95 matches
-
două răspunsuri. — Ei bine, atunci, plănuiești să conduci linia genealogică pe care ți-au lăsat-o moștenire strămoșii dumitale spre regretabila ei distrugere, chiar pe acest pământ? — Ce? — Nu-ți pierde cumpătul. Eu însumi am primit favorurile găzduirii și ale ospătării în această casă, cu zece ani în urmă. Într-un sens mai larg, e mare păcat că niște oameni ca dumneata stau ascunși aici, în sălbticie, fără a-i fi de folos nimănui. Dacă stau să mă gândesc atât în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2249_a_3574]
-
de tulburări și campanii neașteptate dar, în timp ce privea peste străzile din orașul castelului, simți aroma unei culturi noi și bogate plutind prin aer. Prăvălii mari și mici se aliniau în ordine, fructificând politica economică a lui Nobunaga. La hanuri și ospătării, clienții dădeau pe dinafară, câtă vreme pe malul lacului, catargele corăbiilor ancorate alcătuiau o adevărată pădure. Atât cartierul rezidențial al samurailor, străbătut peste tot de alei, cât și magnificele conace ale marilor generali, fuseseră în cea mai mare parte finalizate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2249_a_3574]
-
ferm ideile străine Bisericii Ortodoxe Române, influențele secularismului occidental, ateismul, cât și prozelitismul religios de orice natură. De asemenea societatea clerului din București „Ajutorul” a primit 1/10 din donație, În timp ce un procent de 2/10 revenea Comunei București pentru ospătăria săracilor. Pe lângă faptele bune făcute pentru „cei mai mici ai lui Hristos”, arhiereul a lăsat bani pentru facerea unui „parastas anual În Joia moșilor la Mitropolia din București, cât și pentru Întreținerea monumentului funerar”, Înscriindu-se astfel În cartea veșniciei
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Monica Marghetici (Marţincu) () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93538]
-
în semiologie și hermeneutică Colecția ATHENAEUM Coperta: Liliana BOLBOACĂ Descrierea CIP a Bibliotecii Naționale CODOBAN, AUREL / Aurel Codoban. 144 p.; 14,7x20,5 cm. - (Athenaeum) ISBN 973-35-l08l-5 821.135.l-96 Cluj-Napoca: Dacia, 2001 (c) Copyright Editura Dacia, 2000 Str. Ospătăriei nr. 4, RO-3400, Cluj-Napoca Tel./fax: 064/42-96-75 Redactor: Felicia SCHLEZAK și Vasi CIUBOTARIU Tehnoredactor: Flavia Măria ȚIMPEA Comanda nr. 4234 AUREL CODOBAN SEMN ȘI INTERPRETARE O introducere postmodernă în semiologie și hermeneutică EDITURA DACIA Cluj-Napoca, 2001 Introducere >3' 1
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
cu demnitate până va fi detronat”, O conferență), iar viața - un mare chef. „Voi să beau, voi să beau...” S-a remarcat faptul că eroii lui Caragiale beau mult, oriunde și oricând. Berăria, cârciuma, birtul, cafeneaua, cafeneaua- cofetărie, café-chantant, bufetul, ospătăria, uneori și băcănia, sunt spații nu doar familiare lor, ci și parte integrantă din existența lor. Fiecare dintre ele devine adevărat centrum mundi; aici se pune Țara la cale și tot ce se Întâmplă În lume, de la viața intimă până
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
nesucces, au intrat Încă o dată Într-o cafeneluță, unde gazul apune după ce a răsărit soarele.”. Nenea Anghelache băuse bere, amicul Mitică bea șvarț. Boris Sarafoff - În realitate J. Th. Florescu, judecător de instrucție atent deghizat ca să evite reporterii - comandă, la ospătărie, mai Întâi o semi-baterie cu sifon. Cere apoi „Țuicî și ciorbî schembè și ărdei”, la puțin timp „varzî! porții măre, mî! și ărdei și vin”, urmate de „fleicî și ărdei”. Catindatul (din D-ale carnavalului) se magnetizează cu jamaică, Didina
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
servit de oameni plini de complexe și frustrări. Nu își asumă profesia decât ca pe ceva ignobil și, obligatoriu, pasager. E ca și cum ți-ar spune: "te servesc acum pentru că nu am încotro, dar în realitate eu sunt cineva. Nu-i ospătăria de nasul meu. Ai să vezi tu mai târziu". Protestanții clasici lutherani și calviniști erau convinși că puteau spera la obținerea mântuirii, indiferent de profesie. Totul ținea de jocul misterios și fascinant al grației divine. Generația lor a reușit astfel
by NICU GAVRILUŢĂ [Corola-publishinghouse/Science/990_a_2498]
-
le-a zis romei bizantini! hainele civile, femeia parțial color, baticul pe țigănește, fusta îl întrece, de la crețuri la pliuri de draperie, mobilul alo! de cîteva minute, numerele pe românește și iarăși, după ce-i fac descîntecul matematic, mobilizați, urcăm la ospătăria gării, în urmă expresia scaunele, îți convine așa, conștiința simulînd mișcarea, în loc să vegheze respectarea ei în lucruri? textul ceferist s-a curmat, textul al optulea perfecțiunea numerologică. Ora 18,50, în acceleratul Timișoara Galați, după Onești, în loc de alambicuri arse petrochimic
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
În caz că revista ajunge la Suceava, merită să luați un nr. și să-l răsfoiți. Ardelenii sunt oameni mai serioși, și, cine știe, dacă le trimiteți talonul pe care vi-l dau, se ivește ceva. Adresa este: Fundația Culturală Dacia, str. Ospătăriei, nr. 4; cod 4300, Cluj-Napoca. Domnule Dimitriu, din primele trei lecturi făcute până acum pentru stabilirea textului la ultimul volum al „agendelor”, nu mi s-a părut a exista prea mulți fălticeneni care să ridice probleme. Unul sau doi, poate
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
ci chiar social. Spre sfârșitul secolului al IV-lea au apărut și marile forme organizate de asistență socială, care l-au avut ca inițiator pe marele sfânt Vasile, episcopul Cezareei Capadociei († 379). În această perioadă, vom putea vorbi de: azile, ospătării, case pentru reeducarea fetelor decăzute, școli și spitale pentru cei neputincioși, chiar și așezăminte speciale pentru cei leproși. Toate acestea au rămas cunoscute sub genericul Vasiliada. Acestea, cu siguranță, s-au extins în Biserică pentru că la sfârșitul secolului al IV
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
o a doua împărțire a averii la săraci, hrănindu-i, fără a face deosebire între oameni, fie ei creștini, păgâni sau evrei" (Petcu, 2009, p. 165). În timpul păstoririi sale în Cezareea Capadociei a înființat instituții de asistență socială ca: azil, ospătărie, casă pentru reeducarea fetelor decăzute, spital, chiar și pentru leproși. Toate aceste așezăminte sunt cunoscute sub numele generic de Vasiliada (Rămureanu, 1992, p. 178). Un aspect foarte important dezbătut de către Vasile cel Mare a fost cel cu referire la stratificarea
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
Spitalului Beldiman, Spitalului Sovietic, Lagărului de triere și diverșilor refugiați și săraci, alimente, tutun și țigări, veselă, feși, medicamente și îmbrăcăminte”. Deoarece și o mare parte a populației suferea de sărăcie cruntă, primarul a decis „...punerea în funcțiune a unei Ospătării populare unde vor primi hrană cei lipsiți complect de mijloace, gratuit, iar ceilalți pentru o sumă minimă”. i. „Cerem bani” Ca orice raport de activitate al acelor timpuri și acesta conținea secțiunea „concluzii”. Pe primul plan stăteau banii de care
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
activitatea în România, având dreptul de a înființa sucursale „oriunde va fi nevoie” și caută îndeplinirea scopului prin: organizarea membrilor prin specializări profesionale; înființarea de oficii gratuite pentru procurarea de lucru, înființarea de cooperative de consum, producție, credit; înființarea de ospătării muncitorești și căminuri pentru ucenici”. Pentru „sprijinirea năzuinței privitoare la colonizarea Palestinei cu muncitori evrei”, societatea „Poale Zion organizează ținerea de conferințe, prelegeri, înființarea de cursuri profesionale cu ateliere de lucru, biblioteci și săli de lectură, serbări, expoziții, încurajarea sportului
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
470 ani. Clădită de sultanul Selim. Hoge Ibrahim Iomer Șah. Feciorul hogei îngrijitor (türbedar) și moștenitor al averii bătrânului (avere = mănăstire și sfânt) Behadim Ibraim Iomer. Alături în stare de ruină o frumoasă clădire care slujea de han și de ospătărie vizitatorilor mănăstirii (mutfac) cu două etaje. Biserica goală, cu zugrăveli fără valoare. Mormântul în formă de sicriu cimentat. Hogea citește dintr-un coran minunat tipărit cu slove fine paianjeni fini cu chenare aurite și enluminuri grațioase. Primește bani, cu o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
om nalt, brun, frumos: Iordan Mahalinschi. Foarte gelos de reputația și buna stare a Cavarnei. Mărturisește o populație mai mare din mândrie. Portul în vale, destul de departe de orășel. Mâncăm într-o clădire mare și veche, destul de interesantă: crâșmă și ospătărie. Cafelele vin de alături dela cafegii turci. Cavè tatlî caimaclî. Rostește leneș cu doi a la tatlî și caimaclî. Mai adoage și sadè. Cavè sadè, tatlî, caimaclî. Cafe dulce cu caimac. Bulgarii, mai ales cei mai în vârstă știu toți
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
vine să reclame pentru gâscă și cuvânt dat. "N-am avut ce face, răspunde Barbaiani vornic; gâsca d-tale n-a folosit nimic, căci au venit îndată după dânsa două vulpi și au mâncat-o." Călător flămând intră într-o ospătărie și mânâncă după foamea lui. Când să plece nu vrea să plătească; ospătarul îl apucă de guler. "N-am cu ce-ți plăti, meștere ospătar; eu sunt cântăreț de felul meu și după stare sărac; dar dacă vrai, să-ți
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
de toate lucrurile care lui Îi erau interzise: bunătăți delicioase, case luxoase, echipamentele militare și harnașamente sclipitoare, veșminte bogate și pietre prețioase. Gândindu-se la sora lui din Nakamura, slăbănoagă și palidă la față, privea aburii ridicându-se din tăvile ospătăriilor și-și dorea să-i fi putut cumpăra și ei ceva. Sau, trecând prin dreptul unui bătrân spițer, privea În extaz pungulițele cu plante medicinale și-și spunea: „Mamă, de ți-aș putea da eu asemenea doftorii, pun prinsoare că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2247_a_3572]
-
tulburări și de campanii neașteptate dar, În timp ce privea peste străzile din cetatea, simți aroma unei culturi noi și bogate plutind prin aer. Prăvălii mari și mici se aliniau În ordine, rezultat al politicii economice a lui Nobunaga. La hanuri și ospătării, clienții dădeau pe dinafară, În vreme ce, pe malul lacului, catargele corăbiilor ancorate alcătuiau o adevărată pădure. Atât cartierul rezidențial al samurailor, străbătut peste tot de alei, cât și magnificele conace ale marilor generali, fuseseră, În cea mai mare parte, finalizate. Templele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2247_a_3572]
-
În fața prăvăliei era liniște iar flacăra felinarului se topea albă în lumina amiezei de decembrie. Înspre Colțea nu se vedea niciun capișon. Numai coșurile unor sănii, împodobite cu crengi de brad și buchete de imortele vopsite, se legănau alene. La ospătăria lui Barbărasă doi băieți veseli tocmai scoteau din cuptor o tavă cu dovleac, iar mirosul se răspândi în valuri calde pe deasupra străzii tapetate cu un strat gros de zăpadă. Nane căscă gura la o mână înmănușată, în timp ce, pe lângă trupul gros
Prăvălia de peruci by Doina Ruști () [Corola-journal/Imaginative/6599_a_7924]
-
băiețel care părea prăbușit sub un maldăr de haine. "Hei, Nane!", strigă fața amorțită de ger, "Nănosule! Ce faci, mă, nu vii jos, la Sălcii?" Nane își dibui cu greu prietenul printre siluetele care acum se buluciseră la tejgheaua din fața ospătăriei. Pe lângă pliurile de stofă și blănurile lucioase, își făcu loc șerpește gluga complet udă și peticită a Rățoiului. Iar pe deasupra capului său, Nane văzu cum răsuflau fierbinți bucățile de dovleac copt. În toată această mișcare, prăvălia peruchierului, care nu era
Prăvălia de peruci by Doina Ruști () [Corola-journal/Imaginative/6599_a_7924]
-
drum, se topise în preocuparea lui, iar degetele căutau deja prin fundul buzunarului un bănuț pentru o bucată mare de dovleac, poleită cu o crustă de chihlimbar, pe care se și vedea mâncând-o împreună cu prietenul lui, lângă poarta din spatele ospătăriei. Însă nu apucă să-și scoată la lumină micul ban. Rață ajunsese acum lângă el și-i strigă drept în ureche, cu vocea lui hârâită, "Nane, ia uite-te mă, Nane, cine intră la peruchier!" Pe scândura galbenă, printre două
Prăvălia de peruci by Doina Ruști () [Corola-journal/Imaginative/6599_a_7924]
-
descoperiți umbri pentru o clipă întâmplarea cu adevărat uluitoare care era dispariția Moașei. Câteva zile nu făcură altceva decât să urmărească ușa meglenitului. Clienții începuseră să se înmulțească și odată cu aceasta și disparițiile. Nane și Rață priviră înspăimântați din podul ospătăriei, apoi pe fereastra camerei lui Nane și chiar pe geamul vitrinei, cum oameni cunoscuți sau necunoscuți intrau la peruchier cu fețe lor adevărate și ieșeau de-acolo alții, ca și cum ar fi trecut prin mâinile unui modelator nevăzut. Era un mic
Prăvălia de peruci by Doina Ruști () [Corola-journal/Imaginative/6599_a_7924]
-
Nane îl fulgeră o părere de rău târzie că nu-i venise ideea să-l întrebe. Cei doi băieți se înveseliră ca la comandă și chiuiră într-un suflet un Țenefațem, rupând-o totodată la fugă, până în foișorul din curtea ospătăriei. Precis dascălul știe ceva." Poate că au venit cu aceeași corabie, măi Nane! Nu-ți dai seama ce poate să fie un drum pe mare, cu un galion cât trei case!" Și plin de pirați, nu-i așa?!" Pentru Rață
Prăvălia de peruci by Doina Ruști () [Corola-journal/Imaginative/6599_a_7924]
-
zgomotele săniilor oprite pe neașteptate îi făcură și pe cei care nu văzuseră încă namila să stea pe loc și să caute cu privirea sursa acelei emoții generale. Un balon cât casa, în fâșii galbene și roșii, se lăsase în fața ospătăriei lui Barbărasă. Iar de marele balon era atârnat un coș de nuiele, pe care Țenefațem îl apucase cu amândouă mâinile. Își aruncă înăuntru caucul, apoi, ridicându-și poalele hainei, își făcu vânt peste balustrada de răchită. N-apucase nimeni să
Prăvălia de peruci by Doina Ruști () [Corola-journal/Imaginative/6599_a_7924]
-
povestească despre peruchier și despre transformările miraculoase, tatăl lui nici măcar nu-i răspunse, ci continuă să surâdă, aninat de lumea lui invizibilă. în ziua de Crăciun, când zăpada începuse să se topească sub soarele de decembrie, Nane trecu în curtea ospătăriei și-și strigă prietenul. Rață era gătit cu hainele de sărbătoare și pe la marginile căciulii se vedea că fusese de curând ras pe cap. El își frământă de câteva ori buzele și spuse, privindu-l drept în ochi: M-am
Prăvălia de peruci by Doina Ruști () [Corola-journal/Imaginative/6599_a_7924]