3,831 matches
-
românesc” (87). Autoritățile autoproclamatei Republici Moldovene Transnistriene de azi controlează pe lângă raioanele de la est de Nistru și orașul Tighina care este în Basarabia. În 1992, după ce armata Moldovei a intrat în Tiraspol, a primit ordin de la Snegur să se retragă. Ostașii au plâns de necaz. Chișinăul este îndreptățit conform dreptului internațional să restabilească ordinea constituțională în zonă însă a avut și are niște ezitări cel puțin suspecte. Sper, stimate cititorule, că te-ai convins că avem oarece interese și dincolo de Nistru
TOTUL DESPRE TRANSNISTRIA de VIOREL DOLHA în ediţia nr. 2111 din 11 octombrie 2016 by http://confluente.ro/viorel_dolha_1476148331.html [Corola-blog/BlogPost/344364_a_345693]
-
an mai târziu să-l aflăm în linia întâi al trupelor de elită ostășești ale Batalionului 1 Vânători de Munte, pe frontul de reîntregire a Vetrei geto-daco-strămoșești. Având credința puternică în Împăratul lumii-Biruitorul Iisus Hristos, Aurel State se consideră deopotrivă Ostaș al Domnului și al Patriei sale, cea cu descendență nobilă, demnă și nemuritoare. Neastâmpărul său de a fi primul în toate, curajul musceleanului, al neatârnării, avântul tineresc în somptuoasa uniformă verde a Vânătorului de Munte, îl azvârle pe Aurel State
DRUMUL CRUCII de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1679 din 06 august 2015 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1438859071.html [Corola-blog/BlogPost/343467_a_344796]
-
atâtea ori ființa Neamului, aduce totuși o undă de lumină ce încălzește dramatismul sufletului său, prin suferința și mireasma poetului George Fonea, întrupându-se într-o prietenie nepieritoare, harică, ca într-un poem al Frumuseții mistice. Aurel State, rămâne biruitorul Ostaș, care-și păstrează vocația de român, conștiința creștină și onoarea dacului militar, nedezertând de la demnitatea sa ortodoxă. Refuză încorporarea în diviziile roșii, trădătoare, ale rușinii, rezervându-și activ lupta pentru diferitele memorii și greve ale foamei în gulagul încremenitei Siberii
DRUMUL CRUCII de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1679 din 06 august 2015 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1438859071.html [Corola-blog/BlogPost/343467_a_344796]
-
răsfrânge în cele 10 capitole în care se preling concentric însușirile fundamentale caracteristice fiecărui trăitor creștin în destinul său ascensional, predestinat spre eroism și martiriu: caracterul, educația, tradiția, soarta, curajul, revelarea, harul, misiunea, responsabilitatea, vocația, crucea, învierea, înălțarea, desăvârșirea. Gândurile ostașilor se așterneau troienite peste tinerețea lor cutezătoare, ca o ploaie de vară, stârnită repede din senin, vijelioasă și de scurtă durată, înfierbântând trupurile și limpezind sufletele ca niște frumoase coline de brazi tainici ai eroilor, ce scânteiază sub binecuvântarea astrului
DRUMUL CRUCII de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1679 din 06 august 2015 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1438859071.html [Corola-blog/BlogPost/343467_a_344796]
-
namilă fără chip, călca apăsat de pârâiau încheieturile existenței ca vreascurile în pădure. ” (Aurel State, op. cit., p. 40) Alte 11 capitole înmănunchează partea a II-a. Să zăbovim puțin asupra capitolului 3, numit Sonnenschein-lumina soarelui. Nădejdiile grăbite de repatriere ale ostașilor sunt din nou spulberate, grație transportului polar care-i asvârle în imperiul glaciar. Două evenimente i-au stârnit atenția eroului Aurel State, unul plin de amărăciune: tineri germani ciungi de brațul drept, din grupul celor o mie, mutilați chipurile pentru
DRUMUL CRUCII de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1679 din 06 august 2015 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1438859071.html [Corola-blog/BlogPost/343467_a_344796]
-
un îndreptar aproape infailibil al vieții sale pilduitoare printr-o permanentă jertfă a raportului său existențial cu taina mântuirii. Extensiunea conceptului de viață creștină ancorat în profunzimile tradiției protodace și protocreștine îi conferă investigațiile unei conștiințe de vârf a demnității ostașului român, sondând insondabilele adâncimi sufletești ale Străbunilor Aleși, în dubla sa misiune-trăire ca înrolare-asumare: pentru Hristos și pentru Neam. În Aurel State se reazemă Adevărul, se înrădăcinează Libertatea și se înalță Iubirea, manifestându-și astfel Dorul după Dumnezeu și după
DRUMUL CRUCII de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1679 din 06 august 2015 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1438859071.html [Corola-blog/BlogPost/343467_a_344796]
-
că e de datoria mea să fiu modestul cronicar al evenimentului. Pe 19 noiembrie 2012, publicistul Vasile Șoimaru lansa la Chișinău volumul comemorativ “Cotul Donului 1942 - eroism, jertfă, trădare”, dedicat tragediei militare în care au pierit 150 de mii de ostași români care, parte într-o alianță militară fiind, dincolo de războiul hegemonic al celor care l-au provocat, se aflau într-un război al lor - pe care nu-l puteau duce singuri -, menit să salveze Basarabia și Bucovina de Nord, bucăți
TROIŢA-MEMORIAL DE LA M-REA COMANA (SAU RĂSPUNSUL GENERALULUI RADU THEODORU LA STRIGĂTUL ÎN PUSTIU AL LUI VASILE ŞOIMARU) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1607 din 26 mai 2015 by http://confluente.ro/gheorghe_parlea_1432644158.html [Corola-blog/BlogPost/344092_a_345421]
-
a avut o cauza nobilă: “Să dezrobească teritoriile românești Basarabia și Bucovina, și să-L aducă înapoi pe Iisus Hristos”. A spus asta (în cartea numită), în locul celor care încă mai tăgăduiesc să o spună, veteranul Iosif Niculescu, medic și ostaș la Cotul Donului. Și că, adaugă Vasile Șoimaru, în pofida acestei dăruiri supreme, nu se află acolo niciun element simbolic, ca gest reprezentativ pentru elementara cinstire datorată de statul pe care jertfitorii îl serveau; în timp ce toate celelalte state beligerante dovedesc contrariul
TROIŢA-MEMORIAL DE LA M-REA COMANA (SAU RĂSPUNSUL GENERALULUI RADU THEODORU LA STRIGĂTUL ÎN PUSTIU AL LUI VASILE ŞOIMARU) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1607 din 26 mai 2015 by http://confluente.ro/gheorghe_parlea_1432644158.html [Corola-blog/BlogPost/344092_a_345421]
-
profund și de legendarul Radu Theodoru: dacă nu la locul jertfei, măcar în țară se va înălța o troiță-memorial dedicată eroilor martiri de la Cotul Donului. Și inițiativa generalului, receptiv la osârdia profesorului Vasile Șoimaru, peregrinul (de trei ori!) pe urmele ostașilor români căzuți la Cotul Donului, s-a împlinit. Fac abstracție de faptul că monumentul, opera sculptorului maramureșean Marian Niță, nu a fost încă montat, căci evenimentul a constat în sfințirea și consacrarea împlinirii în fapt a proiectului care oferă, prin
TROIŢA-MEMORIAL DE LA M-REA COMANA (SAU RĂSPUNSUL GENERALULUI RADU THEODORU LA STRIGĂTUL ÎN PUSTIU AL LUI VASILE ŞOIMARU) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1607 din 26 mai 2015 by http://confluente.ro/gheorghe_parlea_1432644158.html [Corola-blog/BlogPost/344092_a_345421]
-
decorații militare. Tehnica militară, în special aviația, cu toată splendoarea ei. Ne produce senzația de siguranță și putere, dar și de uimire, fascinație, dragoste și bucurie. Dar, ceea ce este dincolo de toate acestea, frământările, gândurile, suferințele, căutările și starea sufletului de ostaș, acest erou necunoscut, nu putem ști. Dar nici-o suferință nu e de ajuns pentru dragostea de țară despre care se vorbește din ce în ce mai puțin. Mulți ar dori să știe ce se ascunde în mintea și sufletul eroului, ce gândește el atunci când
VETERANUL de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 2142 din 11 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/stefan_popa_1478861847.html [Corola-blog/BlogPost/379204_a_380533]
-
cunoștințele acumulate. Un strălucit strateg de oști întrebat fiind: cum poate omul deveni erou, el a răspuns; „Pot să spun cum să ajungi soldat nemuritor ... să ai mari comandanți”. Pentru că întâmplarea nu ajută decât spiritele pregătite. Iar, trăsăturile esențiale ale ostașului foarte bine pregătit pentru a se confrunta cu spaimele morții sunt curajul și îndrăzneala, așa cum avea să ne prevină și marele Plutarh: „Nimic nu este de necucerit pentru cei curajoși, nimic nu este greu pentru cei îndrăzneți!”. Instituția veteranului este
VETERANUL de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 2142 din 11 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/stefan_popa_1478861847.html [Corola-blog/BlogPost/379204_a_380533]
-
creștem «păulici- morozovici», neam de vânzători de tată și mamă, ajunge, avem unul, care s-a cățărat prea sus. Fiindcă azi e o zi de comemorare, cred, că nimeni nu va fi împotrivă să ne amintim și de acei tineri ostași, care laînceputul anilor 1980 au fost trimiși prin ordinul ministerului apărării al armatei sovetice să participe la luptele din Afganistan. În lupte lupte și-au pierdut viața sute de ostași tineri din RM, iar acei care s-au întors la
OARE S-AU LECUIT PLĂGILE SUFLETULUI? de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 2254 din 03 martie 2017 by http://confluente.ro/iacob_cazacu_istrati_1488495088.html [Corola-blog/BlogPost/378028_a_379357]
-
va fi împotrivă să ne amintim și de acei tineri ostași, care laînceputul anilor 1980 au fost trimiși prin ordinul ministerului apărării al armatei sovetice să participe la luptele din Afganistan. În lupte lupte și-au pierdut viața sute de ostași tineri din RM, iar acei care s-au întors la baștină nici până azi nu cunosc pentru cine și de ce au luptat, pentru care ideal... A fost război de apărare? Nu, că războiul de apărare nu se duce într-o
OARE S-AU LECUIT PLĂGILE SUFLETULUI? de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 2254 din 03 martie 2017 by http://confluente.ro/iacob_cazacu_istrati_1488495088.html [Corola-blog/BlogPost/378028_a_379357]
-
Vadim, Catriniuc Ion, Costandoi Nicolai, Guțan Valeriu,Tucicovschi Grigore, Vidrașcu Igor, Gorbatiuc Victor, Gandrabur Valeriu, Cristia Ion, care s-au întors să-și lecuiască plăgile sufletului și trupești la baștină, bucuroși că au rămas în viață... Mai sunt și acei ostași, care au fost ridicați pe urgență în legătură cu accidentul nuclear de la Cernobâl. Ei n-au dat înapoi, au plecat să ne salveze pe noi,care azi ne bucurămde viață: bună, rea, dar o trăim și trebuie să le fim recunoscători. Noi
OARE S-AU LECUIT PLĂGILE SUFLETULUI? de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 2254 din 03 martie 2017 by http://confluente.ro/iacob_cazacu_istrati_1488495088.html [Corola-blog/BlogPost/378028_a_379357]
-
împreună, îmi creștea inima văzând privirile lor ațintite asupra ei, însă când eram departe de ea, mă rodea gelozia și teama de-a nu o pierde. Dacă nu puteam să ies în permisie în oraș, îi trimiteam prin furier[ Furier = ostaș care îndeplinește lucrări de birou într-o unitate militară. (DEX) ], la poștă, zeci de pagini scrise cu emoție și dragoste. Era mai ușor să mă exprim în scris, decât atunci când mă aflam în fața ei. Așa i-am ținut trează atenția
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1492 din 31 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1422710732.html [Corola-blog/BlogPost/377033_a_378362]
-
de demnitate personală ce suplinea indiferența crasă a statului român, la 70 de ani de la tragedia Armatei noastre, însemnând asta 150 de mii de victime, în câteva zile. Nicio urmă de respect oficial nu se arătase atunci pentru memoria acestor ostași ai Armatei Române, care au consacrat, în noiembrie 1942, cel mai tragic exemplu de jertfă supremă pentru Patrie. Și scriitorul cu grad de general remarcase asta, dedicându-i basarabeanului care spăla rușinea instituțională un articol de prețuire [3]. Venerabilul Radu
O PREZENŢĂ SUI-GENERIS, LA CHIŞINĂU de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1239 din 23 mai 2014 by http://confluente.ro/Gheorghe_parlea_1400846999.html [Corola-blog/BlogPost/347100_a_348429]
-
articol de prețuire [3]. Venerabilul Radu Teodoru, participant la război (pe Frontul de Vest), avea dimensiunea acelui măcel și a dedesubturilor strategico-politice care au accentuat masacrul. Și mai știa acest înțelept om de arme și profund cunoscător al istoriei că ostașul oricărei armate din lume e absolvit de orice eroare politică săvârșită de cei ce l-au trimis în tranșee. La noi, pesemne că nu se știe (încă!) asta. Generalul, Omul cel trecut prin experiența umană a unui veac, a fost
O PREZENŢĂ SUI-GENERIS, LA CHIŞINĂU de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1239 din 23 mai 2014 by http://confluente.ro/Gheorghe_parlea_1400846999.html [Corola-blog/BlogPost/347100_a_348429]
-
Autor: Paulian Buicescu Publicat în: Ediția nr. 1509 din 17 februarie 2015 Toate Articolele Autorului Născut în Amasia, Cetatea Homialon ; Sub durul Dioclețian, luat în oaste ca "tiron". Amicul-Generalul Vringa, primind Poruncă-Împărătească : "Să meargă-n capiște la idoli și cu ostașii să jertfească... Teodor a rămas în cort (și nici de General rugat), De idoli nevrând să audă,Credo-ul iar și-a declarat : "-Fiecare (sigur !) știe cui anume ostășește ; Eu ostășesc pentru MESIA !" A spus Tiron militărește ! Având o vreme
SF.M.MC.TEODOR TIRON de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1509 din 17 februarie 2015 by http://confluente.ro/paulian_buicescu_1424164057.html [Corola-blog/BlogPost/382418_a_383747]
-
am în suflet o îndoială Pe care mi-ai alungato acum, Fiindcă nu cunoșteam spre inima Daciei drum. E țară cu multe cotituri, mreje și oșteni șireți, Cu fete frumoase și vrăjitori isteți. Iubite Licinius mi-ai dat încredere și ostașilor mei Ai dat sprijinul tău, te fac eroul Romei! Să cadă miresme ca în vise, Semințe de grâu pe altare aprinse! ( I se dă dintre acestea aflate într-un vas anume de către un oștean.). Ne așteaptă cu fală Penații Fetele
FLORILE SARMISEGETUSEI, DRAMĂ ISTORICĂ ÎN VERSURI, ACTUL 2. de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 327 din 23 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Florile_sarmisegetusei_drama_istorica_in_versuri_actul_2_.html [Corola-blog/BlogPost/358981_a_360310]
-
tău mare! CORUL FECIOARELOR Zalnoxis prea bun, În restriște este pământul străbun! Mică-I Cetatea Țării, Dușmanii întunecă lumina zării. Împotriva lor îndreaptă Furtuni, aprige vijelii, Semnul tău să fie faptă, Apără pe ai tăi fi. CORUL FECIOARELOR ȘI AL OSTAȘILOR Râurile în munți, Pământurile sub soare, Preoții în altare, În cânturi fierbinți, Slăvesc cuminți Numele tău mare! VEZINAS Tot ce gândurile încântă, Tot ce-i mândru în țara sfântă, Ale tale, Zalmoxis, sunt! Înaintea feței tale răvășite de vânt Stă
FLORILE SARMISEGETUSEI, DRAMĂ ISTORICĂ ÎN VERSURI, ACTUL 2. de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 327 din 23 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Florile_sarmisegetusei_drama_istorica_in_versuri_actul_2_.html [Corola-blog/BlogPost/358981_a_360310]
-
basarabean - și mai mult decât atât -, părintele Romică trimise veste să ne abatem, după ce săvârșim treburile noastre punctuale, și pe la Soci. Fixase el un loc de întâlnire la marginea pădurii în care își aduseseră obol suprem patriei vreo 5oo de ostași români în primăvara și vara anului 1944. Dar locul acesta fusese ales de părintele-paroh vizând o perspectivă temporală mai adânc pătrunzătoare în istorie. Se știe, de la cronicar, că prin aceste părți, în satul Boureni, megieș cu satul în care slujește
VACA BOURULUI (SAU) ÎN TIMP CE UNII IGNORĂ LEGENDELE, ALŢII DAU ÎN MINTEA COPIILOR CA SĂ LE MENŢINĂ de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 492 din 06 mai 2012 by http://confluente.ro/Vaca_bourului_sau_in_timp_ce_unii_ign_gheorghe_parlea_1336330959.html [Corola-blog/BlogPost/357898_a_359227]
-
Ei strigă “Țară, țară, vrem ostași!” “Pe cine?” Se întreabă Din mulțime Și numele ce-l strigă e al meu, Și mâinile arată către mine - Nu, nu e timpul, spun Eu am de scris - Să vina -n locul meu tot ei, părinții, Să vina-n locul
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/jianu_liviu/canal [Corola-blog/BlogPost/368210_a_369539]
-
timpul, spun Eu am de scris - Să vina -n locul meu tot ei, părinții, Să vina-n locul meu acești bunici Eu am de învățat și scris Aici, Cum luptă pentru țară ei, cu dinții - Se strigă “Țară, țară, vrem ostași” Și eu le spun: Eu am de dus în pană Familia mea, Și alți cinci pensionari, Și am de dat din ea pentru țărani, Și pentru rana mea de pus pe rană - Ei strigă: “Țară, țară, vrem ostași!” Eu mă
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/jianu_liviu/canal [Corola-blog/BlogPost/368210_a_369539]
-
țară, vrem ostași” Și eu le spun: Eu am de dus în pană Familia mea, Și alți cinci pensionari, Și am de dat din ea pentru țărani, Și pentru rana mea de pus pe rană - Ei strigă: “Țară, țară, vrem ostași!” Eu mă ascund în propria mea pomană, Aș vrea să-ntineresc, Să scriu, să scriu, Din ce, și ce, nu am, și nici nu știu, Din scrisul meu, să am să dau, în țară, Serviciu, Pentru un ... Citește mai mult
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/jianu_liviu/canal [Corola-blog/BlogPost/368210_a_369539]
-
pomană, Aș vrea să-ntineresc, Să scriu, să scriu, Din ce, și ce, nu am, și nici nu știu, Din scrisul meu, să am să dau, în țară, Serviciu, Pentru un ... Citește mai mult JOC RIDATEi strigă“Țară, țară, vrem ostași!”“Pe cine?” Se întreabăDin mulțimeși numele ce-l strigă e al meu,Și mâinile arată către mine -Nu, nu e timpul, spunEu am de scris -Să vina -n locul meu tot ei, părinții,Să vina-n locul meu acești bunici
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/jianu_liviu/canal [Corola-blog/BlogPost/368210_a_369539]