393 matches
-
ale marilor boieri( Brăiloiu, Pârâianu, Glogoveanu, Obedeanu, etc.). Dintre boiernașii destul de numeroși și în această perioadă (în jur de 200 de familii) sau chiar dintre moșneni, prin meritocrație pe cale administrativ-ostășească, proveneau, de asemenea alți dregători mici sau ocupanți de slujbe ostășești echivalente micilor ranguri boierești. Se adaugă un număr de elemente grecești și sud-dunărene întreprinzătoare care reușeau să acceadă la dregătorii și ranguri și în Oltenia. Tuturor acestora li se adaugă slujbașii și dregători domnești originari din Muntenia, trimiși în Oltenia
DR. MITE MĂNEANU, BOIERIMEA DIN OLTENIA ÎN EPOCA CONSTANTIN BRÂNCOVEANU de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1312 din 04 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/352358_a_353687]
-
regele Bela al IV-lea cheamă Ordiunul Cavalerilor Ioaniți (sau ospitalieri) cu magistrul Rembald, cărora le cedează, în anumite condiții, întreaga Țară a Severinului, acordându-le și alte avantaje. În această situație, opțiunea regală nu este întâmplătoare, cunoscute fiind calitățile ostășești ale acestor călugări - militari și cu deosebire priceperea lor în construirea și apărarea fortificațiilor 12, calități de altfel menționate de regele maghiar într-o scrisoare din 1254, către papă, în care arată că împotriva pericolului tătăresc nu avusese nici un sprijin
DR. MITE MĂNEANU, ŢARA ŞI CETATEA SEVERINULUI IN EVUL MEDIU(1) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 907 din 25 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346005_a_347334]
-
vede, nominal, cavalerii erau înzestrați cu venituri deosebite în măsură să permită susținerea efortului militar, politic și administrativ ce se impunea în cazul acestei formațiuni de graniță. În plus diploma stabilea ca românii să ajute pe ioaniți cu mijloacele lor ostășești (cum apparatu suo bellico) în vederea apărării Banatului de Severin, urmând ca și aceștia să întoarcă românilor ajutorul militar, la nevoie 18. Într-un pasaj semnificativ din diplomă ni se explică de fapt rațiunea chemării cavalerilor ioaniți în Țara Severinului - Țara
DR. MITE MĂNEANU, ŢARA ŞI CETATEA SEVERINULUI IN EVUL MEDIU(1) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 907 din 25 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346005_a_347334]
-
făcut posibile victoriile de la Oituz, Mărăști, Mărășești. Dr. Mircea Tănase s-a axat în comunicarea sa pe evidențierea rolului pe care l-au avut presa și, în special, ziarul “România” la crearea rezistenței românești în timpul primului război mondial. Printre publicațiile ostășești din această perioadă au fost amintite: revista "Tranșeelor", “În Carpați”, “Patrula” etc. Ziarul “România”, considerat pro-aliat și împotriva Puterilor Centrale, l-a avut director pe Mihail Sadoveanu și redactor-șef pe Octavian Goga. Printre colaboratori s-au aflat: Barbu Ștefănescu
ZILELE BIBLIOTECII JUDEŢENE “NICOLAE IORGA”, PLOIESTI, 2017 de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2283 din 01 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368896_a_370225]
-
ai Luminii deci, au fost încarcerați în bezna calvarului abătut asupra Neamului nostru prea ales și nemuritor și aruncați în malaxorul mlaștinei deznădejdii, de către jivinele întunericului ateist, care au supt ură la sânul proletariatului internaționalist. Lupta eroilor dacoromâni naționaliști-creștini fiind ostășească și dreaptă, luptând sub Flamura strămoșească a Cerului: în Crez, în Cruce și în Stindard, după zeci de căderi au urmat sute de înălțări, după sute de potigniri au urmat mii de salturi, după mii de frângeri au urmat sute
RĂSTIGNIRI ASCUNSE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2261 din 10 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370755_a_372084]
-
de pe mormântul Suferinței, eliberând prin mărturisire sufletele albe în care licăre surâsul lui Dumnezeu. Cuvânt înainte Trecând paharul atâtor dureri, căderi și înălțări, înfrângeri și biruințe, rămânem legați de eternitatea crezului nostru, alături de morții sfinți ai neamului românesc. Lupta noastră ostășească a fost dreaptă! Ideile pentru care am luptat și pentru care am murit sunt de esență divină. Mâine, când ele se vor împlini, când va străluci țara cea nouă, se va auzi din adâncimi refrenul cântecelor noastre de luptă, de
RĂSTIGNIRI ASCUNSE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2261 din 10 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370755_a_372084]
-
atâtea ori!-la capătul cumpenelor, după ce primejdiile se risipeau. Suntem împreună, Ghiță, așa cum ne-am legat! și vom fi mereu! Nu te-am părăsit și nu m-am depărtat! Sunt aici-și lupt pentru noi! Pentru noi toți! Lupta noastră ostășească continuă împreună cu tine... Volumul al II-lea Nu părăsi pământul strămoșesc! Nu părăsi pământul strămoșesc!-este imperativul ce se cere tuturor Fiilor adevărați ai acestei Glii de Aur, cu care ne-a binecuvântat Bunul Dumnezeu, ca zestre pregătitoare a spiritualității
RĂSTIGNIRI ASCUNSE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2261 din 10 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370755_a_372084]
-
elocinței, în care Sfântul Ioan Gură de Aur a rămas neîntrecut, atât atunci când era avocat laic cât și ca Arhiepiscop (Patriarh) al Constantinopolului. El compară plastic confruntările retorice cu adversarii cu lupta dusă pe câmpurile de bătălie militare, cu armele ostășești. Sfaturile acestea, ca de altfel și tot restul lucrării, cu foarte mici excepții, se dovedesc a fi foarte ziditoare și preotului de azi, confruntat cu ereziile mai vechi și mai noi, cu păcatele și patimile mai vechi și mai noi
DESPRE VIAŢA DUHOVNICEASCĂ A PREOTULUI DUPĂ TRATATUL „DESPRE PREOŢIE” AL SFÂNTULUI IOAN GURĂ DE AUR… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1484 din 23 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370406_a_371735]
-
grupat ordonat, pe patru șiruri, în fața Comandamentului. În câteva secunde eram ei și noi. Militarii, chiar dacă în costume elegante și nu în uniformă, făceau un bloc compact, diferit. În spatele lor rămăseseră soțiile și copiii, care îi însoțeau. Au răsunat un ostășesc “Gaudeamus Igitur” și discursurile mai-marilor colegiului. În poziție de drepți, promoția 1986 a ascultat în liniște deplină, cuvântările. Imediat după aceea, locțiitorul comandatului ne-a anunțat că va avea loc depunerea unei coroane de flori la Troița din fața Comandamentului, în
O ADOLESCENȚĂ ÎN HAINE MILITARE de CORINA DIAMANTA LUPU în ediţia nr. 2078 din 08 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369529_a_370858]
-
Acasa > Cultural > Spiritual > 9 MARTIE: SFINȚII 40 DE MUCENICI Autor: Ion Untaru Publicat în: Ediția nr. 1164 din 09 martie 2014 Toate Articolele Autorului Cei 40 de mucenici din Sevastia Armeniei care se pomenesc astăzi, făceau pare dintr-o ceată ostășească a guvernatorului Agricola și au fost întemnițați pentru credința lor în Hristos. Ei au pătimit în timpul împăratului Liciniu și pentru că au refuzat să jertfească idolilor au fost osândiți la moarte prin înghețare într-un lac din apropiere. Unul din ei
SFINŢII 40 DE MUCENICI de ION UNTARU în ediţia nr. 1164 din 09 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353678_a_355007]
-
una. Copilul nu venea nici acum. Doamne, ce-o fi cu Hokim? Însă, într-o după amiază, pe când Teodosie obosise să tot scruteze în vale, să vadă dacă nu se arată de undeva băiatul, iată, soseau doi inși în veșminte ostășești urcând în grabă spre chilia lui. În jumătate de ceas, ajunseseră la el, gâfâind din greu. Nici nu sosiră bine, că îi și făcură semn să vină degrabă la vale, strigând: - Hokim ! Hokim, fiul lui Zewedu! Nu înțelese despre ce
MANUSCRISUL APOSTOLULUI (3) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1529 din 09 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353686_a_355015]
-
Autorului Generalul-scriitor Radu Theodoru, un model uman nealterat de timp și de timpuri Cu o săptămână în urmă am trecut din nou Prutul. Desigur, nu la vreun ordin militar și nu cu zăngănit de arme... Iată, mă urmărește celebra formulă ostășească, imperativă, la care a răspuns, în iunie 1941, tatăl meu. Eu am trecut pentru a treia oară râul cel care încă ne mai desparte Neamul și am făcut-o, ca de fiecare dată, la “ordinul” d-lui conf. univ. dr.
O PREZENŢĂ SUI-GENERIS, LA CHIŞINĂU de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1239 din 23 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/347100_a_348429]
-
iubiți? PROPELLIUS Nu! Sacrificiul acesta se face lângă tempu, dar... Marele Preot, alături de fecioare, în altar Imploră bunăvoința zeului, purtător De grija dacului luptător. Scena 2. (În spate, spre stânga, se arată fecioarele dace.). DOCHIA Sunt sortită lui Tehomir, sprijinul ostășesc Al tatălui meu, căruia îi va ceda locu-i regesc, 9 Iar eu regina lui voi fi Într-o apropiată și sacră zi. Mă cred, astfel, toți, prea fericită. O, nu, Zada! Eu nu sunt iubită. Am un vis ce-mi
FLORILE SARMISEGETUSEI, DRAMĂ ISTORICĂ, ÎN TREI ACTE, TABLOUL I de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 325 din 21 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358021_a_359350]
-
ale marilor boieri( Brăiloiu, Pârâianu, Glogoveanu, Obedeanu, etc.). Dintre boiernașii destul de numeroși și în această perioadă (în jur de 200 de familii) sau chiar dintre moșneni, prin meritocrație pe cale administrativ-ostășească, proveneau, de asemenea alți dregători mici sau ocupanți de slujbe ostășești echivalente micilor ranguri boierești. Se adaugă un număr de elemente grecești și sud-dunărene întreprinzătoare care reușeau să acceadă la dregătorii și ranguri și în Oltenia( anexele I-II). Tuturor acestora li se adaugă slujbașii și dregători domnești originari din Muntenia
DR. MITE MĂNEANU, BOIERIMEA DIN OLTENIA ÎN EPOCA CONSTANTIN BRÂNCOVEANU de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1245 din 29 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/357520_a_358849]
-
de îndepărtați de credința cea dreaptă! La Milet, treburile păreau că merg din ce în ce mai bine pentru Orestes. Începuse să fie cunoscut de multe persoane influente din cetate. Deja văzu că era luat în seamă, de cum trecea prin cetate, datorită ținutei sale ostășești impunătoare, dar și datorită chipului său deosebit de agreabil - înalt, frumos, având ochi negri expresivi, figură proporționată, de ziceai că e Apollo însuși. Nu se putea să nu fie remarcat prin cetate când era învoit, și când trecea țanțoș pe aleile
PROVIDENŢA (1) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1593 din 12 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/359838_a_361167]
-
Gheorghe Dinvale, odată ieșit pe poartă, avea mică nădejde să-și mai poată strânge în brațe cei trei prunci și nevasta. Prin stepele Răsăritului, unde nimeri cu unitatea sa în retragere, moartea învelea pământul cu o cergă necuprinsă de trupuri ostășești. În fața iadului arătat lor pe Pământ, destui nefericiți cărora încă nu le venise clipa, rămași fără comandanți sau scăpați de sub autoritatea lor, își pierdură demnitatea de soldați și încercau să caute scăpare chiar și în gaură de șarpe. Printre ei
FANTASMA SOLDATULUI NEÎNTORS DE LA RĂZBOI (RĂZBOIUL ÎN AMINTIRI MOŞTENITE) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 454 din 29 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359725_a_361054]
-
literele să lucească în lumina zilei, versuri ce au dincolo de cerneala trupului lor, emoția zilei de 10 noiembrie 1935, când au fost rostite: Celor ce-au căzut la Robănești Vulturi năprasnici, icoane sfinte, eroi din regimentul nouă, Ce mare cinste ostășească vă fost-a hărăzită vouă, Să-nscriți cu vârf de lance glorii, în ropote de cai năvalnici Și să rămâneți de-acum pururi ai călărimii vulturi falnici, Adăugând la Cartea Sfântă a vitejiei strămoșești O pagină de lauri plină, a șarjei
ROMANII DIN LACRIMA GLIEI de GEORGE BACIU în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340706_a_342035]
-
să nu îi cadă neamul în robire. Voind să-și apere meleaguri sfinte, doar cu o mână de oșteni destoinici, la Dumnnul făcea rugă înainte s-alunge dușmani de mărire dornici. Din corn vestit suna spre adunarea vitejilor la luptă ostășească. Cu prețul vieții să-și apere țara, ca-n cinste și dreptate să domnească. Străjeri stăteau de veghe la hotare, să apere Țara lui Vodă-Ștefan. Întreagă de-a fi și la fel de mare, urmașilor de vorbire și de neam. Că pentru
COMEMORAREA SFÂNTULUI VOIEVOD ȘTEFAN CEL MARE de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1644 din 02 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343361_a_344690]
-
inchizitor în care se reflecta chipul aurit al călugărului Hildebrand. Între 1940-1941 îl întâlnim ca elev al Școlii Militare de Ofițeri de Rezervă din Ploiești, pentru ca un an mai târziu să-l aflăm în linia întâi al trupelor de elită ostășești ale Batalionului 1 Vânători de Munte, pe frontul de reîntregire a Vetrei geto-daco-strămoșești. Având credința puternică în Împăratul lumii-Biruitorul Iisus Hristos, Aurel State se consideră deopotrivă Ostaș al Domnului și al Patriei sale, cea cu descendență nobilă, demnă și nemuritoare
DRUMUL CRUCII de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1679 din 06 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/343467_a_344796]
-
Munte, îl azvârle pe Aurel State pe culmile gloriei între cuceritorii inespugnabilei cetăți a Sevastopolului, sub flamura Învingătorului. Statul român și cel german îi acordă pentru meritele sale deosebite, fiind rănit de patru ori, cele trei distincții sacre ale virtuțiilor ostășești: Virtutea militară, Ordinul Mihai Viteazul și Crucea de Fier. Misiunea menirii și responsabilității sale și-a împlinit-o desăvârșit: „De voi pleca în basmul lui <>, vă salut. Sunt fericit!” Luptă ca voluntar împotriva partizanilor sovietici, aureolat de gloria învingătorului de la
DRUMUL CRUCII de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1679 din 06 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/343467_a_344796]
-
convivio - revistă internațională de cultură italiană ▪ Confluențe Românești, Anima News, Belgianul, Universul Românesc, Așii Români, Gazeta de Belgia, Agero și altele (toate on-line) Am fost publicat în paginile ziarelor, la secția culturală: ▪ Ziarul Milcovul - Focșani ▪ Ziarul Înainte (Gazetă de educație ostășească nr.23/1749 din 20.08.1981) ▪ Ziarul de Vrancea - Focșani. ▪ Ziarul tău - Focșani. Viața liberă- Galați și altele. Reviste întemeiate sau colaborări; ▪ Sunt cofondator și redactor-șef adjunct al revistei de creație și atitudine culturală, intitulată „Armonii Culturale” (ISSN
IONEL MARIN de IONEL MARIN în ediţia nr. 641 din 02 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343542_a_344871]
-
al odăii în care duduia focul. - Măi, femeie, întinde masa repede c-a venit Marian! Cheamă-l și pe Ionel al nostru, că doar e ziua lui! Intră Ionel în odaie, un tânăr cam ursuz, îmbrăcat într-o bluză verde ostășească, și-mi dă mâna, strângându-mi-o tare, bărbătește. - Ăsta-i fecioru' meu, Ionel! A venit tocmai de la Galați, că-i militar!... - La armată? - Oho! La grăniceri!... - Bravo, Ionele! - Femeie! Ai pus paharele? - Pun acușica. Așezați-vă, că vin acușica
PUTEREA RAZEI ALBASTRE (4A) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1965 din 18 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/379949_a_381278]
-
L-a apucat groaza. Otomanii, după ce învinseseră oastea voievodului Serbiei, se puse pe jefuit și ars casele țării. Milan alergă cu sufletul la gură spre casa părintească. Iată, casa lui, acolo, la marginea poienii! Însă, doi turci, în veșmintele lor ostășești de otomani, se căzneau să dea foc casei sale! Se năpusti ca un leu să împiedice arderea casei. Ajuns aproape de casă, în livadă cea mare de lângă ea, recunoscu că cei doi turci care dădeau foc casei erau chiar camarazii săi
PORUNCA A ŞASEA de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1679 din 06 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/379899_a_381228]
-
Romantismul ține de o heraldică aristocrată asociată cu noblețea naturii unde va prefigura armonia dintre real și vis (frumusețea realului), care încinse la flacăra geniului întrupează personalitatea într-un prototip. -De ce este Eminescu romantic? Vitalitatea poetului, înțelepciunea gândirii, bărbăția ostășească întru adevăr, frumusețea sa fizico-spirituală nimbată cu nebunia mistică a profetului, deci toate elementele necesare pentru a fi iubit și pentru a iubi, declanșau în el fioruri, pasiuni, dorințe, năzuințe, credințe, fulgerări, azururi serafice atât în plan personal cât și
PROFETISMUL LUI MIHAIL EMINESCU (VI) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2208 din 16 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381056_a_382385]
-
ai Luminii deci, au fost încarcerați în bezna calvarului abătut asupra Neamului nostru prea ales și nemuritor și aruncați în malaxorul mlaștinei deznădejdii, de către jivinele întunericului ateist, care au supt ură la sânul proletariatului internaționalist. Lupta eroilor dacoromâni naționaliști-creștini fiind ostășească și dreaptă, luptând sub Flamura strămoșească a Cerului: în Crez, în Cruce și în Stindard, după zeci de căderi au urmat sute de înălțări, după sute de potigniri au urmat mii de salturi, după mii de frângeri au urmat sute
GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU [Corola-blog/BlogPost/381060_a_382389]