5,351 matches
-
footnote>. Afirmațiile sinoadelor din secolul al XIV-lea nu sunt pur și simplu antilatine, ci ele alcătuiesc o sinteză corectă a Tradiției și pe linia patristicii răsăritene (Capadocienii, Macarie, Dionisie, Maxim, Ioan Damaschinul). Spiritualitatea isihastă este confirmată în perfecta sa ortodoxie. Sfântul Grigorie Palama nu intră deloc în tehnica isihastă, ci pune accentul pe vederea luminii divine, oferită întregii ființe umane. Vederea, cu termeni de lumină și foc, urcă până în Tabor, la slava lui Hristos schimbat la față. Antropologia și experiența
Învăţătura ortodoxă despre fiinţa lui Dumnezeu şi energiile Sale necreate. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/147_a_421]
-
sinodal, publicat de acest sinod, constituie manifestul oficial prin care Biserica Ortodoxă a aprobat doctrina Sfântului Grigorie Palama. Hotărârile sinodului au fost întărite, în decursul secolului al XIV-lea, de alte sinoade locale. Conținutul lor a fost reprodus în Synodicon-ul Ortodoxiei, culegerea dogmatică proclamată liturgic în duminica Triumfului Ortodoxiei și reluat de cărțile liturgice 66. Cea de-a doua Duminică a Postului Mare prăznuiește amintirea acestui sfânt și a învățăturii sale. Asist.drd. Liviu Petcu, Asistent universitar la catedra de Spiritualitate
Învăţătura ortodoxă despre fiinţa lui Dumnezeu şi energiile Sale necreate. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/147_a_421]
-
prin care Biserica Ortodoxă a aprobat doctrina Sfântului Grigorie Palama. Hotărârile sinodului au fost întărite, în decursul secolului al XIV-lea, de alte sinoade locale. Conținutul lor a fost reprodus în Synodicon-ul Ortodoxiei, culegerea dogmatică proclamată liturgic în duminica Triumfului Ortodoxiei și reluat de cărțile liturgice 66. Cea de-a doua Duminică a Postului Mare prăznuiește amintirea acestui sfânt și a învățăturii sale. Asist.drd. Liviu Petcu, Asistent universitar la catedra de Spiritualitate Ortodoxă, Facultatea de Teologie Dumitru Stăniloae, Iași.
Învăţătura ortodoxă despre fiinţa lui Dumnezeu şi energiile Sale necreate. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/147_a_421]
-
Și umanului În Hristos conferă trupului credinciosului viață adevărată. Sfânta Euharistie operează ca o doctorie sau ca un antidot Împotriva otrăvirii păcatului<footnote Diacon magistrand Constantin Voicu, „Probleme dogmatice În opera «Marele cuvânt catehetic al Sf. Grigorie de Nyssa»”, În Ortodoxia, Anul XIII (1961), Nr. 2, p. 225. footnote>, care a pătruns În trupul omenesc: „... Și trupul ÎȘi are un mod al lui de a ajunge la părtășie Și la unire deplină cu Mântuitorul său. Căci după cum cei care vor să
Sfântul Grigorie al Nyssei despre Taina Pocăinței și a Euharistiei ca trepte spre Îndumnezeire. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/152_a_190]
-
Euharistie este concentrată toată mântuirea noastră, pentru a ne-o Însuși personal. Euharistia - unindu-ne cu Hristos, ne face asemenea Lui, imprimând Și În noi starea capabilă de jertfă, puterea Învierii Și a slavei veșnice”<footnote Idem, „Teologia Euharistiei”, În Ortodoxia, Anul XXI (1969), Nr. 3, p. 344. footnote>. Sfânta Împărtășanie „este taina care unește iubirea, jertfa Și comuniunea, revărsându-le, desăvârșibil, În cei ce se unesc cu Hristos”<footnote Idem, „Ființa Tainelor În cele trei confesiuni”, În Ortodoxia, Anul VIII
Sfântul Grigorie al Nyssei despre Taina Pocăinței și a Euharistiei ca trepte spre Îndumnezeire. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/152_a_190]
-
Euharistiei”, În Ortodoxia, Anul XXI (1969), Nr. 3, p. 344. footnote>. Sfânta Împărtășanie „este taina care unește iubirea, jertfa Și comuniunea, revărsându-le, desăvârșibil, În cei ce se unesc cu Hristos”<footnote Idem, „Ființa Tainelor În cele trei confesiuni”, În Ortodoxia, Anul VIII (1956), Nr. 1, p. 5. footnote>. Sfântul Grigorie al Nyssei menționează că trupul omenesc poate dobândi nemurirea, aceasta nefiind posibilă decât dacă trupul nostru se Împărtășește de nestricăciune<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, Oratio catehetica magna, XXXVII, P.
Sfântul Grigorie al Nyssei despre Taina Pocăinței și a Euharistiei ca trepte spre Îndumnezeire. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/152_a_190]
-
Gh., Repere morale pentru omul contemporan, Editura Mitropolia Olteniei, Craiova, 2007, 324 p.; Russell, Norman, The Doctrine of Deification in The Greek Patristic Tradition, Oxford, 2006, 418 p.; Stăniloae, Pr. Prof. Dr. Dumitru, „Ființa Tainelor În cele trei confesiuni”, În Ortodoxia, Anul VIII (1956), Nr. 1, p. 3-28; Idem, Spiritualitate Și comuniune În Liturghia ortodoxă, Craiova, Edit. Mitropoliei Olteniei, 1986, 440 p.; Idem, Teologia Dogmatică Ortodoxă, vol. al III-lea, București, Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române
Sfântul Grigorie al Nyssei despre Taina Pocăinței și a Euharistiei ca trepte spre Îndumnezeire. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/152_a_190]
-
Idem, Spiritualitate Și comuniune În Liturghia ortodoxă, Craiova, Edit. Mitropoliei Olteniei, 1986, 440 p.; Idem, Teologia Dogmatică Ortodoxă, vol. al III-lea, București, Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, 1997, 563 p.; Idem, Teologia Euharistiei, În Ortodoxia, Anul XXI (1969), Nr. 3, p. 343-363; Telea, Marius, Antropologia Sfinților Părinți Capadocieni, Editura Emia, Deva, 2005, 543 p.; Voicu, Diacon magistrand Constantin, „Probleme dogmatice În opera «Marele cuvânt catehetic al Sf. Grigorie de Nyssa»”, În Ortodoxia, Anul XIII (1961
Sfântul Grigorie al Nyssei despre Taina Pocăinței și a Euharistiei ca trepte spre Îndumnezeire. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/152_a_190]
-
Teologia Euharistiei, În Ortodoxia, Anul XXI (1969), Nr. 3, p. 343-363; Telea, Marius, Antropologia Sfinților Părinți Capadocieni, Editura Emia, Deva, 2005, 543 p.; Voicu, Diacon magistrand Constantin, „Probleme dogmatice În opera «Marele cuvânt catehetic al Sf. Grigorie de Nyssa»”, În Ortodoxia, Anul XIII (1961), Nr. 2, p. 214-229; Ware, Kallistos, The Orthodox Way, St. Vladimir's Seminary Press, 1995, 161 p. Diac. Dr. Liviu PETCU
Sfântul Grigorie al Nyssei despre Taina Pocăinței și a Euharistiei ca trepte spre Îndumnezeire. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/152_a_190]
-
pentru răspunsul de credință la mesajul profeților și la iluminarea care urmează, ca dar de la Dumnezeu. Sfântul Iustin, „acest pionier al gândirii patristice”<footnote Pr. Prof. Ioan G. Coman, „Elemente de antropologie în operele Sfântului Iustin Martirul și Filozoful”, în Ortodoxia, Anul XX (1968), Nr. 3, p. 378. footnote>, era conștient de faptul că prezentarea lui Hristos ca împlinirea spuselor profeților nu urma să însemne mult pentru un auditoriu păgân. În cele două Apologii ale sale, adresate Împăratului Antonius Pius (138-61
Sfinții Iustin Martirul și Filosoful și Irineu al Lyonului despre îndumnezeire. In: Studia Theologia Orthodoxa by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/174_a_438]
-
de la teza lansată de Walter Bauer<footnote W. Bauer, Rechtgläubgkeit und Ketzerei im ältesten Christentum Tübingen 1934; cf. Orthodoxie et hérésie aux débuts du christianisme, Paris 2009. footnote> În 1934; aceasta prespune punerea În paralel Într-o primă etapă a ortodoxiei cu diferitele erezii; Într-o a doua etapă - o tendință de dominare asupra celorlalte, care sunt socotite drept eretice. Așa-numita ortodoxie provine de la Roma și este impusă prin acorduri cu bisericile din Corint și Alexandria. Precumpănirea unei „școli” În raport cu
DIVERSITATEA ŞI UNITATEA CREŞTINILOR ÎN PRIMELE TREI VEACURI. In: STUDIA UNIVERSITATIS „BABEŞ-BOLYAI” THEOLOGIA CATHOLICA by ANGELO DI BERARDINO () [Corola-journal/Science/144_a_159]
-
débuts du christianisme, Paris 2009. footnote> În 1934; aceasta prespune punerea În paralel Într-o primă etapă a ortodoxiei cu diferitele erezii; Într-o a doua etapă - o tendință de dominare asupra celorlalte, care sunt socotite drept eretice. Așa-numita ortodoxie provine de la Roma și este impusă prin acorduri cu bisericile din Corint și Alexandria. Precumpănirea unei „școli” În raport cu celelalte este pur și simplu fortuită și se datorează unor factori politici, sociali și religioși. C). Complexitatea creștinismului antic Studiile moderne ne-
DIVERSITATEA ŞI UNITATEA CREŞTINILOR ÎN PRIMELE TREI VEACURI. In: STUDIA UNIVERSITATIS „BABEŞ-BOLYAI” THEOLOGIA CATHOLICA by ANGELO DI BERARDINO () [Corola-journal/Science/144_a_159]
-
de la conținutul său și, deci, de la tradiția orală a bisericii sale Întemeiate de unul dintre apostoli. Ba mai mult, tocmai episcopul a fost acela care a hotărât mai devreme că poate fi acceptată, Întrucât el era chezașul unității credinței și ortodoxiei În comunitatea antiohiană. Acest exemplu ne ajută să pătrundem În practica bisericii antice. Nu toate comunitățile aveau același canon În veacul al II-lea. Pornind de la criterul acceptării reciproce a textelor și tradițiilor teologice și liturgice, se tindea să se
DIVERSITATEA ŞI UNITATEA CREŞTINILOR ÎN PRIMELE TREI VEACURI. In: STUDIA UNIVERSITATIS „BABEŞ-BOLYAI” THEOLOGIA CATHOLICA by ANGELO DI BERARDINO () [Corola-journal/Science/144_a_159]
-
(publicat în rev. Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române, Seria a II-a, Anul III (2011), Nr. 2, p. 63-84; ISSN 1015-1044; rezumat pe internet la: http://www.revista ortodoxia.ro/ro/?p=1014) Rezumat în limba română Este binecunoscută importanța pe care Sfântul Grigorie
Botezul în lumina învăȚăturii Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/131_a_162]
-
(publicat în rev. Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române, Seria a II-a, Anul III (2011), Nr. 2, p. 63-84; ISSN 1015-1044; rezumat pe internet la: http://www.revista ortodoxia.ro/ro/?p=1014) Rezumat în limba română Este binecunoscută importanța pe care Sfântul Grigorie o dă vieții sacramentale în urcușul duhovnicesc către unirea cu Dumnezeu. Studiul de față își propune să arate viziunea Sfântului Grigorie de Nyssa cu privire la Taina
Botezul în lumina învăȚăturii Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/131_a_162]
-
Antropologia Sfinților Părinți Capadocieni, Editura Emia, Deva, 2005, p. 399 sq; Pr. Drd. Pop Liviu, „Doctrina Sfântului Har la Marii Părinți ...”, p. 158 sq; Doctorand Nicolae Fer, „Cunoașterea lui Dumnezeu și ideea de epectază la Sfântul Grigorie de Nisa”, în: Ortodoxia, Anul XXIII (1971), Nr. 1, pp. 84-85 sq; Drd. Kamal Farahat, „Cunoașterea lui Dumnezeu în opera Sfântului Grigorie de Nyssa”, în: Ortodoxia, Anul XL (1998), Nr. 2, p. 133. Aceste studii le-am citat și noi în compunerea acestui studiu
Botezul în lumina învăȚăturii Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/131_a_162]
-
158 sq; Doctorand Nicolae Fer, „Cunoașterea lui Dumnezeu și ideea de epectază la Sfântul Grigorie de Nisa”, în: Ortodoxia, Anul XXIII (1971), Nr. 1, pp. 84-85 sq; Drd. Kamal Farahat, „Cunoașterea lui Dumnezeu în opera Sfântului Grigorie de Nyssa”, în: Ortodoxia, Anul XL (1998), Nr. 2, p. 133. Aceste studii le-am citat și noi în compunerea acestui studiu. footnote>. Intrarea în viața spirituală începe cu Sfântul Botez, care reproduce prin întreita cufundare moartea și învierea lui Hristos, cel botezat făcându
Botezul în lumina învăȚăturii Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/131_a_162]
-
prin rugăciune, apă și credință<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, Oratio catehetica magna, XXXIII, PG XLV, col. 84B. footnote>. Botezul este o a doua naștere a omului. „Botezul este începutul vieții veșnice”<footnote Alexander Schmemann, Pentru viața lumii. Sacramentele și Ortodoxia, traducere din lb. engleză de Pr. Prof. Dr. Aurel Jivi, Editura IBMBOR, București, 2001, p. 26. footnote>. Dacă prin nașterea trupească ni se dăruiește o viață și o existență muritoare, nașterea Botezului care „nici nu începe, nici nu se sfârșește
Botezul în lumina învăȚăturii Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/131_a_162]
-
nici nu începe, nici nu se sfârșește cu stricăciune”<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, Oratio catehetica magna, XXXIII, PG XLV, col. 84A; cf. Diacon magistrand Constantin Voicu, „Probleme dogmatice în opera «Marele cuvânt catehetic al Sf. Grigorie de Nyssa»”, în: Ortodoxia, Anul XIII (1961), Nr. 2, p. 224. footnote>, trebuie să aducă celui născut o viață nemuritoare<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, Oratio catehetica magna, col. 84A. footnote> și să fie început de viață pentru cei ce primesc Taina<footnote Sf.
Botezul în lumina învăȚăturii Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/131_a_162]
-
Dumnezeu, și o graniță a simțualității înspre spirit. Constituia o asemenea graniță prin teama ce trebuia să o aibă omul de a nu asculta de Dumnezeu<footnote Pr. Prof. Dumitru Stăniloae, Doctrina ortodoxă și catolică despre păcatul strămoșesc, în rev. Ortodoxia, An IX, nr. 1/1957, p. 12. footnote>. Odată cu această poruncă pe care a dat-o Dumnezeu omului, i-a dat în mod indirect și responsabilitatea faptei lui, căci omul nu se poate dezvolta decât prin exercițiul responsabilității; prin responsabilitatea
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (I). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/122_a_141]
-
pe Dumnezeu (Ioan 1, 18; 4, 12). Totuși, El se revelează, se manifestă în raport cu lumea pe care a zidit-o și o susține în ființă, prin energiile Sale<footnote Diac. Asistent I. Bria, Iisus Hristos - Iubitorul de oameni, în rev. Ortodoxia, Anul XVIII (1966), Nr. 1, p. 55. footnote>. Harul iubirii de oameni lucrează în toată istoria căderii și cea a mântuirii, căci ce n-a făcut oare Dumnezeu ca să fie iubit de noi? Ce mijloc n-a întrebuințat? Ce a
Dumnezeu este iubire – o interpretare patristică. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/137_a_147]
-
Veșnicul îndrăgostit: mai iubitor decât orice prieten, mai drept decât orice stăpân, mai mângâietor decât orice tată, mai întru noi decât orice mădular al nostru, mai de trebuință nouă decât chiar inima noastră<footnote Sf. Nicolae Cabasila, cf. Kallistos Ware, Ortodoxia, calea dreptei credințe, trad. de E. Chiosa, G. Jacotă și Pr. D. Ailincăi, Edit. Trinitas, Iași, 1993, pp. 12-13. footnote>. Datoria noastră constă în a-I răspunde și Lui cu iubirea noastră și a răspunde tuturor oamenilor cu puterea iubirii
Dumnezeu este iubire – o interpretare patristică. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/137_a_147]
-
confere posibilitatea îndumnezeirii. Sfântul Atanasie a rezumat astfel această dogmă: Dumnezeu s-a făcut om pentru ca omul să devină Dumnezeu<footnote Sf. Atanasie cel Mare, De incarnatione Verbi, 54, P.G., XXV, col. 192. footnote>, dogmă ce constituie, de altfel, sinteza Ortodoxiei. Ideea aceasta o întâlnim în toată literatura patristică. El S-a făcut Fiu al omului, ca să-i facă pe oameni fii ai lui Dumnezeu<footnote Din pricina prea marei sale dragoste, S-a făcut ceea ce suntem noi, pentru ca să ne aducă și
Dumnezeu este iubire – o interpretare patristică. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/137_a_147]
-
XLIX, col. 396-397. footnote>. În alt loc, același Sfânt Părinte zice: Pentru aceasta Îl numesc pe Hristos Împărat, pentru că Îl văd răstignit. A se jertfi pentru cei conduși este fapta unui împărat<footnote Idem, Cuvântări la Praznice Împărătești, col. Izvoarele ortodoxiei, nr. 5, trad. de Pr. D. Fecioru, București, 1942, p. 187. footnote>. Atunci când face referire la negrăita dragoste a lui Dumnezeu pentru oameni, autorul patristic menționat precizează: Cum? Nu numai că a dat pe Fiul Său Cel iubit, ci în
Dumnezeu este iubire – o interpretare patristică. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/137_a_147]
-
lemnul crucii; în locul morții lui Adam, moartea lui Hristos (...) Un lemn l-a trimis în iad, dar un lemn i-a rechemat de acolo pe cei plecați<footnote Idem, Omilia la Crucea Domnului, în Cuvântări la praznice împărătești, col. Izvoarele ortodoxiei, nr. 5, trad. De Pr. D. Fecioru, București, 1942, pp. 56-57. footnote>. Sfântul Grigorie Teologul, în același sens, spune: Pentru aceasta lemnul Crucii pentru lemnul pomului din paradis (Fac., 2, 17). Pentru aceasta mâinile lui Hristos pentru mâna lui Adam
Dumnezeu este iubire – o interpretare patristică. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/137_a_147]