83 matches
-
siriano libaneză), din munții Kurdistanului (95% din dyada turco-irakiană și 40% din frontiera irakiano-iraniană), din munții Asir (10% din frontiera saudito-yemenită) și din Podișul înalt etiopian (60% din frontiera Eritreanoetiopiană). Prin urmare, majoritatea statelor arabofone nu dispun de segmente frontaliere orografice, fiind doar 8 state care dețin o pondere redusă a granițelor montane: Liban (38,7%), Irak (24,7%), Eritrea (19,7%), Maroc (11,9%), Siria (10,7%), Algeria (6,3%), Yemen (4%), Arabia Saudită (2,1%). Ponderea frontierelor fluviale este de
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3051]
-
an, vorbeam de ăla cu ceapa și cu morcovul, erau rezervele statului, am auzit despre Năstase! doi copii cerșetori, dislocată de multă vreme seriozitatea malurilor subcarpatice, crucea de pe culmea de Tîrgu Trotuș, relativizarea reperele fixe, nu va fi nici simbolul orografic o cale de înțelegere, polițe semnate în alb de natura veșnic optimistă, restricție de viteză, mișcare analitică de oraș apropiat, Tîrgu Ocna două mărfare, pornește unul, lumina solară în condiții modificate. Ora 18,30, în acceleratul Brașov Ciceu Iași, de la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
și cerințe, să aibă ponderea necesară și constantă care să asigure însușirea corectă a noțiunilor lingvistice implicate. Demersuri practice privind dobândirea deprinderilor de citire și scriere corectă în ciclul achizițiilor fundamentale Pentru familiarizarea, dobândirea și, respectiv, operaționalizarea cunoștințelor și capacităților orografice și de punctuație în clasele primare, avem la dispoziție o paletă diversificată de exerciții aplicativ formative, atât tradiționale, cât și exerciții utilizate în didactica modernă, cu note de creativitate și cu structuri elastice, atractive. Exercițiile ortografice, ortoepice și de punctuație
ÎNVĂŢAREA SCRIERII CORECTE ÎN CICLUL ACHIZIŢIILOR FUNDAMENTALE (Clasele I – II) by IOANA CHICHIRĂU () [Corola-publishinghouse/Science/1291_a_1944]
-
materialului ilustrativ demonstrativ pe problemele ortografice și de punctuație urmărite; e) alternarea activității frontale cu cea independentă și individuală, astfel încât să oferim școlarilor multiple posibilități de aplicare (independentă) a normelor însușite; f) reactualizarea, rezolvarea și integrarea în sistem a cunoștințelor orografice ori de câte ori este necesar, nu numai în lecțiile de limba română (interși intradisciplinaritatea); g) permanenta corectare a temelor, la toate disciplinele de învățământ, cu reliefarea greșelilor generale și individuale și scrierea formelor corecte; h) evaluarea etapială a nivelului de dezvoltare a
ÎNVĂŢAREA SCRIERII CORECTE ÎN CICLUL ACHIZIŢIILOR FUNDAMENTALE (Clasele I – II) by IOANA CHICHIRĂU () [Corola-publishinghouse/Science/1291_a_1944]
-
consolidare și protecție întâmpină multe dificultăți. Unele surse hidrominerale din această categorie au avut o mare strălucire în trecut și au marcat începuturile exploatării balneare din țara noastră, cum sunt: Văiluța, Breazu, Mircea, Repedea. Alte izvoare au suferit de pe urma modificărilor orografice sau ca o consecință a unor activități antropice (Lețcani, Bohotin, Răducăneni). Treptat, debitele au diminuat, s-a schimbat compoziția chimică sau au dispărut complet, existența lor ajungând până la noi doar prin literatura balneologică (Picioru Lupului, Tomești, Galta - Bejan, Țesătura). Adesea
PENTRU SĂNĂTATEA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR by VLAD BEJAN, VICTOR BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91837_a_93173]
-
cu fizionomie, înclinare, expunere și extindere diferită, care definesc prin complexitatea lor forme variate și tipuri sau subtipuri de unități de peisaj. Elementele care impun diferențieri de specificitate peisajului determinat de relief sunt, în majoritatea cazurilor, de ordin geomorfologic și orografic asociate apoi componentei biogeografice: altitudinea; pantele (prin formă și mai ales prin aliniamentele de schimbare a valorii lor); expoziția versanților; forma interfluviilor (plată, rotunjită, ascuțită); forma versanților și a văilor; structura orografică; formele de relief structural și petrografic; depresiunile; unele
Mentoratul în geografie: Ghid metodologic pentru practică pedagogică - studenţi, absolvenţi şi profesori-mentori by Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/1702_a_3117]
-
sunt, în majoritatea cazurilor, de ordin geomorfologic și orografic asociate apoi componentei biogeografice: altitudinea; pantele (prin formă și mai ales prin aliniamentele de schimbare a valorii lor); expoziția versanților; forma interfluviilor (plată, rotunjită, ascuțită); forma versanților și a văilor; structura orografică; formele de relief structural și petrografic; depresiunile; unele procese geomorfologice actuale a căror frecvență sau intensitate deosebită produc degradări însemnate (spălări, șiroiri, alunecări, torențialitate) devenind factori de vulnerabilitate, hazard sau de risc geomorfologic; vegetația și modul de utilizare a terenurilor
Mentoratul în geografie: Ghid metodologic pentru practică pedagogică - studenţi, absolvenţi şi profesori-mentori by Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/1702_a_3117]
-
și Câmpia Dunării Inferioare. Masivitatea din jumătatea nordică amintește de Peninsula Iberică, iar sectorul sudic amintește mai degrabă de Peninsula Italică. Relieful Peninsulei Balcanice este predominant muntos (munți cu structură complexă, alcătuire petrografică variată). Câmpiile sunt mici și fragmentate. Unitățile orografice aparțin fie sistemului alpin (Dinarici, Pind, Balcani), fie sistemului hercinic (care include cele mai înalte vârfuri: Musala, Olimp). Munții Dinarici și Munții Pindului cuprind 3 zone morfostructurale longitudinale: Zona centrală aliniază cele mai mari înălțimi din Munții Dinarici și Munții
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
localitatea Atena, din est, precipitațiile atmosferice abia depășesc 400mm pe an, verile fiind extrem de uscate. Aceste diferențieri climatice se întâlnesc în cadrul fiecăreia din peninsulele din sudul Europei (Peninsula Iberică, Peninsula Italică și Peninsula Balcanică), ca urmare a prezenței unor bariere orografice cu orientare nord-sud. În Peninsula Iberică, dubla fațadă atlantică și mediteraneană determină o varietate mai mare a climatului, cu diferențe semnificative între litoralul vestic și nord vestic (caracterizat prin cantități mai mari de precipitații, de cca.1000mm, uneori chiar mai
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
formare a unei mări de nori de joasă altitudine, mai ales iarna, pe munții din jur, în timp ce crestele înalte rămân însorite. Despre ceață se poate spune că forma sub care se găsește de cele mai multe ori este cea a de "ceață orografică". Astfel, în diminețile senine de vară, pe masură ce soarele se ridică, aerul de pe versanții însoriți se înalță, fiind mai ușor și prin urmare ia o mișcare ascendentă. Ajungând la altitudini mai mari, datorită presiunii atmosferice mai reduse și temperaturilor
Clima munților Bucegi () [Corola-website/Science/317405_a_318734]
-
baza datelor plurianuale ale temperaturii aerului, precipitațiilor și dinamicii atmosferice că distribuția temporală și spațială a acestora este determinată de altitudinea, forma și energia reliefului, de orientarea culmilor și a văilor, de poziția pe care o au Carpații - ca element orografic major - în cuprinsul teritoriului României, ca și de vecinătatea bazinului acvatic al Mării Negre. Pe lângă aceste contribuții importante la dezvoltarea climatologiei, în general, a climatologiei urbane din România, în special, profesorul meu a avut în atenție noi și noi subiecte pe
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
Fizionomia acestor munți este rezultatul constituției geologice (predominant conglomerate și calcare) și a cutării sub forma unui vast sinclinal, orientat nord-sud, cu axul apropiat traseului actual al Văii Ialomiței. Morfologic, Munții Bucegi au o formă de potcoavă, cu un nod orografic în partea nordică, reprezentat de Vârful Omu (2505 m), din care se desprind două culmi principale: culmea răsăriteană, mai alungită, cu numeroase vârfuri de peste 2000 m, precum Coștila (2480 m), Caraiman (2248 m ), Furnica (2143 m ), Vârful cu Dor (2030
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
efect al rezistenței mai mari a gresiei în raport cu conglomeratele, sub acțiunea dezagregării și eroziunii vântului; așa au rezultat Turnurile Mălăiești și Țigănești, Acele Morarului, Colții Pietrei Arse, Sfinxul și Babele ș.a.; - relief glaciar reprezentat de: circuri complexe, dezvoltate în jurul nodului orografic Vârful Omu; văi glaciare ce pornesc radiar din jurul aceluiași nod (Văile Cerbului, Morarului, Țigănești, Mălăiești, Găuri); interfluvii sub formă de custuri (creste zimțate), cum este Creasta Padina Crucii (dintre Văile Țigănești și Mălăiești); morene (pe Valea Ialomiței); - praguri structural-litologice în
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
turistic este reprezentat de următoarele atracții turistice: platourile carstice cu dimensiuni mari, prezente în Munții Bihorului (Padeș), CodruMoma, Pădurea Craiului; sistemul de peșteri, depresiuni carstice și avene; crestele stâncoase și vârfurile cu fizionomii diverse; rețeaua hidrografică radiară, impusă de caracteristicile orografice, cu văi adânci, adesea cu aspect de chei, văi seci, ponoare și izbucuri; vegetația bogată și variată, cu pajiști subalpine pe culmile înalte, păduri de conifere la înălțimi mai mari și păduri de foioase la altitudini mai mici. Regiunea Banatului
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
NOTĂ(CTCE) Imaginea se găsește în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 311 din 12 mai 2010, la pagina 20 (a se vedea imaginea asociată). III.5. Caracteristicile tehnice ale terenului de amplasament În funcție de substratul litologic și de structura orografică, la nivelul țării se disting 3 mari zone: - zona I - partea estică a Carpaților Orientali, constituită din roci sedimentare; - zona II - munții Apuseni și partea vestică și de nord a Carpaților Occidentali, constituită din roci magmatice; - zona III - Carpații Meridionali
EUR-Lex () [Corola-website/Law/231106_a_232435]
-
transversală -------------- NOTĂ(CTCE) Imaginea se găsește în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 311 din 12 mai 2010, la pagina 24 (a se vedea imaginea asociată). III.5. Caracteristicile tehnice ale terenului de amplasament În funcție de substratul litologic și structura orografică, la nivelul țării se disting 3 mari zone: - zona I - partea estică a Carpaților Orientali, constituită din roci sedimentare; - zona II - munții Apuseni și partea vestică și de nord a Carpaților Occidentali, constituită din roci magmatice; - zona III - Carpații Meridionali
EUR-Lex () [Corola-website/Law/231106_a_232435]
-
transversală -------------- NOTĂ(CTCE) Imaginea se găsește în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 311 din 12 mai 2010, la pagina 28 (a se vedea imaginea asociată). III.5. Caracteristicile tehnice ale terenului de amplasament În funcție de substratul litologic și structura orografică, la nivelul țării se disting 3 mari zone: - zona I - partea estică a Carpaților Orientali, constituită din roci sedimentare; - zona II - munții Apuseni și partea vestică și de nord a Carpaților Occidentali, constituită din roci magmatice; - zona III - Carpații Meridionali
EUR-Lex () [Corola-website/Law/231106_a_232435]
-
transversală -------------- NOTĂ(CTCE) Imaginea se găsește în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 311 din 12 mai 2010, la pagina 32 (a se vedea imaginea asociată). III.5. Caracteristicile tehnice ale terenului de amplasament În funcție de substratul litologic și structura orografică, la nivelul țării se disting 3 mari zone: - zona I - partea estică a Carpaților Orientali, constituită din roci sedimentare; - zona II - munții Apuseni și partea vestică și de nord a Carpaților Occidentali, constituită din roci magmatice; - zona III - Carpații Meridionali
EUR-Lex () [Corola-website/Law/231106_a_232435]
-
pânzei freatice și „invadarea” vegetației de unele specii xerofile. Fiind în apropiere de Câmpina (zonă cunoscută pentru numărul de zile însorite) pe teritoriul comunei se înregistrează o radiație solară cuprinsă între 125- 130 kcal cm³/an. Expunerea sa și barajul orografic al coridorului montan din nord impun creșterea radiației solare dispărând rapid toți norii care vin din nord-vest, de peste munți. Așa cum am menționat deja temperatura medie anuală este de 8 - 9°C, cu variații de 1 - 2°C, între culoarele de
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
când se pare că apare omul) ca și cele din neolitic, din epoca bronzului etc., aflate în mormintele descoperite de Riviere în 1872, atestă prezența și diversitatea antropologică a oamenilor în toată peninsula, încă din timpuri străvechi. Hărțile istorică și orografică (a mișcărilor terestre în timp) explică în parte harta antropologică. (Les races et l’histoire, Paris, 1932). Într-un îndelung bioproces gestant, acest spațiu a atras ca un nemaiîntâlnit magnet, asimilând, noii veniți pe cât a fost cu putință, sau coexistând
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
NOTĂ(CTCE) Imaginea se găsește în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 311 din 12 mai 2010, la pagina 20 (a se vedea imaginea asociată). III.5. Caracteristicile tehnice ale terenului de amplasament În funcție de substratul litologic și de structura orografică, la nivelul țării se disting 3 mari zone: - zona I - partea estică a Carpaților Orientali, constituită din roci sedimentare; - zona II - munții Apuseni și partea vestică și de nord a Carpaților Occidentali, constituită din roci magmatice; - zona III - Carpații Meridionali
EUR-Lex () [Corola-website/Law/224950_a_226279]
-
transversală -------------- NOTĂ(CTCE) Imaginea se găsește în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 311 din 12 mai 2010, la pagina 24 (a se vedea imaginea asociată). III.5. Caracteristicile tehnice ale terenului de amplasament În funcție de substratul litologic și structura orografică, la nivelul țării se disting 3 mari zone: - zona I - partea estică a Carpaților Orientali, constituită din roci sedimentare; - zona II - munții Apuseni și partea vestică și de nord a Carpaților Occidentali, constituită din roci magmatice; - zona III - Carpații Meridionali
EUR-Lex () [Corola-website/Law/224950_a_226279]
-
transversală -------------- NOTĂ(CTCE) Imaginea se găsește în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 311 din 12 mai 2010, la pagina 28 (a se vedea imaginea asociată). III.5. Caracteristicile tehnice ale terenului de amplasament În funcție de substratul litologic și structura orografică, la nivelul țării se disting 3 mari zone: - zona I - partea estică a Carpaților Orientali, constituită din roci sedimentare; - zona II - munții Apuseni și partea vestică și de nord a Carpaților Occidentali, constituită din roci magmatice; - zona III - Carpații Meridionali
EUR-Lex () [Corola-website/Law/224950_a_226279]
-
transversală -------------- NOTĂ(CTCE) Imaginea se găsește în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 311 din 12 mai 2010, la pagina 32 (a se vedea imaginea asociată). III.5. Caracteristicile tehnice ale terenului de amplasament În funcție de substratul litologic și structura orografică, la nivelul țării se disting 3 mari zone: - zona I - partea estică a Carpaților Orientali, constituită din roci sedimentare; - zona II - munții Apuseni și partea vestică și de nord a Carpaților Occidentali, constituită din roci magmatice; - zona III - Carpații Meridionali
EUR-Lex () [Corola-website/Law/224950_a_226279]
-
NOTĂ(CTCE) Imaginea se găsește în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 311 din 12 mai 2010, la pagina 20 (a se vedea imaginea asociată). III.5. Caracteristicile tehnice ale terenului de amplasament În funcție de substratul litologic și de structura orografică, la nivelul țării se disting 3 mari zone: - zona I - partea estică a Carpaților Orientali, constituită din roci sedimentare; - zona II - munții Apuseni și partea vestică și de nord a Carpaților Occidentali, constituită din roci magmatice; - zona III - Carpații Meridionali
EUR-Lex () [Corola-website/Law/222388_a_223717]