122 matches
-
o bogată colonadă ce înconjoară biserica, cu o singură turlă octogonală așezată pe o bază pătrată deasupra naosului. Catapeteasma - înaltă până la boltă - este de lemn, cu o sculptură ornamentală, poleită cu foiță de aur. Deasupra crucii Mântuitorului stă scris motivul osândirii Sale, în limbile ebraică, greacă și latină “Iisus Nazarineanul, regele Iudeilor”. Mai jos, sub picioarele lui Hristos, stă în genunchi în partea dreaptă Matei Vodă cu coroana pe cap, în mantie domnească, cu mâinile rugătoare, având inscripția: “Io Matei Basarab
Schitul Crasna () [Corola-website/Science/324905_a_326234]
-
seminței și prin aceasta ne ațâță în chip nelegiuit spre împreunarea trupurilor 108. După cum am văzut până aici, patima desfrânării este zămislită, hrănită și sporită 109 mai ales prin trei factori de comportament pătimaș: mândrie 110 și slavă deșartă 111, osândirea aproapelui 112, precum și de săturarea pântecelui și somnul fără măsură 113. Printre izvoarele de proveniență a patimii desfrânării, se numără și păcatul strămoșesc. Trebuie să știm însă că pornirile sexuale dezordonate sunt și o consecință a păcatului strămoșesc și, prin
Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
Un rezumat al cauzelor ce generează desfrâul ni-l face Sfântul Paisie Velicikovski când spune: Pofta trupească se naște în om din prefacerea cea călduroasă sau din mâncarea cea multă, sau din somn mult, sau din lucrarea satanei, sau din osândire, sau din vorbe deșarte, sau din împodobirea cu haine, sau din vederea cu ochii a frumuseții divine 116. Totodată, desfrânarea atacă diferit pe oameni în funcție de progresul lor duhovnicesc. Astfel, la cei începători căderile se ivesc totdeauna din desfătare (cu mâncări
Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
oameni în funcție de progresul lor duhovnicesc. Astfel, la cei începători căderile se ivesc totdeauna din desfătare (cu mâncări), la cei din mijloc și din mândrie, cu toate că mândria atacă și pe cei începători, iar celor ce se apropie de desăvârșire, numai din osândirea aproapelui 117. Preventiv, Sfântul Teofan Zăvorâtul ne sfătuiește să nu lăsăm niciodată un gând să treacă fără să-i dăm atenție 118, pentru că gândurile reprezintă obiectele luptei lăuntrice 119 trebuind cercetate cu deosebită atenție, pentru a vedea de unde vin și
Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
funcționat fără Încetare, ocupate fiind de masivele transporturi la Auschwitz. Afirm acest lucru pentru că cei selecționați nu au fost duși de Îndată, ca de obicei, În camerele de gazare, ci au stat Închiși În niște barăci câteva zile, așteptând momentul osândirii lor. Evident, după luni de zile petrecute În lagăr, toți selectații, printre care și frățiorul meu, știau ce urmează. Desigur, nu am putut gândi la altceva decât la cum să-l salvez pe fratele meu. Deseori am trecut prin apropierea
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
două stări ale naturii umane”, consideră că, În starea de corupție, „omul nu merită altceva de la Dumnezeu decât dizgrația Sa” (Percharman, 2001, p. 114). De aceea, chiar dacă este „un drept ce se poartă ca un drept” (Pascal, 1963, p. 320), osândirea sa depinde tot de bunăvoința lui Dumnezeu. În aceste condiții, dreptatea distributivă se confundă cu voința Creatorului. Este deci Înțelept să renunțăm la căutarea dreptății esențiale În legile pozitive: „Nu cunoaștem nimic drept sau nedrept care să nu-și schimbe
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
se manifestă și ca anti-natură. Barbaria e pustiitoare: în egală măsură e tăietoare de pomi și dărâmătoare de monumente. Dispariția cailor, pângărirea apelor, împuținarea florilor sunt efectele unei mentalități nu mai puțin barbare decât cea care îndemna la arderea și osândirea cărților. Barbaria e pustiitoare din vacuitate sufletească. Credeau unii romantici în bogăția sufletului barbar; crezuseră niște rafinați în utopia lui „bon sauvage”. Un mare poet al nostru scrisese cândva: “într-adevăr nu ne-ar strica puțină barbarie!” Exclamația aceasta venea
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
o criză spirituală a lui Ficino, rapid depășită grație unei cumințiri de factură creștină, o tresărire mântuitoare! Ne mai putem imagina și că nu se cuvenea, creștin fiind, să profesezi simpatii pentru Epicur și pentru discipolii lui în acele timpuri. Osândirea la rug trimite atât la ispășirea prin foc a unui păcat din tinerețe, cât și la o elementară prudență atunci când aspiri să faci carieră în Biserica catolică... 2. Voluptățile contemplative. Viitorul canonic al catedralei din Florența î1487) este așadar autorul
[Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
fericita mea nădejde ! Cu cât veți prelungi chinurile, cu atât Îmi veți prilejui o răsplată mai mare ! Am o Înțelegere cu Stăpânul : În locul rănilor de pe trup, Îmi va Înflori la Înviere haină luminoasă ; În locul necinstirii, cununile ; În locul Închisorii, raiul ; În locul osândirii cu făcătorii de rele, traiul cu Îngerii. Semănați mult În trupul meu, ca să secer de mai multe ori pe atâta !ă”161. Continuând, mucenicul adaugă : „«Cum voi tăgădui, dar, pe Dumnezeu meu, Căruia m‑am Închinat din copilăria mea ? Nu
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
n-a fost spus de niciun bard1163. Împărăția umbrelor devine prin Cartea lui Enoh un spațiu în care se poate readuce la starea nediferențiată toate formele creației. Prăpastia plină de flăcări și populată de demoni apare dincolo de Styx, fiind lumea osândirii veșnice a lui Hades. În iconografia religioasă lacrimile reprezintă credința adevărată, ofrandă adusă lui Dumnezeu. În timp ce plângem ne îngrijim de noi și de cele pe care le experimentează trăirea noastră. Iubim plânsul pentru că plângem iubirea și sensul devenirii noastre. În
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
fie ținut în închisoare decît pe baza unui mandat sau a unei hotărîri judecătorești, a interzis fumatul, băuturile și jocurile de noroc, instituind o serie de pedepse pentru deținuții recalcitranți (oprirea vizitelor familiei, a corespondenței, a plimbării zilnice, a hranei, osîndirea la mămăligă goală, trimiterea la carceră, încătușarea cu fiare la mîini și la picioare, bătaia aplicată doar de directorul închisorii etc.). A organizat ateliere în aproape toate penitenciarele, la Văcărești înființînd cuptoare de pîine, sere de flori (care au devenit
by BRUNO ŞTEFAN [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
robi rromi dinainte de dezrobire: „Chiar pe ulițele orașului Iași, În tinerețele mele, am văzut ființe omenești purtând lanțuri la mâini sau la picioare, ba unii chiar coarne de fier aninate de frunte și legate prin coloane Împrejurul gâtului. Bătăi crude, osândiri la foame și la fum, Închidere În Închisori particulare, aruncați goi În zăpadă sau În râuri Înghețate, iată soarta nenorociților țigani! Apoi, disprețul pentru sfințenie și legăturile de familie. Femeia luată de la bărbat, fata răpită de la părinți, copiii răpiți de la
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
p. 87 fotnote>. La cei începători în viața duhovnicească, căderile se ivesc totdeauna din desfătarea pântecelui, la cei de mijloc, și din mândrie, deși aceasta se întâmplă și celor începători. Iar la cei ce se apropie de desăvârșire, numai din osândirea aproapelui<footnote Sf. Ioan Scărarul, Scara, cuv. 15, cap.15 , în Filocalia, vol. IX, p. 225 footnote>. Talasie Libianul ne învață că „deprinderea virtuții sau a păcatului ne mișcă să gândim, să grăim sau să săvârșim cele bune sau cele
Ispitele şi păcatele în învăţătura Părinţilor filocalici by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/148_a_263]
-
p. 87 fotnote>. La cei începători în viața duhovnicească, căderile se ivesc totdeauna din desfătarea pântecelui, la cei de mijloc, și din mândrie, deși aceasta se întâmplă și celor începători. Iar la cei ce se apropie de desăvârșire, numai din osândirea aproapelui<footnote Sf. Ioan Scărarul, Scara, cuv. 15, cap.15 , în Filocalia, vol. IX, p. 225 footnote>. Talasie Libianul ne învață că „deprinderea virtuții sau a păcatului ne mișcă să gândim, să grăim sau să săvârșim cele bune sau cele
Ispitele şi păcatele în învăţătura Părinţilor filocalici by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/148_a_262]
-
talent și pricepere - ci înțelesul celor întâmplate, sensul lor, reflectarea în spirit; acestea dau valoare suferinței. Pentru fiecare dintre tâlharii răstigniți lângă Iisus Hristos suferința are alt înțeles, capătă altă valoare: pentru unul e ispășire, spre mântuire, pentru celălalt e osândire, spre moarte. În cartea aceasta fac cunoscute - în scop pedagogic - stări sufletești și acțiuni la care am participat: ca cei de față și viitorimea să știe, să învețe și să aibă un îndreptar de viață, prin care, raportându-se și
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
arătat că nu trebuia să ridic mâna împotriva celui ce m-a necinstit. N-am fost în stare să zic: „Iartă-l, că nu știe ce face!” sau „Nu-i socoti păcatul acesta!”. Ascultam cu ochii în lacrimi spovedania și osândirea părintelui. Părinte, aveți o pravilă. Cum reușiți să o împliniți în mediul așa de neprielnic în care vă duceți viața?, întrebă Anghel. Aici e tragedia mea, a zis părintele, podidindu-l lacrimile, ziua nu pot face mai nimic. Numai noaptea
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
fericita mea nădejde! Cu cât veți prelungi chinurile, cu atât îmi veți prilejui o răsplată mai mare! Am o înțelegere cu Stăpânul: în locul rănilor de pe trup, îmi va înflori la înviere haină luminoasă; în locul necinstirii, cununile; în locul închisorii, raiul; în locul osândirii cu făcătorii de rele, traiul cu îngerii. Semănați mult în trupul meu, ca să secer de mai multe ori pe atâta!»”<footnote Sf. Vasile cel Mare, Omilii și cuvântări, omil. a XVIII-a, V, în col. cit., p. 529-530. footnote>. Continuând
Medicii și Biserica. Medicină și Spiritualitate în abordarea pacientului terminal by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/121_a_138]
-
p. 87 fotnote>. La cei începători în viața duhovnicească, căderile se ivesc totdeauna din desfătarea pântecelui, la cei de mijloc, și din mândrie, deși aceasta se întâmplă și celor începători. Iar la cei ce se apropie de desăvârșire, numai din osândirea aproapelui<footnote Sf. Ioan Scărarul, Scara, cuv. 15, cap.15 , în Filocalia, vol. IX, p. 225 footnote>. Talasie Libianul ne învață că „deprinderea virtuții sau a păcatului ne mișcă să gândim, să grăim sau să săvârșim cele bune sau cele
Ispitele şi păcatele în învăţătura Părinţilor filocalici by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/148_a_260]
-
politic le mărturisea compatrioților săi: Chiar pe ulițele orașului Iași, în tinerețile mele am văzut ființe omenești purtând lanțuri la mâini sau la picioare, ba unii coarne de fier aninate de frunte și legate prin coloane împrejurul gâtului. Bătăi crude, osândiri la foame și la fum, închidere în închisori particulare, aruncați goi în zăpadă sau în râuri înghețate, iată soarta nenorociților țigani! Apoi disprețul pentru sfințenia și legăturile de familie. Femeia luată de la bărbat, fata răpită de la părinți, copiii rupți de la
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
am fost oprit de autorități care pretextau că făceam propagandă și prozelitism. Între timp am lucrat la traducerea predicilor lui Giovanni Colombo, „Evangeli Domenicali” care s-a răspândit la mulți preoți și care a constituit acuzația principală a arestării și osândirii mele de mai târziu. În tot timpul activității mele în Piatra Neamț (5 decembrie 1948 - 25 mai 1962) am ținut 3084 predici, după cum rezultă din caietele mele cu însemnări zilnice. În 25 mai 1962, după mai multe percheziții anterioare am fost
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
pușlama și un codoș, e mai ales un bufon, să admitem că unul „abject”, cum îl califică Pașadia, dar fărădelegile pe care i le atribuie naratorul nu se vădesc. Portretul lui Pirgu e făcut numai din acuzații maxime și din osândiri morale fără apel, după procedeul naiv romantic pe care-l întâlnim la Filimon sau la Pantazi Ghica și care face pandant elogiilor iconodule cu care sunt gratificați Pașadia și Pantazi (chiar și epitetul de „ciocoi borât” și, respectiv, de afacerist
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
vechea uzanță puritană de a îl expune pe „păcătos” la stâlpul infamiei, cu gâtul și mâinile prinse în jug și încălțat în saboți de lemn, pentru ca batjocura publică să fie maximă. Deși stâlpul infamiei nu mai este astăzi la modă, osândirea publică în cadrul ședințelor este cu siguranță la modă. Anumiți superiori agresivi verbal aleg ședințele pentru ceea ce un autor denumea „dramă și traumă” - binecuvântarea sfinților și biciuirea sclavilor. Exemplu (șeful, conducând o ședință): „Bob, îți mulțumesc pentru informațiile despre proiect. Înainte
[Corola-publishinghouse/Science/1992_a_3317]
-
pe parcurs, trei fruntași conservatori: Costea Balș, Gheorghe șendrea și un profesor de gimnastică, Negruți, îl fluieră. Cei doi dintâi sunt arestați, bătuți de poliție și dați judecății. Această manifestație era rezultatul și a curentului stârnit împotriva Regelui și a osândirii lui Panu, care era ieșean. Astfel de manifestațiuni ostile impresionau întotdeauna pe Rege. Câteodată Regele răspundea cu glume, dar întotdeauna da importanță faptelor. Sub regimul lui Lascăr Catargiu de la 1871 se găseau câteodată, dimineața, petece de hârtie pe zidurile Palatului
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
1.) Pagina 82 O prezentare mai concentrată a procesului atentatului împotriva lui Ion Brătianu, cu câteva amănunte în plus însă: Procesul Stoica Alexandrescu-Iosif Oroveanu pasionează foarte mult țara. Cel puțin pătura politică este foarte agitată. Guvernul nu ține atât la osândirea lui Stoica Alexandrescu care e considerat drept un instrument, însă ține mult ca Iosif Oroveanu să fie condamnat. La rândul ei opoziția coalizată se face luntre și punte pentru ca Oroveanu să fie declarat nevinovat. În sfârșit, marea chestie la ordinea
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
pe strada Câmpineanu, se ține o întrunire publică spre a se protesta împotriva guvernului și a arestării lui Gheorghe Panu, ales deputat al Iașilor. Precum am spus mai-nainte, Gheorghe Panu fugise la Paris spre a scăpa de detențiune în urma osândirii lui pentru articolul Omul periculos. De îndată ce a fost ales deputat de Iași a părăsit Parisul și a intrat în țară. Însă la graniță a fost arestat și întemnițat în orașul Piatra. De aici agitația. În sala Orfeu au vorbit mai
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]