipa vieții. Câte motive au filosofii să se întoarcă în
ARTA CUVÂNTULUI de MARIA COZMA în ediţia nr. 1352 din 13 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361954_a_363283]
-
Ediția nr. 636 din 27 septembrie 2012 Toate Articolele Autorului Cele care pentru noi s-au scris N-au mai fost citite după Dar nici ei să poată rupă Pecețile cu dichis Am pierdut apoi cărarea Deși ei spuneau invers Ornicul din univers, Tuturor le lua darea Și privind din nou oglinda Greu ca să mai recunoști Ce himere, câte oști, Făceau noaptea să troznească grinda Împărate, Împărate Iartă, că ne dăm bătuți Bucuroși de servituți Slugile răscumpărate Dacă plouă sau nu
PECEŢILE CU DICHIS de ION UNTARU în ediţia nr. 636 din 27 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365810_a_367139]
-
în blatul bucătăriei tactul, așteptând să i se limpezească turceasca. Se pomeni vorbindu-i de-o învățătură despre menirea total relativă a Banilor: -Pe bani, la schimb, crivat poți lua, dar nu și somnul așteptat. Tot numărând monezi, de-un ornic faci tu rost dar nu de timp. Cu bani poți plăti o carte, nu și miezul ei. Îți cumperi nume, nu și-nclinarea celorlalți în fața lui. Prin bani te-asiguri de un vraci, nu și de lecuire! Și tot așa
ARTHUR SE-NTOARCE de ANGELA DINA în ediţia nr. 2053 din 14 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/365214_a_366543]
-
din 03 ianuarie 2012 Toate Articolele Autorului Mi se pare noaptea dacă plouă În somn, că cineva mă strigă Și că alerg după-o verigă, Liantul dintre opt și nouă; Și-atunci întregul univers Îl simt în tâmplă ca un ornic Și lucru-mi este mult mai spornic La armonia unui vers Și-ascult secundă cu secundă Cum bate ritmic darabana Și eu pornesc cu caravana Spre o câmpie mai fecundă Îmi așterne luna în odaie Pulbere de aur peste scris
ŞI DACĂ PLOUĂ de ION UNTARU în ediţia nr. 368 din 03 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361669_a_362998]
-
nou de-a dura, în pustiu și pe paragini să mă și voi țineți minte pentru frica de cartagini și de golul din cuvinte; dar degeaba-i largă pusta când pustia e în noi dă-mi gligorie și nu sta, ornicele înapoi și-am să pun să bată tobe pentru visele de noapte câte șoapte, câte cobe ne-au pătruns în carne, coapte Referință Bibliografică: Insomnie / Ion Untaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 776, Anul III, 14 februarie 2013. Drepturi
INSOMNIE de ION UNTARU în ediţia nr. 776 din 14 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351784_a_353113]
-
acum... acum e prea târziu trăirile-mi alarmate sunt ca doi vulcani ce vor erupe curând... - va trebui doar un gest! privirile înflăcărate să-mi îndrept cu mânie... către voi... ... nu vă fie milă! cenușa ne va sta în „același ornic” în lumea de apoi... 8 ianuarie 2011 Referință Bibliografică: Devorați-mă acum... cât sunt încă viu / Valentina Becart : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1023, Anul III, 19 octombrie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Valentina Becart : Toate Drepturile Rezervate
DEVORAŢI-MĂ ACUM... CÂT SUNT ÎNCĂ VIU de VALENTINA BECART în ediţia nr. 1023 din 19 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352481_a_353810]
-
fantasticii flamingi zei ce visează la bătrâna vatră pitiți în viu de stâncă și de piatră eternitate tu mereu învingi când umbre de gânduri fantastice țes ore de liniști rotunde prinzând un contur de alt înțeles cine eternitate răspunde? prin ornicul timpului rar lumina scade prelungindu-se-n sine prin clepsidră curg boabele dulci de mărgăritar mai vino iubito un pic lângă mine să-ți spun că levantul s-a stins și lacrima ta se strecoară-ntr-o pleoapă minte-mă
ETERNITATE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 796 din 06 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345604_a_346933]
-
iernii ce închide gura / pe șoapta clipei care a trecut / și n-ar rămâne-n mintea ce refuză / băltite ape — nici cât fir de păr — / decât Fântâna Veacului: ecluză / Minciunii travestite-n Adevăr. ” (Fântâna Veacului). „ Și toate cu meșteșugire / De ornic vechi, nelegitim, / Ce bate clipa-n izbăvire. Și izbăvirea-n țintirim. ” ( Izbăvire) Eu cred că poetul Adrian Erbiceanu ( și o să-i zic, de aici înainte, scriitorul ), scriitorul, ziceam, i-a pășit pe umbră lui Françoise Villon, învățându-i maniera, nu
LA FONTAINE DE CE SIÈCLE de IOAN LILĂ în ediţia nr. 253 din 10 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/352135_a_353464]
-
be” - țineți cadența! dar anii ... oare unde s-au dus anii? s-au dus așa cu pas ușor și spornic ... să îi aduni precum înumeri banii? ca prin deșert un fluviu nestatornic ... ne râd în nas parșivii - hoțomanii: tiranicul, necruțătorul ornic. Referință Bibliografică: Hoțomanii de Adrian Simionescu / George Nicolae Podișor : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 267, Anul I, 24 septembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 George Nicolae Podișor : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este
HOŢOMANII DE ADRIAN SIMIONESCU de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 267 din 24 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355788_a_357117]
-
-ndreaptă către înserare ceasul. La unison, cu limpezime glasul, Cum fierbe apa vesel la răstoacă. În prag de sărbătoare - așteptatul Înviorează glasuri cristaline Ce împânzesc de-a lungul și de-a latul. Nu știm izvor din care timpul vine, Iar ornic - nevăzutul, însetatul Speranțelor cu donițele pline. Adrian Simionescu Referință Bibliografică: Ajun / George Nicolae Podișor : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 302, Anul I, 29 octombrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 George Nicolae Podișor : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau
AJUN de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 302 din 29 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357011_a_358340]
-
Acasa > Stihuri > Anotimp > ZIUA NEAGRĂ, LA NEW YORK Autor: Ion Untaru Publicat în: Ediția nr. 295 din 22 octombrie 2011 Toate Articolele Autorului În zadar orice demers: Firea noastră de beteagă Nu mai poate să-nțeleagă Ornicul din univers Cad semințele din lan Și le duce vântul hăt Pe o mare de omăt Unui negustor viclean Merge vara fără alibiu Cu trăsura după iarnă Pe când curge la povarnă, O șuviță de rachiu N-am să mai revin
ZIUA NEAGRĂ, LA NEW YORK de ION UNTARU în ediţia nr. 295 din 22 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356781_a_358110]
-
o, Cale de salvare Nici vreun compromis Ci de fiecare Dată, ce-am avut de zis, A fost să mă sperii Dând cu bățu-n baltă Stelele puzderii Luminau olaltă - Nici nu mă mai miră Câte mi se-ntâmplă Sacadat respiră Ornicul din tâmplă Unde-mi ești junețe, Unde, idealuri? Azi îmi dau binețe Buruieni pe dealuri Îmi rămâne însă Șansa, cea de-a doua Toată darea strânsă S-a topit ca roua Plângi? Poate te bucuri Cine le împarte Din puține
EU, NEŞTIUTORUL de ION UNTARU în ediţia nr. 280 din 07 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355571_a_356900]
-
cu ce e azi, cu ce-a fost ieri. În binecuvântat' odihnă să simți mirosul de rășină. Priviri admiră sau măsoară tăceri de verde, ne-nconjoară. O vrajă ades misterioasă ne face viața mai frumoasă... Cum să opresc bătăi de ornic când timpul este nestatornic ?! Aici la margini de pădure visuri apar ca să te fure ducându-te pe culmi albastre în taina neființei noastre. Sub crengi de brad ce unduiesc, e Banca Albastră ce-o iubesc. M-așteaptă când voi osteni
LA BANCA ALBASTRĂ de DOREL DĂNOIU în ediţia nr. 2098 din 28 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370975_a_372304]
-
altul al ieșirii anului vechi din timp, iar al treilea, al pășirii cu ceremonial în noul an - deși răzbat din forme arhaice, rămân nemăsurate în bogăție de frumusețe și inepuizabile, ca variante. An cu an, o colindă anume, ca un ornic de castel ce bate prin Provinciile Marii Românii, venind nu din exteriorul istoriei, ci din interiorul ei, din care face parte, având lumina, gustul și catifeaua verdei cetini a veacurilor vechi, e numai proaspătă, ca ninsorile azvârlite de sus, mereu
FUEGO COLINDĂ, O COLINDĂ ANUME...! de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1073 din 08 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/353318_a_354647]
-
nu de admonestare: „Bravo, mă! prostovane! (îi zic așe doară nu spre admonițiune, ci spre înghemn și încurăjare.)” În timpul orei la care asistă inspectorul exprimarea profesorului abundă în cuvinte injurioase la adresa elevilor folosite la vocativ singular: „Mă! prostovane!”, „No! Dar ornicul meu ... prostule!”, „Spania-i lângă Portocalia, mă boule, și vițăversa!, „Mergi la loc, boule!, „Dar pe Natura aia, cine au făcut-o, mă prostovane?, „Nu așa, loază.”, la dativ și nominativ plural, în aprecierile care se fac la adresa întregii clase
PARTICULARITĂŢI DIAFAZICE ALE VORBIRII PERSONAJELOR DIN OPERA LU I.L. CARAGIALE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353031_a_354360]
-
în adierea Aerului ce se-mbracă-ntr-un albastru pal. Viclean mărește visul distanța și-o reduce, Apar frânturi de viață și iarăși se ascund, E moale seara! Și... nostalgia dulce Se luminează în vârtejul în care mă afund. Dezvelind clipa sărită-atunci din ornic Cum se perindă imagini ce s-au dus! Căci gândul scormone, mereu, atât de dornic S-aducă umbra din trecutul ce-a apus: O umbră cam brunetă de atâta vară, De-atâta dragoste era ușor uimită Și, în parfum de
LUCIRI DE REVERIE de LIA RUSE în ediţia nr. 1165 din 10 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353655_a_354984]
-
Acasa > Poeme > Constiinta > DEZMĂRGINIRE ÎN ECOURI DE STRANĂ Autor: Mihaela Oancea Publicat în: Ediția nr. 1341 din 02 septembrie 2014 Toate Articolele Autorului Din văi senine, Zvâcnesc tăceri ce-adună zâne Cu tainic grai Ivit din fagure de ornic. Agilă ca un ibex, clipa Se-nțepenește pe picioare, Scrutând Depărtările cu coapse de albastru. Mai sus, O despletire de fluturi Pe trepte ninse de înnoptări Încremenește-n alb. Doar blajinii bujori de munte Cu arome seducătoare Mai freamătă-n
DEZMĂRGINIRE ÎN ECOURI DE STRANĂ de MIHAELA OANCEA în ediţia nr. 1341 din 02 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353765_a_355094]