76 matches
-
Valeri Anatolievici Lițkai, ortografiat și Valeri Litskai (în ) (n. 13 februarie 1949, orașul Tver, Rusia) este un om politic rus din Transnistria, care a îndeplinit funcția de ministru de externe al auto-proclamatei Republici Moldovenești Nistrene (1991-2008). s-a născut la data de 13 februarie
Valeri Lițkai () [Corola-website/Science/307822_a_309151]
-
(în ) (n. 1507 sau, mai probabil, în 1527, Brașov - d. 15 august 1576, Padova) a fost un muzician renascentist. În diverse scrieri, numele său mai apare ortografiat și Bachfarrt, Backvart sau Bekwark Ca orfan, Valentin (Bálint ) Bakfark a fost adoptat de familia Greff, motiv pentru care uneori este menționat cu numele de Barkfark-Greff sau chiar cu numele latinizat Valentinus Greff Bakfark. Péter Király a demonstrat în urma cercetărilor
Valentin Bakfark () [Corola-website/Science/302184_a_303513]
-
, uneori ortografiat Ion Dragalina (n. 16 decembrie 1860, Caransebeș - d. 24 octombrie 1916, București) a fost un general român, care a murit eroic în luptele care au avut loc pe Valea Jiului în primul război mondial. S-a născut în Caransebeș (pe atunci
Ioan Dragalina () [Corola-website/Science/306259_a_307588]
-
de opt sau nouă specii de arbori mici cu frunze mari și fructe, native pentru America de Nord. Genul include cele mai mari fructe comestibile orginare din America de Nord. Sunt arbori mici ca înălțime, care cresc pe soluri fertile de adâncime mare. Numele, ortografiat și paw paw, paw-paw sau papaw, derivă probabil de la cuvântul spaniol "papaya", posibil de la similaritatea cu fructul lor. se află în aceeași familie, Annonaceae, cu custard-apple, cherimoya, sweetsop și soursop, și este singurul membru al acestei familii ce nu apare
Pawpaw () [Corola-website/Science/301496_a_302825]
-
Iosif , ortografiat și Ficioru sau Fecioru ( n. 4 aprilie 1928, în Cucerdea) este un torționar din timpul regimului comunist, fost comandant al Coloniei de muncă Periprava, care a deținut și alte poziții în sistemul penitenciar comunist, activând în unitățile carcerale Poarta Albă
Ion Ficior () [Corola-website/Science/330149_a_331478]
-
română pentru admiterea în învățământul superior. Secțiile Institutori, Birotică. Petroșani, 1998, 64 p. [134] LĂZĂRESCU, RODICA, Limba română pentru liceu și concursurile de admitere în facultate. Teste propuse spre analiză. Soluțiile testelor. Dicționar de antonime, paronime, sinonime neologice, pleonasme, neologisme ortografiate etimologic, expresii din limba latină, expresii care conțin un nume propriu. București, Niculescu, 1998, 288 p. [135] LĂZĂRESCU, RODICA., Limba română pentru examenele de capacitate, bacalaureat, concursurile de admitere în licee și facultăți. Teste rezolvate. București, Niculescu, 1998, 215 p.
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
Ion Scurtu și G. M. Murgoci, se numără D. Nanu, G. Tutoveanu, N. N. Beldiceanu, Pericle Papahagi, A. de Herz, I. Popovici-Bănățeanul, dar și C. Gane, C. Carp, G. Murnu, Caton Theodorian ș.a. Din toamna anului 1902 revista apare cu numele ortografiat „Sămănătorul”, formă asupra căreia va reveni abia în 1910, când încetează directoratul lui Aurel C. Popovici și când titlul e „Semănătorul”. Anunțată în ultimul număr al „Curierului literar” (1901), noua publicație preia, de fapt, numele unei reviste bârlădene din secolul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289452_a_290781]
-
realegerii administrației la patru ani după primul mandat, și să se concentreze, după cum arată și titlul cărții, pe recăpătarea reputației Americii, contribuind astfel indirect, dar subtil, la întărirea securității americane altfel decât prin USA PATRIOT ACT (vezi). SOHO De obicei ortografiat SoHo, dar și Soho, în context american nu poate fi confundat cu toponimul londonez Soho. SoHo (=South of Houston Street) este un fel de echivalent new-yorkez al parizianului Quartier Latin. Aflat în partea inferioară (de sud) a zonei West Side
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
și nici dacă eu i-am spus Ortansei să plece, sau ea a hotărât să se mute pentru o vreme În garsoniera din Mihai Bravu, văzând În ce stare mă aflu. Mă cufundam tot mai adânc În povestea aia căznit ortografiată, de o naivitatea sentențioasă și Înlăcrimată. Vreme de o săptămână am scris șaisprezece articole tratând aceeași temă din perspective convergente. Era un leac imemorial, pe care-l recunoșteam pe măsură ce mi-l administram icnind și zguduindu-mă de plâns ca de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
lui George Marchiș ca eventual model pentru tânărul Eminescu. Ceea ce nu-i puțin" (art. Mihai Eminescu sau George Marchiș?, Tribuna, nr. 10, 10 martie, 1988, p. 4). B. Întâlniri (posibile) cu sătmăreni 1. Ioan Silviu SĂLĂGEANU În presa vremii apare ortografiat Selagianu, Selagian 19; în actele oficiale a fost maghiarizat: Szilaghi. S-a născut la 25 dec. 1836 în localitatea Irina (în Enciclopedia lui L. Predescu anul nașterii e 1834). Parcurge treptele învățământului în Irina, Satu Mare, Beiuș. Teologia la Oradea și
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
Luminilor, Editura Humanitas, București, 2000, pp. 77-102. Vezi catalogul de expoziție Barabás XE "Barabás" Miklós, Muzeul Național de Artă al României, București, 1998. În toate situațiile În care vorbește despre „fetele” române, Mátyási folosește chiar cuvântul românesc care le desemnează, ortografiat „Fáta”, la singular, și „Fáták”, la plural. Mátyási József XE "József" , op. cit., p. 88. Ibidem. Versurile lui Mátyási referitoare la frumusețea româncelor vor fi reproduse și de către Szirmay Antal, În volumul Hungaria in parabolis, sive comentarii in adagia, et dicteria
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
foarte practice, existențiale. În decursul permanentelor consemnări de date, efectuate în mod repetat de funcționarii publici români, prefectul de Cluj a conchis: "Apartenența la naționalitatea română trebuie constatată pe baza analizei numelui. Român este considerat și cel cu nume unguresc ortografiat românește"88. Activitatea de salvare a diasporei se desfășura sub ochii opiniei publice. Rapoartele ce priveau diaspora nu erau publicate doar în presa locală, ci, de multe ori, și în presa centrală. De pildă secretarul serviciilor poștale, Szűk Ödön, în calitate de
[Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
cu priso sință, ba chiar Întrecând inteligențele noastre medii, ale celor din „galerie“. Iată pentru ce nu l-am luat În serios pe Nae Ionescu când mi-a adus, prin primăvara lui 1912, un manuscris stângaci cali grafiat și mediocru ortografiat, bănuindu-l că-mi montează o farsă cu complicitatea [a]celora de peste drum, de la Terasă, jude când mai ales după cuprinsul acestui manuscris cu poeme În proză de o manieră particulară, căutată pe ici, pe colo, amintind pe Aloysius Bertrand
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
Vă rog trimiteți de urgență la Cancelaria Batalionului pe melițienii notați pe contrapagină”. Iată care fuseseră aceștia: „Alecu Idriceanu, Petru Marin Gheorghiu, Neculai Marcache, Janolescu, V. Constantinescu, Dimitrie Chirsacof, Mihaiu Vasiliu, Mihaiu Atanesiade, Ianache Enăchescu”. Cu certitudine, unele nume fusese ortografiate greșit. a.a. Grijă față de cei mobilizați la război După cum spuneam Într-o altă intervenție, armata română din acea perioadă fusese o mare noutate deoarece noi nu mai participasem la războaie de anvergură poate de la vitejii domnitori din epoca medievală
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
14 au părăsit cu toții obiectivul” și tare am vrea să știm ce au Înțeles ofițerii de Securitate din această conversație de tip șuetă la una mică. h. „Numitul (nume șters, n.n.) joacă pokăr” Aceste frumoase cuvinte, mai ales ultimul greșit ortografiat, au fost așternute pe hârtie la data de 14 mai 1971 de căpitanul Dumitru Nichita și Înmânate șefului său, cu un nume greu lizibil din Întortocheata iscălitură, sub forma unei „Note” ce urma a fi Încopciată la D.U.I.
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
era înregistrat (în forma care evoca mai bine sursa latină) și explicat ca „încongiurare, circumstanță”, în contexte de tipul: „în împregiurările de față”, „a lua în considerațiune împregiurările”, „după împregiurări” etc. Un spațiu mult mai amplu era acordat termenului circumstanță (ortografiat circumstantia), cu utilizări multiple, de la cele juridice (circumstanțe agravante, circumstanțe atenuante) la unele politice (lege de circumstanță) sau literare (dramă de circumstanță), până la contexte curente: „a se afla în grele circumstanțe, a se purta după circumstanțe, în asemini circumstanțe lucrul
Împrejurimi și împrejurări by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/4694_a_6019]
-
veche. Munca scriitorului nu mai poate fi separată de un comandament ideologic și câmpul cultural autohton este reglementat în acord cu o rețetă pe care Uniunea Sovietică o aplica, cu succes mediatic, în anii de după 1934. Legitimarea prin invocarea autorității ortografiate cu majusculă, sovietică sau românească, decurge natural dintr-o manieră de abordare a domeniului estetic care nu mai păstrează nici o iluzie asupra autonomiei acestuia din urmă. În ecuația artei totalitare, independența este echivalată cu o erezie, iar profilul criticului de
Literatura română în anii ’50 by Ioan Stanomir () [Corola-journal/Journalistic/13687_a_15012]
-
- ortografiat uneori și "Ion Culcer" - (n. 29 iulie 1853, Târgu Jiu - d. septembrie 1928) a fost un general și om politic român. De-a lungul carierei a ocupat diferite funcții, cele mai importante fiind cele de Secretar General al Ministerului de
Ioan Culcer () [Corola-website/Science/310526_a_311855]
-
s-a părut majoră. Catastrofismul tranziției, cu toată gama lui de nostalgii, era veridic și, cu aproximații firești, bine pus în pagină. E de mirare cum de comentatorii alarmați au preferat să uite, cu gândul la marota teoretică a romanului (ortografiată eventual, caragialesc, cu inițială triplă), că în proza lui scurtă, Dan Lungu investighează, în definitiv, exact aceeași etapă istorică. Debusolarea personajelor venea nu din lipsa azimutului ideologic, ci din amplificarea narativă, pe spații restrânse, a valențelor magnetice. Tranșarea acestei divergențe
Rrromanul by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/7516_a_8841]
-
Ion Stanomir - Mihail Sadoveanu în 1952 - Nimic nu poate egala, în regimurile de democrație populară calchiate după tiparul sovietic, prestigiul de care se bucură clasicul, ortografiat întotdeauna cu majusculă, maestrul către care se îndreaptă generații de tineri scriitori în căutarea îndrumării, cel în consistența căruia tradiția se întâlnește cu încrederea în inevitabilitatea progresului pe care partidul comunist/ bolșevic /muncitoresc îl ipostaziază, pe scena istoriei. Odată avangarda
Despre cărturar ca soldat credincios by Ion Stanomir () [Corola-journal/Imaginative/13844_a_15169]
-
gestului făcut de Viorel Savin, trebuie spus că el a atacat pentru că Ovidiu Genaru i-a dat ocazia să atace. Dacă acesta din urmă ar fi relevat el însuși, în cuvîntul introductiv, că poemele „Sic transit(I)” și „Antrenare” sînt ortografiate diferit (și de ce), orice nedumerire și orice interpretare tendențioasă ar fi fost excluse. Datoria unui editor e să argumenteze tot ce i ar putea contraria pe cititori. Viorel Savin a sesizat lipsa, și pac! ironiile și supoziția amintită. Mai departe
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
anchetat (pp. 241-259). Adjunctul ministrului, Gh. Pintilie, poate fi cel mai bine caracterizat prin „perlele” debitate la Întîlnirile cu „activul” (pp. 132-152, 156-161), unde orice problemă „rămîne de frămîntat”: „La noi n-au ce căuta tovarășii care cred În Dumnezeu”, ortografiat În 1949 cu majusculă (p. 145); „Dacă unul zice ceva În cîrciumă l-am luat, și pe adevăratul bandit l-am lăsat” (p. 148); „O altă metodă: vedem pe un preot curvar, pe care l-am prins undeva, l-am
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
acestea, sculptura sa nu-și găsește în niciun fel locul printre cele ale contemporanilor. Devine nu doar interesantă, dar și necesară o privire în laboratul de creație al lui Paciurea, alcătuit din carnetele sale, care conțin numeroase schițe cu himere, ortografiate nervos. Într-adevăr, carnetele sale de lucru cu crochiuri pentru sculpturi sunt pline de himere, sculptorul le desenează neîncetat ca un exercițiu de digitație plastică, reluat obsesiv în căutarea acelei armonii care nu se lasă prinsă. Dincolo de valoarea lor documentară
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
în marea ei majoritate, pictori români, dar și contribuții mai degrabă modeste ale unor pictori străini, în vogă. Se poate vedea și aici selecția de gust, ilustrativi sunt simboliștii, secesioniștii, cei cu o marcată sensibilitate decadentă. Românii sunt Ștefan Luchian ortografiat adesea Lukian -, Nicolae Vermont, Kimon Loghi, Arthur Verona, Ipolit Strâmbu, Constantin Artachino, Ludovic Bassarab, Ștefan Popescu etc., dar și sculptorii Frederic Storck și Oscar Spaethe. Avem în principal pictorii și sculptorii care constituiseră Salonul Independenților și care se vor regăsi
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
bizantină, în redarea chipurilor celor doi protagoniști, manieră care înscrie refuzul detaliului ornamental atât de important la Gustave Moreau sau Gustav Klimt, parte a recuzitei decadente. Chipurile, față sau profil, sunt simple ovaluri de cretă pe care trăsăturile sunt abia ortografiate. Armonia decurge dintr-o regăsire a unității, mișcării de sens contrar față de suspensia schizoidă a celor două naturi ireconciliabile apropiate artificial, ostentatoriu, de gestul sacrileg al sărutului. Cele două ovale care reprezintă chipurile Salomeii și a Sfântului Ioan tind în
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]