171 matches
-
are dreptul la o viață mai prosperă, în granițele țării. Va trebui însă să dea puțin din coate, să iasă din „somnul cel de moarte” pe care „tiranii MEI” (ai primului ministru după propria afirmație) „ne-au adâncit”. „Sculați voi oropsiți ai soartei!” Mai există tirani printre noi. „Hai la hora cea mare”, ar fi o plagiere de circumstanță a internaționalei comuniste din Londra anului 1848 din care ni se trag și cele pătimite astăzi. Karl Marx se răsucește în mormânt
DE CE TOCMAI ASTĂZI? de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1531 din 11 martie 2015 by http://confluente.ro/emil_wagner_1426066629.html [Corola-blog/BlogPost/344109_a_345438]
-
nu-i prea aveau la inimă. Erau foarte răi, veneticii nu le mai dădeau voie să taie niciun lemn din pădurile care le aparținuseră, ba-i amendau când îi prindeau că luau câteva lemne uscate căzute pe jos, așa de oropsiți ajunseseră. Într-o zi, când s-au făcut măsurătorile pământului de cei de la sfatul popular, am întrebat într-o doară pe unul dintre ei: „De ce sunt porniți cei de la ocolul silvic împotriva mea?”Eram foarte supărat că-mi luaseră și
ULTIMA SPOVEDANIE (PARTEA A TREIA) de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 960 din 17 august 2013 by http://confluente.ro/Ppartea_aiii_a_ultima_spoveda_marin_voican_ghioroiu_1376721559.html [Corola-blog/BlogPost/364923_a_366252]
-
nu-i prea aveau la inimă. Erau foarte răi, veneticii nu le mai dădeau voie să taie niciun lemn din pădurile care le aparținuseră, ba-i amendau când îi prindeau că luau câteva lemne uscate căzute pe jos, așa de oropsiți ajunseseră. Într-o zi, când s-au făcut măsurătorile pământului de cei de la sfatul popular, am întrebat într-o doară pe unul dintre ei: „De ce sunt porniți cei de la ocolul silvic împotriva mea?”Eram foarte supărat că-mi luaseră și
ULTIMA SPOVEDANIE (PARTEA A TREIA) de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 960 din 17 august 2013 by http://confluente.ro/Ppartea_aiii_a_ultima_spoveda_marin_voican_ghioroiu_1376721559.html [Corola-blog/BlogPost/364923_a_366252]
-
Brașovului, pe unde umblu acum înfiorat și - agale, sunt martorii acestor frumoase înfăptuiri de altădată, ce au putut să viețuiască, văd bine, alături de atâtea mizerii pe care le cunoșteau, mai ales, cei înecați de ele. Dar dacă, cumva, chiar și oropsiții soartei ai acelei vremi, avuseseră norocul să se uite pe sticla vreunei cutii magice, cu fantezii pe alb și negru, probabil că-și mai ușuraseră și ei clipa. Mângâiau, cred, ușor, un Cerb dintr-o poveste, iar el le înfățișa
LASĂ-MI TOAMNĂ POMII VERZI ! de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 2089 din 19 septembrie 2016 by http://confluente.ro/roni_caciularu_1474274298.html [Corola-blog/BlogPost/367709_a_369038]
-
al poetului socialist Solomon Cornea, nu au o suficientă forță literară și trec pe un plan secundar. Narațiunea sadoveniană se caracterizează printr-un stil predominant oral, asemănător cu cel al unui rapsod popular. Existența unui număr mare de povestiri ale oropsiților vieții prilejuiește un sentiment de retrăire a întâmplărilor evocate. Trecerea de la planul prezent la cel din trecutul evocat se realizează cu o economie de mijloace. Narațiunea se rupe adesea, trecându-se cu brutalitate din trecutul dramatic în cotidianul prozaic ca
Nada Florilor () [Corola-website/Science/335312_a_336641]
-
milei creștine” (în aproape toate scenele iconografice personajele sunt pictate cu mâna întinsă). Într-un document al epocii, Mihai Cantacuzino consemna: "Iubește și miluiește pe aproapele tău, cercetează pe cel bolnav și sărac și adăpostește în casa ta pe cel oropsit". De remarcat și faptul că el este cel care a construit primul spital în Țara Românească - Spitalul Colțea, în București, și că toată viața sa a încurajat operele caritabile. Dintre ctitoriile lui Mihai Cantacuzino se mai pot aminti: Biserica și
Mănăstirea Sinaia () [Corola-website/Science/309116_a_310445]
-
În tehnică poetica reînnoita de Baudelaire ("Fleurs du Mal", 1857), ce constă în redarea exactă a atmosferei pariziene, poeții așa numitei „școli noi” descoperă un anumit colorit și teme pe care le folosesc pentru a descrie corupția societății contemporane: lumea oropsiților de soarta și a prostituatelor, strada murdară și sordida. După Antero, cel mai important poet al acestei școli este Guilherme de Azevedo (1831 — 1882). În "Alma Nova" (1872), el folosește un vocabular în fond convețional (nămol, haznale, „arhanghel” - prostituată), pe
Literatura portugheză () [Corola-website/Science/308701_a_310030]
-
frumoasa figură a străbunei mele, evoca parcă timpurile apuse, patriarhale. Cea mai mare bucurie a noastră a copiilor era să-i ascultăm povestea amintirilor ei din timpul revoluției din 1848, când rușii au întins o mână frățească de ajutorare mult oropsitului țăran ardelean. Ne vorbea despre trecerea acestora prin comuna noastră a „muscalilor cu sulițe lungi”, pe urmă ne povestea despre tânărul împărat de atunci Franz Josef, pe care îl văzuse și îl cunoscuse în primul an al domnieisale. Mă reîntorceam
Muzicieni rom?ni ?n texte ?i documente by Viorel Cosma () [Corola-journal/Memoirs/84346_a_85671]
-
îra loger ailleurs Combien, de nos chairs se repaissent Mais și leș corbeaux, leș vautours Un de ces matins disparaissent Le soleil brillera toujours. C'est la lutte finale Groupons-nous, et demain L'Internationale Seră le genre humain : Sculați, voi oropsiți ai vieții, Voi, osîndiți la foame, sus! Să fiarbă-n inimi răzvrătirea, Să-nceapă al lumii vechi apus! Sfîrșiți odată cu trecutul negru, Sculați, popor de osîndiți! Azi nu sînteți nimic în lume, Luptați că totul voi să fiți! Hai la
Internaționala () [Corola-website/Science/303823_a_305152]
-
trebuie să vie! glăsui Gross, patetic, gesticulând și cu niște ochi tremurători de emoție. O crimă monstruoasă trebuie să nască o pornire uriașă de răzvrătire universală... Trebuie! Și atunci, peste tranșeele pline de sânge, peste granițele brăzdate cu morminte, toți oropsiții, toți răzvrătiții, își vor strânge mâinile și, într-un avânt nimicitor, se vor întoarce împotriva celor ce-i exploatează de mii de ani, și în sângele lor buhăit de trândăvie vor înmuia steagurile păcii și ale lumii noi!”". Concluzia autorului
Pădurea spânzuraților (roman) () [Corola-website/Science/302332_a_303661]
-
Argonaut din Cluj-Napoca. Transilvănean, în cuget și simțire, Mircea Popa și-a dăruit strădaniile sale perpetuării tot mai vii și mai profunde a imaginii înaintașilor care au luptat prin scris, prin cuvânt și prin faptă pentru drepturile istoricește legitime ale oropsitului neam românesc din această provincie aflată sub o crâncenă stăpânire străină. într-un amplu și bine documentat studiu, Mircea Popa proiectează reflexe noi asupra personalității episcopului cărturar Inochentie Micu-Klein, definindu-l drept "strategul programului național". Renașterea spirituală a românilor transilvăneni
Cărturari și patrioți transilvăneni by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Memoirs/9242_a_10567]
-
țările lor și când au posibilitatea neîngrădită de a face dovada umanismului politicii pe care o promovează și a interesului lor mult trâmbițat, cu privire la respectarea drepturilor omului și la asigurarea condițiilor decente pentru ceea ce ei numeau, la momentul respectiv, drept oropsiții Europei. Întreb, astăzi, dacă respectivii ziariști și pretinși umaniști din presa occidentală nu consideră că există motive pentru a sancționa categoric manifestările scelerate, de-a dreptul fasciste, întâlnite în politica oficială și de stat a propriilor lor țări. Ce vă
Editura Destine Literare by Dan Brudașcu () [Corola-journal/Journalistic/85_a_449]
-
de spirt medicinal, m-au fricționat și, Încet-Încet, mi-am revenit. Au găsit În bocceaua mea o pereche mai groasă de pantaloni de pijama - și acum Îi văd, În dungi - m-au Îmbrăcat cu ei și am plecat Împreună cu alți oropsiți să traversăm Nistrul, alături de jandarmi și cai. În toiul nopții am ajuns la Moghilev, unde am fost Îndrumați spre o casă fără geamuri, Înghesuiți Într-o cameră cu multe alte familii deportate. Aici ne-am Întâlnit cu alte două familii
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
în sarcina călăilor de partid și de stat, în viața civilă (observați că evit să scriu liberă) această misiune au îndeplinit-o, între alții, poeții de partid și de stat. Despre Lenin, Nicolae Tăutu scria că-i "Un tătuc al oropsitului norod, Ce-a prins puternic viața în mîini, De-a răsturnat orînduirea celor hapsîni", iar Stalin este un laitmotiv pentru Agatha Bacovia: "Stalin rostește muncitorul harnic Stalin șoptește pruncilor femeia Cînd îl alintă seara la culcare Sau dimineața cînd i-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
și se vinde dator pe toată viața, de nu-i mai poate nimeni; ajuta, nici D-zeu din cer, necum un reversibil cu sticla de decoct de mușățel. Iată răul și un rău la care desigur nu sunt de vină oropsiții și defăimații boieri. Pentru a ajunge cineva alături cu boierii trebuia să muncească, să se distingă. Pentru a fi mare om la roși se cere să fi comis vreo trădare, să te fi compromis, să fii imposibil altfel. Atunci brațele
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
involuntar, de imnul kominternist Internaționala, din care s-au inspirat revoluționarii bolșevici în Rusia țaristă la începutul secolului XX. Traducerea în limba română a imnului respectiv creează impresia unei atitudini oarecum mai tolerante a "revoluționarilor" față de "lumea veche" ("Sculați, voi oropsiți ai sorții / Voi, osândiți la foame, sus! Să fiarbă-n inimi răzvrătirea / Să înceapă al lumii vechi apus / (...) Luptați ca totul voi să fiți!"), în timp ce versiunea rusă e mai radicalistă și mai dură, Kominternul chemând la "demolarea până-n temelii a
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
să-i aducă noroc. Și i-a adus. Milton Eastcote, care la rândul lui aflase de la vărul său despre hotel, îl folosea ca baza lui pariziană. Activitățile filantropice ale lui Milton erau sincere, și ajuta într-adevăr prostituatele și alți oropsiți ai societății, iar acțiunile lui de binefacere erau pe drept prețuite. Numai că, asemenea multor oameni mult mai numeroși decât vă puteți închipiu, caracterul său avea și o latură secretă, și tot salvând atâtea femei decăzute, uneori mai salva câte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
curețe prin școală și să-i alerge cu un măturoi pe elevii care Îl strigau Figaro din pricina cheliei desăvârșite. Îi luase locul fratelui până și În casă, iar gurile rele șopteau că se vârâse până și În pat, Împreună cu nevasta oropsitului, lăsând-o pe propria lui soață să ofteze ca o vădană după bărbatul pe care Îl credea plecat la pușcărie. Iarăși se spunea că librarul făcuse toată nebunia cu Înlocuirea la sfatul perfid al profesorului Gurgui, care dorise cu Încăpățânare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
perspectivă deterministă, M. întâlnește și reia idei puse în circulație de critica „normativă” a lui C. Dobrogeanu-Gherea: literatura este, prin origine și finalitate, dependentă de societate, scriitorul trebuie să observe realitatea, să critice relele întocmiri sociale, să fie alături de cei oropsiți și să mobilizeze la acțiune. În acest tipar sunt introduse și evaluate scrierile lui M. Eminescu, I.L. Caragiale, B. Delavrancea, Al. Vlahuță, comentariul, deseori consistent, fiind orientat exclusiv sociologic. Autorul lui Dinu Milian pledează, cu oarece ecou, pentru naturalism, văzut
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288143_a_289472]
-
treaptă mai înaltă se plasează romanul De ce plânge mama? și, mai ales, volumul Povestiri petrilene. Cele două cărți, scrise dintr-un unghi larg-empatic - deși include anumite categorii favorite de personaje năpăstuite: copiii, minerii, animalele, S. își extinde compasiunea asupra tuturor oropsiților sorții -, au intensități auctoriale diferite. În roman prozatorul se „copilărește” voit, intră în pielea micilor săi eroi, acordându-și stilistic vocea și vibrând emotiv laolaltă cu personajele aflate la vârsta descoperirii lumii. Nu doar o anumită vârstă prezintă, în viziunea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289705_a_291034]
-
făcea politică, dar vedea, observa și cele ce vedea se întipăreau odată în creierul lui sănătos și pe fiecare zi se încredința că timpuri noi au sosit". În orașe efectele au fost și mai însemnate, completa redactorul. Neguțătorul, atât de oropsit și lăsat la bunul plac al polițaiului „țintuit cu urechea la stâlp în piață" și a-i arunca marfa „iama", a înțeles că se va îmbunătăți și soarta lui. O mulțime de negustori români supuși străini (sudiți) s-au lepădat
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
să se afle omul care vorbește cursiv șase limbi străine, (că a fost cândva falnic sergent dragon în slujba împăratului de la Wiena)? Moșul a rămas o mărturie în timp. Câte comori avem noi aruncare în pulbere? Câte cenușărese sunt printre oropsiții fii ai neamului nostru (la care nu ne uităm, pe care nu le luăm în seamă, ci alergăm bolnavi după himere, după mere frumoase la vedere dar viermănoase, după frunze ruginite, după putreziciuni frumos împachetate) ? Cum sacrificăm noi fondul fiind
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
fost torturat toată săptămâna. Vineri noaptea spre sâmbătă s-a produs prăbușirea, această cădere, această acceptare dezonorantă, numai cu gândul la salvarea credincioșilor, a familiei, a copiilor și la faptul că încă aș mai putea rămâne preot alături de ță ranii oropsiți în care vedeam părinții, frații și surorile mele deznădăjduiți. Atunci mi-am zis:”de ce n-aș încerca? Și așa tot în mâinile lor rămân”. Pentru a rămâne preot și tată la copii, în condițiile unei dărâmări totale prin nesomn și
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
reactivat un alt mesaj din altă lume, o lume a egalității, a iubirii, a jertfei pentru celălalt, lume care nu se poate institui pe pământ. Cine să renunțe de bunăvoie la averea lui pentru niște zdrențăroși? Cine să adopte niște oropsiți ai sorții? Cine să-și pericliteze situația de dragul altuia? Cine să accepte dizolvarea ierarhiilor, egalizarea, răsturnarea valorilor? Când nu ai mai nimb din cele necesare traiului, nu ai ce pierde, ar putea murmura cârcotașii. Dar te ai pe tine. Când
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
copii cu cântece și danțuri naționale (1916), Răducu și Nușa la țară (1933). În 1924 are chiar inițiativa înființării unei colecții destinate scrierilor pentru copii și tineret, „Biblioteca «Laura Vampa»”, eșuată însă după numărul inaugural, Ce mai învățăm la școală? Oropsiții, asigurat tot prin strădania proprie. Numărul al doilea, anunțat ca „teatru școlar” cu titlul Reîntoarcerea, dar fără indicarea autorului, ar fi putut de asemenea să-i aparțină. SCRIERI: Nou!, pref. autoarei, București, 1895; ed. 2, București, 1896; Cronici feminine, București
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290421_a_291750]