1,215 matches
-
studiul introductiv propun mai multe interpretări care ar putea susține alcătuirea datorată autorului. Ce trebuie reținut este că, abstracție făcînd de greșelile de tipar, formele din poeziile apărute în „Convorbiri” sunt eminesciene, iar eu le urmăresc și din perspectiva normelor ortografice ale momentului. De ce în cazul antumelor, în afară de sursele de bază, „Convorbirile”, manuscrisele și cele 11 ediții publicate de Maiorescu, mai trebuie analizate și cîteva din edițiile anterioare ediției Perpessicius, și desigur, această ediție? Cum v-ați raportat la acestea pentru
Cu Nicolae Georgescu despre reeditarea antumelor lui Eminescu [Corola-blog/BlogPost/93768_a_95060]
-
adică „Mațe de aramă”, pentru că digera orice), și să scriu despre fiecare ediție eminesciană în parte. Cred, însă, că s-ar speria lumea și nu l-ar mai edita pe Eminescu. Mai bine în sălbăticia de acum, cu atîtea sisteme ortografice, de punctuație, de antologare - decît de loc. Eminescu se așază în mintea și sufletul românilor și așa, lăsînd fiecăruia dreptul și răgazul să-l regîndească. Prin urmare, să așteptăm cu interes dezbaterile pe marginea acestei ediții a antumelor, unde studiul
Cu Nicolae Georgescu despre reeditarea antumelor lui Eminescu [Corola-blog/BlogPost/93768_a_95060]
-
într-o ședință de la Academia de Științe a Moldovei pe tema grafiei latine academicianul X, țintindu-mă cu privirea, a rostit următoarea frază: „Noi vom elabora propriile reguli de scriere în grafie latină!”. Și, într-adevăr, oponenții utilizării acelorași norme ortografice și ortoepice în R. Moldova ca și în România nu au dormit: au elaborat... „Ortografia limbii moldovenești” (autor I. P. Ciornîi, Chișinău, Lumina, 1989). Eu însă le-am stricat planurile anticipîndu-i și pentru aceasta am fost „rugat” să-mi caut alt
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93969_a_95261]
-
Dacă în privința alegerii textelor de bază ale unei ediții subsemnata și George Corbu nu sîntem de acord, în privința transcrierii textelor ne deosebim și mai mult. George Corbu transcrie "în chiar litera și punctuația originală a autorului". Eu transcriu conform normelor ortografice adoptate de Academia Română în 1953 și explic în Nota asupra ediției toate principiile de transcriere folosite. Toate deosebirile între textele aflate în posesia sa, cele din 1999 și cele din 2004 (cînd nu reprezintă intervenții ale autorului), frumos aranjate unul
Controverse - Inedit și nu prea by Roxana Sorescu () [Corola-journal/Imaginative/12007_a_13332]
-
facă aluzie la o stare febrilă a autorului în toți acești ani, dar sensul rămîne imprecis, greu de descifrat. Autorul, după cum rezultă din notațiile amănunțite, nu mai puțin încîlcite, lucrează în acest timp la un dicționar (probabil lingvistic sau poate ortografic - obsesia pentru cuvinte, virgule, puncte etc. e evidentă) și la o a doua lucrare științifică, chiar mai puțin conturată, dar unde, vai, nu reușește să treacă de alcătuirea bibliografiei. Adevăratul scop al diaristului este altul: să facă ironii la adresa criticilor
JE EST UN AUTRE by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Imaginative/14337_a_15662]
-
Victor Iancu În numărul 30/2002 al României literare, reputatul istoric literar și temut polemist Ștefan Cazimir se referă la câteva luări de poziție anterioare în problema mult-discutatelor norme ortografice privitoare la a și sunt - suntem - sunteți. Fiindcă d-sa și-a intitulat demersul Scrisoarea a treia, cer redacției permisiunea că intervenția mea să poarte titlul . Cititorii care au urmărit de-a lungul anilor (ba al deceniilor!) controversă cu pricina
Scrisoarea a patra by Victor Iancu () [Corola-journal/Imaginative/14722_a_16047]
-
românească, ieri și azi (1996). Față de atât-măiastra expunere a domnului Ștefan Cazimir, doresc să formulez numai trei obiecții: 1. Ortografia promovată de Viață Românească a fost o excepție izolată în peisajul publicistic românesc de până la reforma din 1953. Tradiția noastră ortografica l-a păstrat pe a în interiorul cuvântului de-a lungul întregii perioade anterioare acestui an. Aproape la fel se prezintă lucrurile și în ceea ce-l privește pe sunt, desi aici abaterile sunt ceva mai numeroase. 2. Persoană a III-a
Scrisoarea a patra by Victor Iancu () [Corola-journal/Imaginative/14722_a_16047]
-
Macrea, Probleme de lingvistică română, Editura Științifică, 1961, p. 122). Nicicând, prin nici o lege ulterioară, nu i s-a retras Academiei Române această prerogativă. De altfel, acest lucru este învederat și de faptul că toate dezbaterile privitoare la elaborarea de sisteme ortografice succesive s-au desfășurat în sânul sau sub patronajul Academiei Române. Mi se pare deci anormal să se tăgăduiască dreptul celui mai înalt for științific și cultural al țării de a legifera în materie de ortografie. Faptul se arătă cu atat
Scrisoarea a patra by Victor Iancu () [Corola-journal/Imaginative/14722_a_16047]
-
dori să devin Voluntar Smurd din 2010 mă strădui să ajung nu sunt înscris la facultatea de medicină și de accea aș dori să știu dacă mă pot înscrie .Respect călin elenă andreea, andrei, bre câtă erudiție și cât de ortografic scriem. Gramatică bat-o vină! Înainte citiți niscaiva cărți și apoi discutăm de a deveni voluntar. @florentina-ana bogdea - vai dragă dar tu ce ești păpușă...? Starletă în devenire? Lași mesaj să fii sunata? Că la lăptăria lui Tache? Dacă te
Vrei să fii voluntar pentru SMURD? by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82517_a_83842]
-
în serios pe narator, castilian, patriot (de un patriotism cam primar, manifestat printr-o antipatie isterică față de tot ce e portughez), funcționînd după cutumele lumii și epocii sale, aspirația lui permanentă, și de multe ori ratată, de a respecta normele ortografice ale portughezei devine inexplicabilă, cînd se știe că cele două națiuni iberice obișnuiesc, cu rare și erudite excepții, să supună onomastica vecinului propriilor norme. De altfel, opțiunile ortografice se schimbă în mod inexplicabil de la un personaj istoric la altul. De ce
Istoria și ficțiunea. Despre licențe by Mioara Caragea () [Corola-journal/Imaginative/10457_a_11782]
-
aspirația lui permanentă, și de multe ori ratată, de a respecta normele ortografice ale portughezei devine inexplicabilă, cînd se știe că cele două națiuni iberice obișnuiesc, cu rare și erudite excepții, să supună onomastica vecinului propriilor norme. De altfel, opțiunile ortografice se schimbă în mod inexplicabil de la un personaj istoric la altul. De ce, de exemplu, Magelan este constant scris în portugheză, Magalhăes (devenind aproape de neidentificat pentru un cititor român, și oricum cu neputință de pronunțat), dar Bartolomeu Dias și Álvares Cabral
Istoria și ficțiunea. Despre licențe by Mioara Caragea () [Corola-journal/Imaginative/10457_a_11782]
-
Cioculescu. Precizare importantă: ,textul manuscris al schițelor nu reprezintă originalul sau bruionul autograf al autorului, ci doar copia cu autograful, verificat grafologic, al lui Vasile A. Urechia". Descoperitorul crede totuși că ,textele originale nu au suferit nici o intervenție, stilistică sau ortografică, din partea lui Vasile A. Urechia, salvatorul lor nemijlocit." Din cele patru schițe încredințate lui Sică Alexandrescu s-au păstrat numai trei (Zălog, Degustare și Venin); nu, din păcate, și Vițelul turbat: ,A fost sacrificat un text, o schiță a marelui
Caragiale și vițelul turbat by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/11097_a_12422]
-
fi dumirit și asupra unor erori ale ediției din 1942, pe care, din comoditate, dacă vreți, le-am moștenit. (Dl Pienescu nu e mulțumit nici de acea ediție!) Luând de bună ediția de bază, cu "nepermis de multele ei greșeli" ortografice, aș fi adăugat și altele, de o capitală însemnătate, cum ar fi faptul de a fi transcris cu majusculă numele zilelor săptămânii, lunilor - așa cum normal era în 1942 și nu cum este astăzi. Mărturisesc că a operat aici un subiectivism
Polifem, cărțarul by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Imaginative/11862_a_13187]
-
alte ediții pe care le-a semnat despre care nu am competența să spun dacă le-a dat gata sau nu. Cunoscând însă exact despre ce e vorba la Macedonski: manuscrise, ediții princeps, variante, ediții intermediare, publicații ale vremii, oscilații ortografice care, toate, necesitau comparații acribioase într-o ediție cu pretenții, îmi dau seama că acest lucru nu poate fi făcut de un singur om într-o perioadă atât de scurtă. Veți spune că insinuez (ceva putred), iar eu n-am
Replici - Unde ni sunt (cr)editorii? by I. Funeriu () [Corola-journal/Imaginative/11911_a_13236]
-
de familie apropiați" (udi.no); "străinii membrii de familie ai cetățenilor români" (avocatnet.ro); "titulari de contract sau membri de familie menționați în contract" (cdep.ro) etc. În treacăt fie zis, membru e un cuvînt cu risc înalt de greșeală ortografică (o Declarație de venit global, de acum cîțiva ani, cuprindea, la "Deduceri personale", rubrica "Alți membrii de familie"). La singular și în context generic, sintagma este mult mai justificată, sensul fiind într-adevăr unul neindividualizat (,venitul pe membru de familie
"Membri de familie by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10275_a_11600]
-
și z, mai ales în poziție intervocalică; problema - foarte controversată în trecut - pare acum redusă la o anume incertitudine asupra unor cazuri particulare, fără îndîrjiri polemice și dezbateri teoretice. Fapt semnificativ, modificările introduse în această privință de noul DOOM (Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic, 2005) n-au produs emoții și reacții; au trecut aproape neobservate, discuțiile focalizîndu-se pe cu totul alte chestiuni. Relativa indiferență se explică, probabil, prin faptul că oscilațiile de scriere cu s/z nu (mai) sînt percepute ca
Concluziv by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10621_a_11946]
-
române standard: un domeniu în care diferențele dintre practicile individuale sînt evidente, norma nu e cunoscută sau nu e respectată, incertitudinile unor utilizatori ai scrisului sînt din ce în ce mai mari. Pentru haosul punctuației românești actuale - mult mai mare, de fapt, decît cel ortografic sau al variațiilor morfologice, atît de discutate în ultima vreme în legătură cu noua ediție din DOOM - există mai multe explicații: specificul sistemului (combinația de reguli ferme cu zone de variație stilistică), lipsa unor instrumente actualizate și foarte detaliate (ghiduri și tratate
Din istoria punctuației... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10075_a_11400]
-
sistemul "mai potrivit cu temperamentul vorbirii noastre" (221). Conștiința oscilației între două modele de punctuație (romanic și germanic) se manifestă pînă mai tîrziu. Într-un îndreptar din 1933 - Gh. I. Chelaru (profesor) și Crizante Popescu (institutor), Semne de punctuațiune și semne ortografice în scrierea românească. Studiu comparativ și aprofundat pentru școlari, studenți și intelectuali, București, Cartea Românească, se compară diferite norme: "cât privește celelalte cazuri de întrebuințare, literaturile se împart în două clase bine distincte: de o parte literaturile franceză, italiană și
Din istoria punctuației... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10075_a_11400]
-
severă“. (Controla din 7 februarie 1904). „Înființarea clubului de radio la Timișoara. Radioamatorii din Timișoara au înființat un club de radio în oraș. Ca președinte a fost ales Dl. Demetrovici“. (Temesvári Hírlap din 8 februarie 1929). „A apărut: Mic dicționar ortografic. Potrivit cu Hotărârea Consiliului de Miniștri, Academia R.P.R. a dat publicității Mic dicționar ortografic. Această lucrare, elaborată de Institutul de Lingvistică București al Academiei R.P.R. , cuprinde noile norme privitoare la ortografia limbii române și un index de cuvinte destinat să ilustreze
Agenda2004-6-04-cultura () [Corola-journal/Journalistic/282031_a_283360]
-
din Timișoara au înființat un club de radio în oraș. Ca președinte a fost ales Dl. Demetrovici“. (Temesvári Hírlap din 8 februarie 1929). „A apărut: Mic dicționar ortografic. Potrivit cu Hotărârea Consiliului de Miniștri, Academia R.P.R. a dat publicității Mic dicționar ortografic. Această lucrare, elaborată de Institutul de Lingvistică București al Academiei R.P.R. , cuprinde noile norme privitoare la ortografia limbii române și un index de cuvinte destinat să ilustreze aplicarea acestor norme“. (Drapelul Roșu din 7 februarie 1954). „Împărțirea primelor de vechime
Agenda2004-6-04-cultura () [Corola-journal/Journalistic/282031_a_283360]
-
localitate, ea avea pe frontispiciu deviza „Pentru toți românii, soarele la București răsare“. În articolele publicate în ea au fost promovate ideea unei literaturi inspirate din realitățile naționale, necesitatea folosirii unei limbi literare înțelese de întregul popor și a normelor ortografice fonetice stabilite în 1880-1881 de Academia Română. Vineri, 16 aprilie GALA GALACTION În 1864 s-a născut scriitorul Gala Galaction (Grigore Pișculescu). A fost defensor ecleziastic, diacon, preot, profesor la facultăți de teologie, deputat în Parlament și în Marea Adunare Națională
Agenda2004-15-04-stiri () [Corola-journal/Journalistic/282296_a_283625]
-
limba română care apar pe aceste canale. Astfel, posturile OTV, Realitatea TV și TVR 1 au primit somație publică în baza articolului 88 din Codul de reglementare a conținutului audiovizual, potrivit căruia "radiodifuzorii au obligația de a asigura respectarea normelor ortografice, ortoepice și morfologice ale limbii române, stabilite de Academia Română". Cele trei posturi TV sunt și cele la care s-a constatat cel mai mare număr de greșeli în urma celei mai recente monitorizări - OTV (112 de greșeli), Realitatea TV (78 de
CNA: OTV, Realitatea şi TVR 1 trebuie să înveţe limba română () [Corola-journal/Journalistic/28088_a_29413]
-
în laxism al exprimării, uneori în vulgaritate, ca și tendința de a nu adapta stilul la temă și situație, folosind un limbaj "coțcăresc" sau "miștocăresc" și în paginile serioase de informație sau analiză politică. Oralitatea se manifestă atît în plan ortografic (în înregistrarea accidentelor fonetice, a pronunției dialectale sau inculte), cît și la nivel lexical, sintactic, pragmatic. Evoluția limbii române predispune către anumite alegeri, menținînd unele tensiuni speciale: între neologismul cult și termenul popular, între cuvîntul popular "neaoș", acceptat și clișeizat
Șturlubatic by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17374_a_18699]
-
subversiv: statura umană a vinei, decența ei, luxul de primă necesitate care este normalitatea. În fine, o descătușare! Urmează 48 de scurte eseuri care cultivă o rostire nepretențioasă - despre limba de lemn, statul totalitar, tranziție, cimilitura politică, discursul sofist, reformele ortografice, disciplina uitată a limbii latine, etimologiile unor cuvinte compromise ș.a. Opțiunile și antipatiile partinice ale autorului sunt, cu două sau trei excepții vagi, trecute sub tăcere, ceea ce reprezintă o performanță în sine în condițiile unui mediu excesiv politizat. Firește că
Curs de sinceritate by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/17356_a_18681]
-
țării; rămîne totuși ciudată absența ambilor termeni - romanistica și romanist - din dicționarele românești: nici dictionarul-tezaur (DLR), în 1975, nici Dicționarul explicativ, (DEX), nici măcar în ediția sa din 1996, nu îi cuprind. (Romanist și romanista apăruseră totuși în 1982, în Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române). Poate că încetineala în a observa și accepta noutățile lexicale se asociază în acest caz cu tendința egocentrica de a neglijă pur și simplu privirea dinspre exterior.
"Românica" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17918_a_19243]