971 matches
-
Superficiență Petre e de pus în râma Teatru, proza, epigrama, Sonete sau poezie Publică și apoi scrie! Aviz medical De nu trăiești în zadar și mănânci pe la toți Sfinții Ce-s trecuți în calendar Și-ai săpat groapă cu dinții! Osânda Unui despot „luminat” I-au intrat zilele-n sac Și partidul l-a damnat Preferând un „prostănac”. Șuvița marinarului Dacă ți-ai tăiat șuvița Zice ziaristul Bulă La mulți ne-ai luat alvița Dă-ne acces la pendula! Alegeri la
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
putem spune că teama de gheenă ne oferă o credință care face să ne ferim de contactul cu viciile<footnote Sf. Ioan Casian, Convorbirile duhovniceștiă, p. 504. footnote>. Privind spre latura opusă, nu teama de focul cel veșnic și de osândă ne poate îndemna să ne despărțim de păcat, ci speranța și dorința împărăției<footnote Ibidem. footnote>, dorirea de bunătăților ce vor să fie, poftă de împărăția lui Dumnezeu<footnote Sf. Efrem Sirul, Cuvinte și învățăturiă, cartea a III-a, p.
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
că e aducătoare de moarte. Este mai de ocară acela care ia otravă și-și atrage moartea după cercare, decât cel care face și pătimește aceasta înainte de cercare. De aceea fiecare dintre noi e mai de ocară și mai de osândă decât Adam<footnote Sf. Grigorie Palama, Despre cunoștința naturală, cap. 55, în Filocalia..., vol. VII, p. 457. footnote>. V. Consecințele călcării poruncii Căderea protopărinților în păcat a alungat în adâncurile omului chipul lui Dumnezeu fără a-l corupe complet, atingându
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
Paul Evdokimov, op. cit., p. 75. footnote>. Pe de o parte, hainele de piele sunt rezultatul natural al păcatului, reprezintă o întunecare a chipului lui Dumnezeu în om, o cădere din starea conformă naturii, constituind în același timp, o ofensă, o osândă și o rană. Pe de altă parte, hainele de piele reprezintă un leac, o binecuvântare, constituie o posibilitate nouă pe care o dă Dumnezeu omului ca să poată supraviețui în moarte, din moment ce a pierdut viața, și mai ales să supraviețuiască corect
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
după căderea în păcat și implicit după înstrăinarea de Dumnezeu, pentru Cel Atotputernic, începe un nou mijloc de salvare a omului și a lumii: trimiterea Fiului în lume, fiindcă numai prin Dumnezeu, Îl puteam redobândi pe Dumnezeu. Domnul Hristos, luând osânda aceasta a păcatului omului, adică pătimirea, stricăciunea și moartea cea după fire, s-a făcut pentru om păcat, prin pătimire, moarte și stricăciune, îmbrăcând de bunăvoie osânda omului, El nefiind osândit după voia liberă. El Și-a asumat firea noastră
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
lume, fiindcă numai prin Dumnezeu, Îl puteam redobândi pe Dumnezeu. Domnul Hristos, luând osânda aceasta a păcatului omului, adică pătimirea, stricăciunea și moartea cea după fire, s-a făcut pentru om păcat, prin pătimire, moarte și stricăciune, îmbrăcând de bunăvoie osânda omului, El nefiind osândit după voia liberă. El Și-a asumat firea noastră, a devenit păcat pentru noi, a distrus vrăjmașul pe care noi l-am moștenit prin păcat și a câștigat întreaga umanitate către Dumnezeu. Aceasta a făcut-o
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
voia liberă. El Și-a asumat firea noastră, a devenit păcat pentru noi, a distrus vrăjmașul pe care noi l-am moștenit prin păcat și a câștigat întreaga umanitate către Dumnezeu. Aceasta a făcut-o pentru a osândi păcatul și osânda din voie și din fire, scoțând din fire păcatul, pătimirea, stricăciunea și moartea. Noi nefiind neschimbăcioși și cu neputință de clintit, putem, din fericire, precum ne-am rostogolit de la slava cea multă la cea mai de jos necinste, să ne
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
să vedem fața atotînchinată a lui Dumnezeu<footnote Calist Catafigiotul, Despre viața contemplativă, cap. 76, în Filocalia..., vol. VIII, p. 456. footnote>. Hristos, din iubire de oameni, pentru omul cel căzut în neascultare, Și-a însușit de bunăvoie prin moarte osânda omului, ca să-l mântuiască, hărăzindu-i prin aceasta, înnoirea spre nemurire<footnote Sf. Maxim Mărturisitorul, Răspunsuri către Talasie, răsp. 42, în Filocalia..., vol. III, p. 152. footnote>, căci neamul omenesc era incapabil de a câștiga din nou comuniunea cu Dumnezeu
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
murit actorul Amza Pellea. Vedetă de prim-plan a teatrului și filmului românesc în anii 1960-1980, a abordat registre interpretative foarte variate, de la filmul istoric („Tudor“, „Dacii, „Mihai Viteazu“ ) și drama psihologică („Atunci i-am condamnat pe toți la moarte“, „Osânda“) la comedia de actualitate („Nea Mărin miliardar“). calendar multiconfesional Biserica Ortodoxă Română 6 decembrie - Sf. Ierarh Nicolae, arhiepiscopul Mirelor Lichiei (Dezlegare la pește); 7 decembrie - Duminica a XXVII-a după Rusalii. Sf. Mc. Filofteia de la Curtea de Argeș; Sf. Ambrozie, episcopul Mediolanului
Agenda2003-49-03-stiri () [Corola-journal/Journalistic/281808_a_283137]
-
care va trebui să-l dăm, să ne spovedim și să ne cuminecăm cât mai des, când încă Iisus este Mântuitorul nostru, ca a doua venire a Sa să fie pentru noi prilej de bucurie și de slavă, nu de osândă și durere“. D. M. Datini și obiceiuri românești de Sfintele Paști Pentru slujba Învierii, credincioșii pregătesc coșul pascal și își manifestă prezența și bucuria la actul Învierii, după specificul fiecărei zone. De Sfintele Paști, în satele și comunele din nordul
Agenda2004-15-04-supliment () [Corola-journal/Journalistic/282297_a_283626]
-
lui Chirico: aPașii unei statui umblătoare/ se afunda născând fântâni uscate./ Arșiță a săpat brazde adânci/ pe gură zilei în amiază./ Când râde cicatrizându-se/ în nostalgia sângerie a serii/ trupuri de cretă se spulberă." Între acceptare și rictus învinge osânda veacului - cum îl știm: ăĂ trecut cu pași grăbiți/ ce loveau ritmic asfaltul/ turnat peste trupuri întinse/ sub solzii de smoala./ Zărind urma pantofului/ incrustata în straturi de sânge/ zeul m-a întrebat ce număr port" - Pași. Sunt mistere ale
Doina Ispirescu: Câmpul de sare by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/17798_a_19123]
-
trăsătură a asprului, aproape ascetului Nicolae Cristea, încălecată de patima luptelor politice, cînd condeiul era mai destins și mai liber să se confeseze. A fost la înmormîntarea fiului său, ca un fel de concediu, s-a înapoiat să-și execute osînda. Mai puțin succint este cu însemnarea din 18/ mai 1895 despre convorbirea cu Vasile Mangra pentru fortificarea Tribunei. Firește că la 12 iunie, e jignit cînd i se aduce la cunoștință că Bogdan-Duică i-ar fi cerut unui colaborator "să
Jurnalul unui memorandist by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17214_a_18539]
-
deconcertantă: "Scrii, tot mai scrii/ versuri eliptice/ cu fantezii/ apocaliptice -/ Vântul cuvântul/ singur mai spune ce/ timpuri pământul/ o să-l întunece!". Bătăi în dungă convoacă mai toate semnele negativării vieții, istoriei și valorilor morale și existențiale, căreia peotul îi opune osânda scrisului, ca religie și soluție artistică. Poemele lui Ion Horea aspiră către rugăciune și comuniune, repere providențiale în a face suportabil sentimentul eșecului dar și al incompatibilității visului poetic cu agresiva secularizare a lumii românești: "Vremuri păgâne,/ nu te mai
Via crucis by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/17319_a_18644]
-
acordul Curții de la Iași), ci tot însărcinarea primită, la sfatul lui P.P. Carp, din partea autorităților de ocupație germane. Și oricît s-a disculpat și apărat el timp de vreo două decenii, litigiul a rămas pe rol, apăsîndu-l ca o grea osîndă. Merită pomenite, tot aici, aprecierile lui Tzigara despre episodul publicării, în 1927, a Notelor politice ale lui Al. Marghiloman, în jurul cărora, la apariție, s-au iscat polemici și adversități. Se pare că legatarii lui Marghiloman n-au respectat voința autorului
Mărturisirile lui Tzigara-Samurcaș by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17373_a_18698]
-
lasă în păcatele lor. Nu fericiți, așadar, pe cei ce n-au necazuri în lumea aceasta. Căci, cunoscându-i Dumnezeu că n-au minte să-l înțeleagă căile, nu le mai rânduiește o îndreptare prin încercări în lumea aceasta, ci osânda în cealaltă. Necazurile vieții sunt un grai mai aspru al lui Dumnezeu către oamenii mai grei sau mai vicleni la minte", aflăm din cartea " Învățături ale Părintelui Arsenie Boca".
ARSENIE BOCA: Cine sunt oamenii care NU au necazuri. “Pe ei i-a lepădat Dumnezeu” by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/25207_a_26532]
-
veselie. Se crede că sufletele morților (moșilor), după ce părăsesc mormintele în Joia Mare (cea de dinaintea Paștilor), se preumbla printre cei vii, înapoindu-se la locul lor în Ajunul RUSALIILOR. De RUSALII nu este bine să se lucreze, fiind primejdios din cauza osândei grele pe care poți să ți-o atragi. Tot în această zi se face aghezmuirea oholdelor și sfințirea hotarelor. Leacuri pentru cei atinși de RUSALII Leacul cel mai folosit pentru cei atinși de Rusalii, era jocul calusărilor, constând în săritul
RUSALII sau POGORÂREA SFÂNTULUI DUH. De ce nu este bine să lucrezi de RUSALII. TRADIŢII ŞI OBICEIURI by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/25296_a_26621]
-
în locul tău decât tu însuți. 670. Crede în lacrimile cuvintelor fiindcă acestea nu știu să mintă niciodată ci sunt mințite de cel care le folosește la minciuni. 671. Amintirea verii sentimentale dă căldura iernii singurătății. 672. De ce trebuie să cununăm osânda cu păcatul acestei lumi? 673. Adevăratul câștigător de cele mai multe ori nu este învingătorul ci învinsul. 674. Cum ar arăta bolta sufletului nostru fără lumina divină a stelelor unor amintiri ce răsar din întunericul singurătății? 675. Întreaga lume se oglindește în
Urmare din numărul anterior. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Sorin Cerin () [Corola-journal/Journalistic/87_a_51]
-
de scumpa lor patrie. Și întru statornica amintire a istoriei comune a popoarelor român și turc". Martiriul brâncovenilor CONSTANTIN BRÂNCOVEANU. La 15 August 1714, de Sfânta Maria Mare, Constantin Brâncoveanu , fiii săi și Enache au fost duși la locul de osândă. Ziua fusese aleasă anume de otomani. Știau că era o mare sărbătoare creștină, ziua în care Constantin Brâncoveanu împlinea 60 de ani, precum și onomastica soției sale, Marica. CONSTANTIN BRÂNCOVEANU. Erau acolo și sultanul Ahmed al III-lea, marele vizir Gin
Sfinții Brâncoveni. Pe urmele domnitorului la Istanbul. Închisorile şi martiriul by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/21766_a_23091]
-
Între nepăsători , misei , Speranțe sterpe , teama vie , Tu , între ziduri reci și moarte , Cercând al patimilor greu Ai să te stingi , în rugi mereu , Deopotrivă de departe De oameni și de Dumnezeu O , nu ! Tu ,splendida ființă , O altfel de osânda ai ; Te-așteaptă-o altă suferință , Și altfel de-ncântări și trăi ; Tu lasă vechile dorinți , Și lumea , sorții ei meschine ; În schimb am să-ți deschid depline Și neștiute cunoștinți; Iar duhurile mele ,toate , Smertite te-or slavi atunci , Si slujitoare
Astrolog rus: Conflictului din Ucraina va declanșa Al Treilea Război Mondial by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/21839_a_23164]
-
Dramă banală, Nicu Dereanu, Între cotețe). "În lirică se pot detecta doar reminiscențe livrești sau reverberări ale spiritului poetic la ideologia curentului (...). În Noaptea de februarie capătă relief teza determinismului social, conform căreia mediul marchează decisiv destinele umane ("își urma osînda vieții într-a vițiului muncă" - spune liricul). Apologia femeii decăzute, împinsă la prostituare de societatea coruptă și nedreaptă, dar păstrîndu-și puritatea sufletească, era des întîlnită la romantici. Totuși, scenariul poetului (care descinde efectiv într-o "casă publică"), descrierea interiorului imund
Un conspect Macedonski by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16172_a_17497]
-
cea e lângă inimă, pe care un imperiu, lacom și criminal a amputat-o, a ciopârțit-o plină de bubele neamului său. Basarabia - durerea adâncă a țării, nu a cotropitorilor nemiloși, Basarabia - cimitirul în care strămoșii se zvârcolesc și blestemă. Osânda Nu izgonirea din rai a fost pedeapsa cea mai grea pe care Creatorul le-a dat-o oamenilor. Pământul întreg era un rai plin de viață binecuvântată. Osânda cea mai mare și mai cumplită de care pământenii nu au mai
POEME de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1526 din 06 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382673_a_384002]
-
a cotropitorilor nemiloși, Basarabia - cimitirul în care strămoșii se zvârcolesc și blestemă. Osânda Nu izgonirea din rai a fost pedeapsa cea mai grea pe care Creatorul le-a dat-o oamenilor. Pământul întreg era un rai plin de viață binecuvântată. Osânda cea mai mare și mai cumplită de care pământenii nu au mai scăpat niciodată a fost moartea. Anatol Covali Poeme din vol. Zâmbetele senectuții, Târgoviște, Ed. Bibliotheca, 2014 Referință Bibliografică: Poeme / Anatol Covali : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1526
POEME de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1526 din 06 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382673_a_384002]
-
seară târzie, Păstorul e sus O, vino degrabă mărite Iisus. Ce sete adâncă și noapte de groază Icoana Fecioarei la schit lăcrimează. Păstorul se-ntoarce, mireasa-I vândută Și turma-i în vale demult coborâtă. Vai, cin’ne va unge osânda cu mir? Vai, cin’ne adună cenușa-n potir? E Mielul ce vine, e Mielul frumos - Păstorul Luminii, Hristos. Din cer de la Tatăl, Păstorul iar vine Să-și numere turma cu El în lumine. Din rana Lui curge tot sânge
MIORIȚA de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 2283 din 01 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382783_a_384112]
-
6 februarie 1953). 25 ani „Săptămâna filmului românesc. La Lausanne și Geneva au avut loc săptămâni ale filmului românesc în Elveția. Această primă prezență a filmului românesc în Elveția a fost marcată de prezentarea unor realizări recente: „Puterea și adevărul“, „Osânda“, „Zidul“, „Nunta de piatră“, „Patima“, „Mere roșii“, precum și filmul „Independența“ realizat în anul 1922“. (Drapelul Roșu din 3 februarie 1978). 5 ani „În 13 februarie, la Szeged va avea loc prima întâlnire de lucru a Forumului Președinților Euroregiunii Dunăre-Mureș-Tisa“. (Agenda
Agenda2003-5-03-11 () [Corola-journal/Journalistic/280640_a_281969]
-
vorbe blânde, ca „Veniți la Mine toți cei osteniți și împovărați”, sau „...iartă-le lor, că nu știu ce fac”. De cealaltă, „...iar pe sluga netrebnică, aruncați-o întru întunericul cel mai de afară”, „Șerpi, pui de vipere, cum veți scăpa de osânda gheenei?”, Și a intrat Isus în templu și a alungat pe toți cei care vindeau și cumpărau în templu și a răsturnat mesele schimbătorilor de bani și scaunele celor care vindeau porumbei”. Este și acesta un fel de a potoli
Insemnari by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/2581_a_3906]