2,477 matches
-
sens inexistent în DEX. Faptele respective sunt sancționate potrivit art. 1, alineatul 1 și art. 7, alin. 1-2 din Legea nr. .../.... Stabilesc amenda de 36 milioane de lei (rezultând din însumarea amenzilor de câte 10 milioane pentru fiecare greșeală de ortografie și punctuație, 7 milioane pentru dezacord, câte 3 milioane pentru abaterile lexicale și semantice)... ...Experimentatorul simte că trebuie să-și domolească elanul polițist și plăcerea de a sancționa o instituție oficială și încearcă să-și amintească unele lucruri: că regula
Proces-verbal de contravenție by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14677_a_16002]
-
austrieci, unguri etc. intrînd în aceste bătălii care au fost cîteodată, din păcate, intens politizate, în detrimentul științei, firește. Am, cum am sugerat din capul locului, și un motiv special de a recomanda această carte, dincolo de seriozitatea ei științifică. Limba română (ortografia, istoria ei, anumite compartimente cum ar fi vocabularul și altele) pare să fi captat de o bucată de vreme un interes mai larg decît acela al studioșilor și specialiștilor. Academia propune o reformă a scrierii. Comisia de Cultură a Senatului
Citiți-i pe lingviști by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14666_a_15991]
-
prin pierderea unor alternanțe). Hiatul ar caracteriza un "stil cult", care are tendințe proprii, diferite de tendințele spontane ale limbii comune: "sistemul fonetic românesc literar are ca trăsătură distinctivă, în raport cu cel popular, tocmai acceptarea și promovarea hiatului" (Flora Șuteu, Influența ortografiei asupra pronunțării literare românești, 1976, 202). Rămîne totuși întrebarea dacă această tendință caracterizează într-adevăr uzul cult, sau e mai curînd o opțiune teoretică a celor care normează limba. Chiar excepțiile de la hiat sînt - pentru cuvintele culte - în cea mai
Alte observații ortoepice by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14111_a_15436]
-
câte are poezia. Astfel, 24 de versuri pot fi considerate inedite total pentru editori și pentru toți literații. Pentru aceste considerații, împrejurări revolute, cât și pentru 100 de ani de la publicarea în Bistrița, se republică în întregime cu punctuația și ortografia vremii, cum o scrisese și o expediase redacției poetul. Totodată, acesta este textul variantei întâi, față de cel din cărțile de școală ușor modificat, xeroxat din revistă (v. chenar alăturat). Nu e singurul exemplu de necunoaștere a unor scrieri ale lui
Și poeziile au soarta lor... by Teodor Tanco () [Corola-journal/Journalistic/14115_a_15440]
-
-i crește mereu". Din loc în loc, din avînt poetic, se strecoară greșeli de gramatică (formulări hilare născute dintr-o conjugare imprecisă ca aceasta: Fața caldă palmele-ți cuprinde", în care fața cuprinde palmele și nu invers) sau, mai grav, de ortografie ("hăini", "ghiață" ș.a.). Repetițiile sînt, nu numai din pricina stîngăciilor de limbaj, mecanice, diluînd sensul în reluări neschimbate ale unor versuri. Poate tocmai acest efect narcotic al repetării unor cuvinte pînă la epuizarea lor semantică este cauza unor versuri ca acestea
LECTURI LA ZI by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/14134_a_15459]
-
toroy-pan, care va să zică distruge tot; și cine te poate contrazice din moment ce pan este un element de compunere răspândit în jargonul academic. În limba zmeilor, cuvinte banale, fără probleme, (vezi balaurul devenit Baal-Aur, sau bumbacul preschimbat în boom-bach) sunt defamiliarizate printr-o ortografie stranie; totul, însă, are o justificare riguroasă. Un alt tip de raționament fără drept de apel se bazează pe transformarea sensului metaforic în sens literal. Astfel, una dintre armele subiective de apărare ale zmeilor este următoarea: „Se fac că plouă
Șase critici în căutarea unui autor () [Corola-journal/Journalistic/14161_a_15486]
-
să ne amintim de cele mai evidente erori - cele ortografice - , de tipurile și gradele lor: unele sînt cu adevărat grave, dovedind ignorarea unor reguli de bază (adesea întemeiate pe structura gramaticală); altele sînt în parte justificate de oscilațiile istorice ale ortografiei românești. Omiterea cratimei sau scrierea aberantă a unuia sau a mai multor i în final de cuvînt aparțin desigur primei categorii; în cea de-a doua se plasează unele forme de neutralizare fonetică, în care diferența dintre două sunete nu
Ortografice by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14254_a_15579]
-
tre' să instalez altă distribuție" (learn.reflex). în textele cele mai efemere și neglijente apostroful nici nu mai apare; mai mult, unele forme - în primul rînd crecă - sînt chiar contopite: în contexte care nu respectă (probabil deliberat) regulile elementare de ortografie - "shi azi creca ma ginit rootul" (lanegru.ro); "creca daca as avea un net acasa as sta zii shi noapte" (mogo-2); "shi creca nimanui nui place cand aude 'hummm kestia asta" (learn.reflex) - sau în parodii jurnalistice: "se murdarisă apa
Între "parcă" și "cre'că" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15049_a_16374]
-
limitat pe care îl au semnele special inventate - smileys sau emoticons - care atrag într-adevăr atenția la primul contact cu anumite texte și pe care unele lucrări le supraevaluează; fețele surîzătoare sau întristate care se pot construi din semnele de ortografie și punctuație nu reușesc să suplinească rolul intonației, al expresiei și al gesturilor din conversația față în față și nu par a fi foarte frecvente în uz. Aparțin oralității construcțiile scurte, repetițiile, neglijența în construcția gramaticală; mesajele scrise nu conțin
Cîteva observații lingvistice by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15113_a_16438]
-
conversațiilor scrise" par abrupte, brutale, chiar conflictuale. Printre tendințele explicite, aproape programatice, ale scrisului în Internet, editorii unei reviste on-line citați de Crystal introduc ireverența față de reguli și convenții și "anticiparea viitorului" evoluției lingvistice (acceptarea și introducerea de neologisme, simplificarea ortografiei, evitarea majusculelor, contopirea compuselor). Neologismele - în engleză - sînt produse mai ales prin compunere (mousepad, webcam), adesea cu ajutorul unor elemente specifice (cyber-, -bot) dar și prin derivare (în jargon apar multe derivări ludice: hackitude, hackification) și prin construire de cuvinte-valiză sau
Cîteva observații lingvistice by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15113_a_16438]
-
b4 (= "before"), cu (= "see you"), ruok (= "are you O.K.?"), 2l8 (= "too late") etc. Procedeul e la modă, din cîte știu, și în stilurile de chat în alte limbi, dar produce rezultatele cele mai complicate și mai spectaculoase în cazul ortografiilor etimologice. O altă trăsătură - grafică, nelegată de oralitate - e apariția majusculelor în interiorul cuvintelor compuse prin contopire, eventual din trunchiere: AltaVista, CompuServe - extinsă de la numele tehnice și comerciale la pseudonimele utilizatorilor. Analizînd mai multe schimburi de "replici", de mesaje scrise, David
Cîteva observații lingvistice by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15113_a_16438]
-
ediție comentată, textul propriu-zis și notele formează două discursuri ce merg în paralel și se completează reciproc, cu condiția ca îngrijitorul să se ridice cel puțin la nivelul autorului. Există pe de o parte o serie lungă de greșeli de ortografie, începînd cu distribuția aiuritoare a virgulelor, care nu-i pot fi atribuite lui Alice Voinescu, de vreme ce în Notă asupra ediției se spune că "au fost respectate normele ortografice în vigoare, corectînd tacit formele folosite de autoare conforme celor uzitate la
Scrisorile lui Alice by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/15126_a_16451]
-
paradigmă culturală, mulți dintre autorii contemporani de manuale și ghiduri pentru Internet, mai cu seamă non-lingviști, susțin că limbajul vehiculat de mediile electronice este și trebuie să fie simplu, familiar, oral, să nu respecte formulele tradiționale, eventual nici punctuația și ortografia. Crystal observă, cu oarecare amuzament, dogmatismul unei poziții manifest antidogmatice: realitatea comunicării dovedește că în Internet e loc destul și pentru limbajul solemn, ceremonios, atent stilizat, ca și pentru judecățile asupra gradului de cultură a vorbitorilor. Volumul sintetizează o perspectivă
Stilurile Internetului by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15135_a_16460]
-
din vedere că Ileana Mihăilă realizează prima sa ediție critică), este mereu pe urmele variantelor, date de G. Călinescu și acele inițiate de Perpessicius. Este atentă la lecțiune, știind că orice oscilare poate avea repercusiuni asupra înțelesului; își pune problema ortografiei lucrării, în general, și a modului cum își ortografiază Eminescu unele cuvinte, pentru "frumusețea lui formală", este vorba de inefabilul stilului eminescian; consideră obligatorie "justificarea etimologică". Dar ea își depășește excelentul punct de pornire, cînd analizează judicios problema capitolului pierdut
O carte rescrisă by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/15174_a_16499]
-
număr ridicat de vizitatori, apar mereu altele noi. Oferta de texte rămîne totuși destul de redusă, repetitivă și bazată pe colaborarea benevolă a beneficiarilor. "Referatele" nu par să fie revăzute de nici un ochi critic și didactic, care să îndrepte erorile de ortografie, numele greșite, afirmațiile aberante. Pericolul de înșelăciune - aflat la baza fenomenului - este astfel contracarat de lipsa de valoare a majorității produselor: nu văd cum textele oferite pentru temele de limba și literatura română ar putea să asigure utilizatorilor altceva decît
Iarăși despre referate by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15222_a_16547]
-
fără modificări în mai multe site-uri de referate. Lectura textelor oferă o cantitate impresionantă de greșeli banale, din toate categoriile, dintre cele care se pot de altfel culege din lucrările școlare și în afara "suportului informatic". Frecvente sînt greșelile de ortografie și de acord ("textul dacic ce n-i s-a păstrat"; "un rol important în procesul de romanizare la avut orașele"), omiterea sau folosirea aberantă a virgulei. Prin consemnarea după dictare sau prin descifrarea notițelor scrise de mînă se produc
Iarăși despre referate by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15222_a_16547]
-
un fel de ghicitori, jocuri de perspicacitate în care trebuie reconstituita grafia sau intonația dezambiguizantă a oralității: "tsii shiuda?" (ți-e ciuda?); "shi mai vorba să shie" (probabil: ce-i, măi? vorba să fie...) etc. În alte cazuri, diferențele față de ortografia standard sînt comune cu cele care apar și în alte pagini de Internet românești: tendința de a notă constant, nu numai în cazurile de ambiguitate sau de forma regională, s prin sh și ț prin ts apare de multe ori
"Tsii shiuda?" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15246_a_16571]
-
sună mai bine, că profesor e și văru-meu de la sat...” Ce fel de studenți produc acești profesioniști ai șperțului, ai plasei cu vânat și-ai bradului de Crăciun (plus cadourile de rigoare) începe să se vadă. E suficient să urmărești ortografia celor care trimit SMS-uri la canalele de televiziune ca să înebunești. Sigur că nu toți agramații care vor să-și vadă mesajul pe „burtiera” televizorului sunt studenți, dar cei care dau drumul aberațiilor sigur au trecut recent printr-o „facultate
Vremea „colectorilor” by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13408_a_14733]
-
însă nu trebuie exagerată. Nu se întîmplă nici o nenorocire dacă scriem în două feluri. Cîtă vreme lingviștii se ceartă și nu izbutesc să cadă de acord asupra versiunii celei mai potrivite, n-are rost să transformăm o convenție (aceasta fiind ortografia) într-un război al celor două roze. l Un editorial amar, dar și plin de haz, publică în Poesis din iulie-august-septembrie dl George Vulturescu, rămas, după dispariția lui Al. Pintescu, singurul redactor al revistei sătmărene (și director executiv, alături de alți
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13447_a_14772]
-
publicului mai larg pentru chestiunile lingvistice și mai ales pentru că acționează, convingător, din interior. Se constată că greșelile care îi supără pe participanții la forumuri sînt în primul rînd cele elementare, tipice primei școlarități: rămîn de actualitate principalele probleme ale ortografiei românești - folosirea cratimei (trimite-ți), scrierea în finală de cuvînt cu un i sau doi (pot găsii). Se reacționează la vechi tendințe considerate de multă vreme abateri de la normă - înlocuirea lui a plăcea prin a place, folosirea pronumelui relativ care
Din interior by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13475_a_14800]
-
de la gramatică... Sau o fi altfel? Eu copil, tu copil, el copil, noi copii, voi copii, ei copii?”. O altă intervenție (o critică destul de agresivă, din care am omis insulta vulgară) amestecă - așa cum li se întîmplă adesea nespecialiștilor - morfologia și ortografia, planul formei gramaticale și cel al scrierii: ”și vezi băi... că se scrie corect e bine să copiezi nu să copii cum zici tu”. Formele (să) copii, (să) copie sînt variante morfologice neadmise de norma actuală, dar atestate în trecut
Vechi și nou by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13514_a_14839]
-
Constanța Buzea Iertată fie-mi greșeala, poate, de a nu crede că sunteți atât de tânăr precum declarați în scrisoare. Un tânăr care își scrie, astăzi, textele în ortografie cu apostrof, poate fi o raritate ce se explică prin aceea că își trăiește viața simplu și curat citindu-și rugăciunile zilnice după o cărticică străveche. Un tânăr mult întârziat căruia îi este cu desăvârșire indiferentă strictețea totuși a folosirii
POST-RESTANT by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/13603_a_14928]
-
Stimate Domnule Profesor, În republica noastră bananieră cu două ortografii, doar Dumneavoastră și revista „România literară” ați mai putea da semnalul pertinent de intrare în normalitate, măcar pe ogorul scrisului. Reticențe orgolioase, vag motivate „științific”, întrețin aberația unei ortografii duble de peste un deceniu, deși Academia este singura instituție care are
SCRISORI CATRE EDITORIALIST () [Corola-journal/Journalistic/13633_a_14958]
-
Stimate Domnule Profesor, În republica noastră bananieră cu două ortografii, doar Dumneavoastră și revista „România literară” ați mai putea da semnalul pertinent de intrare în normalitate, măcar pe ogorul scrisului. Reticențe orgolioase, vag motivate „științific”, întrețin aberația unei ortografii duble de peste un deceniu, deși Academia este singura instituție care are dreptul să legifereze în privința ortografiei. Excelentul articol al dlui Pârvu Boerescu reamintea afirmațiile lui Emil Petrovici că „Ortografia nu este și nu poate fi fonetică decât cu aproximație; ea
SCRISORI CATRE EDITORIALIST () [Corola-journal/Journalistic/13633_a_14958]
-
România literară” ați mai putea da semnalul pertinent de intrare în normalitate, măcar pe ogorul scrisului. Reticențe orgolioase, vag motivate „științific”, întrețin aberația unei ortografii duble de peste un deceniu, deși Academia este singura instituție care are dreptul să legifereze în privința ortografiei. Excelentul articol al dlui Pârvu Boerescu reamintea afirmațiile lui Emil Petrovici că „Ortografia nu este și nu poate fi fonetică decât cu aproximație; ea nu trebuie să fie nici etimologică și nici fonetică, ci doar tradițională”. Personal, sunt convins că
SCRISORI CATRE EDITORIALIST () [Corola-journal/Journalistic/13633_a_14958]