648 matches
-
autoritatea, pentru materialism baza vremelniciei este desigur înșelarea, marea înșelare. În protodaca noastră cuvântul autoritate- exprimă autorul faptelor bune, responsabilitatea morală, demnitatea persoanei. Autoritatea spirituală sancționează drastic toate neregulile, toate erorile, toate nedreptățile comise în cadrul Națiunii, în timp ce, materialismul promovează cu ostentație ororile și orgiile sale caracteristice în comunitatea prezentă, într-o derută democratică. Despre atragerea responsabilității într-o societate predominant materialistă nu poate fi vorba, deoarece aleșii promulgă după fiecare mandat, toleranța reciprocității. Orice posibilitate de sancționare a fărădelegilor (ne arată
SUCCESUL PREALEŞILOR NOŞTRI POLITICIENI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 703 din 03 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Gheorghe_constantin_nistoroiu_succesul_gheorghe_constantin_nistoroiu_1354533236.html [Corola-blog/BlogPost/351661_a_352990]
-
de locuri, sală de club, sală de bibliotecă, stație de radioamplificare. Găzduite mai întâi cu regularitate, apoi sporadice, activitățille cultural-artistice se rezumau - în ultimii ani ai dictaturii - la serbările școlare comemorative și omagiale sau de sfârșit de an, bifate cu ostentație de factorii propagandei deșănțate și adjudecate cinic ca fiind meritele exclusive ale educației "materialist-dialectice"a maselor. Chiar și într-un asemenea context sumbru, prezența înviorătoare a dascălului aduce pâlpâiri de nădejdi întru renașterea morală și spirituală, de alungare a uniformității
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XX-LEA (XXVII) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 310 din 06 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Scoala_din_rucar_in_secolul_al_xx_lea_xxvii_.html [Corola-blog/BlogPost/357109_a_358438]
-
al Uniunii Artiștilor Plasici - Filiala Brăila, face o pictură fără asprimi și fără excese, fără false dramatizări; este picture unui emotive în căutare de valori sigure, în care să se investească pe sine - cum a încercat de multă vreme; fără ostentație în liniște și demnitate.,, Auzind cele menționate de doamna Harțuche, lacrimile îmi umpluse toată culoarea ochilor. Știam din sursă foarte sigură de la o persoană care l-a ajutat a ajunge la un mare spital din București pentu o investigație temeinică
VECHI AMINTIRI DESPRE ION de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 1590 din 09 mai 2015 by http://confluente.ro/constanta_abalasei_donosa_1431184540.html [Corola-blog/BlogPost/368007_a_369336]
-
să dea creațiilor sale un sublim nobiliar, asemănător picturilor expresioniste. Creațiile sale scot la iveală o artistă pe cât de interesată în aspectul vizual extrem, pe atât de atentă la finețea detaliului specifică look-ului clasic, arhitectural, subtil și lipsit de ostentație. Creațiile Alexandrei impresionează prin amănunte de broderie, prin diversitatea materialelor, de la mătase naturală la brocard, prin culorile alese și prin originalitatea cu care creatoare le combină. Totodată, accesoriile au un loc aparte în creațiile Alexandrei. Artistă acorda o atenție deosebită
COLECŢIA „METROPOLITAN 2015” DE ALEXANDRA POPESCU-YORK de AURA SAPERA în ediţia nr. 1366 din 27 septembrie 2014 by http://confluente.ro/aura_sapera_1411778023.html [Corola-blog/BlogPost/340205_a_341534]
-
toate țările Europei (blocuri kilometrice de beton armat, centre istorice cu zgârie-nori cu fatade-cortina ieftine, de prima generație etc.). În 1975 Bucureștiul avea un echilibru interesant prin elegantă fondului existent, care scăpase relativ intact din război, și prin lipsa de ostentație a clădirilor noi. În ce privește relația cu orașul, cred că un oraș creează o hartă mentală în mintea “utilizatorului”, care arată diferit de la persoană la persoană. Se creează trasee urbane pe linii geometrice bazate, dincolo de funcție și siguranța, pe o anumită
Vlad Bina: Bucuresti, Paris XIX si Boston XXI by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83067_a_84392]
-
vor mai fi nevoiți să taie pădurile, care nu trebuie să fie defrișate în niciun caz. Aș dori să subliniez încă o dată că există posibilitatea de a face ceva tangibil. Adesea, când vorbim despre sursele de energie alternativă, vorbim cu ostentație despre energia eoliană și energia solară și bineînțeles, trebuie să facem acest lucru. Totuși, există o lipsă de rezultate tangibile, în ciuda faptului că există oportunități. Nu lăsați UE să rămână în urmă în raport cu aceste aspecte, ci permiteți UE să se implice
Volumul de Lucrări ale Parlamentului European, Versiunea 7 [Corola-other/Administrative/92301_a_92796]
-
știe să «decupeze» perfect un stop-cadru dintr-un continuum natural, ca apoi să-l cizeleze cu pensula dincolo de capacitatea ochiului de a mai vedea/scruta natura, acolo unde e. Pictează cu plăcerea sfioasă a zugravului care face icoane și cu ostentația sculptorului ce dezghioacă motivul dorit din blocul de piatră sau din buturugă. Vadim suprinde frumosul, sublimul și firescul în orice ram, lan sau pajiște cu flori, în pitorescul norilor care se perindă iute pe cer, în tihna vacilor care pasc
Artiști vizuali pe simeze românești și internaționale by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/104311_a_105603]
-
este, indiscutabil, un teoretician al simbolismului, este el oare și un poet simbolist? Unii i-au contestat cu violență această calitate. Alții au acceptat-o cel puțin parțial, influențați poate de Macedonski însuși, care s-a proclamat singur și cu ostentație simbolistă pentru o perioadă scurtă. Desigur, în structura cea mai intimă a spiritului său, poetul nu este un simbolist. El rămâne în mod fundamental un romantic de formație pașoptistă, euforic, exuberant, vitalist. Deși în poezia lui apar unele simboluri, poetul
Literatura română simbolistă () [Corola-website/Science/312375_a_313704]
-
lui Brătianu și încarna multe nădejdi. Opinia publică trecea, cu destulă ușurință, peste aventurile lui anterioare. Ba chiar îi apreciau romantismul și cavalerismul dovedit. Țara era pornită contra liberalilor, uzați de o guvernare prelungită și destul de abuzivă, și îmbrățișa cu ostentație pe toți adversarii guvernanților și în primul rând pe prințul moștenitor, prin a cărui îndepărtare din țară fusese întronat un copil, tutelat prin regență”. Coposu explică în notele sale de ce lecțiile de politică și istorie primite de la Iuliu Maniu l-
Iuliu Maniu () [Corola-website/Science/297342_a_298671]
-
de la această regulă o constituie colindele (cf. C. Brăiloiu, 1956), unde versurile par a fi legate de aceeași melodie într-o anumită comunitate sau regiune. Un rol importat, sub aspect melodic, dar și lexical, îl au refrenele cântecelor. Repetate cu ostentație, la un interval regulat de timp, refrenul are darul să imprime o anumită stare de spirit, generată de melos și mesajul cuvintelor care îl alcătuiesc. Se realizează astfel o anumită „psihoză a cuvintelor” transformate în incantații (mai degrabă magice decât
Arta interpretativă vocală () [Corola-website/Science/314170_a_315499]
-
cu acest nume, el fiind un "romancier italian care debutează în România". încheie ironic semnând A., cu inițiala numelui, ceea ce implică o negare a numelui fictiv și o asumare a prefeței. încât, pseudonimul e aici un joc înscris în retorica ostentației. Făcând trimitere directă la un viciu, scriitorul divulgă motivul alegerii pseudonimului. Astfel că, adoptarea lui, persiflantă fiind, n-a avut decât un rol temporar eliberator pentru autorul excedat de fenomenul xenofiliei. Că a renunțat repede la numele fals e o
Avatarurile unui roman by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Memoirs/11979_a_13304]
-
că nu este acesta un mijloc de a asigura gloria unui roman. De altfel, nimeni nu l-a mai luat în seamă. Iar pentru noi rămâne doar motivația, ca atitudine personală de frondă. Toată "Provocarea" prefațatoare nu e altceva decât ostentație, cum o spune și termenul titular. Dintre cele două sensuri posibile, nu alegem provocarea "omului de știință", imaginar adresată literatului, ci mai curând provocarea adresată de scriitor cutumelor tematice, epuizate, ale romanului. Dacă în volum renunță la ea, e numai
Avatarurile unui roman by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Memoirs/11979_a_13304]
-
doctrina antică a hermetismului. De aceea, pare preferabilă utilizarea cuvântului în forma sa barbiană - "ermetism". Ermetismul este o tendință în literatură, devenită curent literar, cu precădere după Primul Război Mondial, mai ales în poezie, caracterizată prin folosirea deliberată, uneori cu ostentație, a unui limbaj excesiv intelectualizat, obscur, dificil, criptic, adesea ininteligibil, considerat ermetic. În poezie, eretismul se manifestă ca o tendință de încifrare a comunicării lirice într-un spirit ezoteric. Simbolismul ocult, expresia sibilinică, transcenderea verbului prin investirea sa cu virtuți
Ermetism (literatură) () [Corola-website/Science/336570_a_337899]
-
Averescu. Familia s-a reîntregit în noiembrie 1918, odată cu alungarea trupelor de ocupație și revenirea Regelui și a Guvernului în București. În perioada interbelică, familia Brătianu avea să ducă viața obișnuită a elitei bucureștene, una îndestulătoare dar decentă și fără ostentație. Iat-o văzută prin ochii uneia dintre menajererele familiei: Lia Brătianu este cea care, împreună cu Regina Maria, a pus bazele Societății Filantropice „Principele Mircea” (în memoria ultimului copil al Reginei, mort de tifos pe timpul războiului), fundație care își propunea consolidarea
Vintilă I. C. Brătianu () [Corola-website/Science/299970_a_301299]
-
și fără simț gramatical; discursurile sale impresionau totuși prin autoritatea neștirbită a celui ce le rostea: ele exprimau credințele adânci și limpezi ale unui om sincer care, cu fanatism, credea în calitățile neamului său."” Patriotismul, uneori cu nuanțe naționaliste, fără ostentație și demagogie a fost a fost o caracteristică a acțiunile sale de-a lungul vieții. Munca neobosită și consecventă i-a caracterizat activitate, fiind și o cerință de bază pe care a impus-o celor cu care a lucrat, în
Vintilă I. C. Brătianu () [Corola-website/Science/299970_a_301299]
-
vârstă cu fiul familiei, Vintilică, ambii copii învățând și crescând împreună, nefăcându-se nici o diferență în instrucția și educația acordată lor. În perioada interbelică, familia Brătianu avea să ducă viața obișnuită a elitei Bucureștene, una îndestulătoare dar decentă și fără ostentație. Iat-o văzută prin ochii uneia dintre menajere, o fată din ludețul Mureș: Vintilă V. Brătianu a avut o singură fiică, Despina Leiter-Brătianu. Ca și tatăl său, Vintilică Brătianu a fost inginer. A trăit în exil în timpul perioadei comuniste, iar
Vintilă V. Brătianu () [Corola-website/Science/329439_a_330768]
-
numite tipar, aceste vorbe nu s-au oprit acolo. Tezele lui Luther au ajuns pe străzi și în piețe, și au intrat în casele, în cârciumile și în bisericile din Germania și de aiurea. Se năștea religia protestantă. Luther ataca ostentația și risipa Bisericii de la Roma, comercializarea intrărilor în Rai, mincinoasa burlăcie a preoților... Nu doar prin cuvinte s-au răspândit aceste erezii. Ci și prin imagini, care ajungeau la mai multe persoane, pentru că puțini știau să citească, dar toți puteau
31 OCTOMBRIE. BUNICII CARICATURILOR POLITICE (FRAGMENT DIN „FIII ZILELOR” DE EDUARDO GALEANO) () [Corola-website/Science/296043_a_297372]
-
astfel în tematica sa oameni nevoiași și umili, cu personalități de netăgăduit care au găsit în Luchian un perfect "rezoneur" de o neîngrădită afecțiune. Mai receptiv la nevoile și suferințele altora decât la propria boală, Luchian le-a înfățișat fără ostentație, cu discreție și foarte simplu. Cu o stare materială precară și bolnav de scleroză multiplă după 1900, a ajuns să picteze țintuit în fotoliu și cu penelul legat de încheietura mâinii. În această perioadă în care și-a concentrat toată
Ștefan Luchian () [Corola-website/Science/297807_a_299136]
-
spre Hanul Galben, Grozăvești și spre bariera Filantropia. Singurele bucurii ale lui Luchian, au fost florile și nepoții săi cărora le făcea portrete. Mai receptiv la nevoile și suferințele altora decât la propria-i boală, Luchian le-a înfățișat fără ostentație, cu discreție și foarte simplu. Înțelegea necazurile altora și chiar dacă unele tâlcuri ale nedreptăților îi scăpau, ochii săi deprinși cu observația ineditului, se opreau îndelung asupra durerilor concetățenilor săi umplându-l de revoltă. De aici încolo, opera sa a prins
Ștefan Luchian () [Corola-website/Science/297807_a_299136]
-
și de nedespărțit până la arestarea lui Wilde, patru ani mai târziu, când după acuzarea de homosexualitate (pe atunci ilegală în Anglia) va fi condamnat la închisoare. Ostil filosofiei și convențiilor morale ale epocii victoriene, Oscar Wilde duce o viață de ostentație cinică și de scandal, afișându-și public relația sa homosexuală, ceea ce îi atrage în 1895 o condamnare penală de doi ani închisoare pentru ultragiu la moralitatea publică. Între timp soția și copiii îl părăsesc și îsi schimbă numele în „Holland
Oscar Wilde () [Corola-website/Science/297971_a_299300]
-
didactice de la Medicină era pofta cărturărească. Conferențiarul invoca persoane, cărți sau versuri cu plăcerea cu care alții degustă aroma unui vin bun. O bucurie nesimulată îi însoțea perorațiile, C.D. Zeletin digerând cultură la propriu, ca pe o hrana propriu-zisă, fără ostentație și fără parăzi cabotine. De fapt, Zeletin secreta cultura cu ușurința cu care o glandă își secretă hormonii, porii pielii sale părând anume dilatați pentru a emana particule olfactive de ordin spiritual (...). Dar ce te înmărmurea la Zeletin nu era
C.D. Zeletin () [Corola-website/Science/311683_a_313012]
-
care-o exercita asupra lumii ideilor și artelor din cel de al doilea imperiu, era la fel de conștiență și de varsta să; lucru mai rar la femeile răsfățate, oricât de inteligente ar fi ele. Înafara de foșnetul mătasurilor scumpe și de ostentația fardurilor a caror folosire cu insistență era de acceptat la o soție de pictor căutat pentru decorul construcțiilor somptuoase, somptuoasa și ea atât prin maniere cât și prin libertatea ideilor pe care nu se sfia să le afirme public, știa
Editura Destine Literare by Corneliu Leu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_354]
-
ar reprezenta pe Avram Iancu. Privind cele două portrete se poate vedea că asemănarea cu izvodul eroului se regăsește doar în schema atitudinală și recuzită, la care se mai adaugă, într-adevăr, o asemănare fizică confuză, care este contrazisă de ostentația declamatorie. După cum se știe, Mișu Popp, care a luptat în rândurile legiunii românești din Ardeal, a făcut și portretul lui Avram Iancu. Este ușor de realizat că artistul nu a executat tabloul după natură, ci din memorie. Personajul are trăsături
Barbu Iscovescu () [Corola-website/Science/303925_a_305254]
-
promovării imaginii lor că practiciene ale unor meserii ”tradițional masculine”: de la siderurgie și munca în subteran, la chirurgie și științe experimentale. ”Bărbătoasele tovarășe de Partid, si/sau de viață, nu erau, vai, doar o ficțiune: portretele lor se etalau cu ostentație pe toate zidurile, biografiile lor eroice și asexuate erau propuse drept exemplu, solitudinea lor militanta, care nu recunoștea decât o singură familie, Partidul, ar fi trebuit să stârnească emulația ambelor sexe.” (260) Definitorie în interiorul acestei linii argumentative este raportarea afectiva
Realism socialist și gen - ”Distorsionările feminității” () [Corola-website/Science/296140_a_297469]
-
aztece, iar în expedițiile lor îndepărtate au obținut bunuri materiale de lux pentru nobili. Negustorii erau organizați în bresle care stabileau reguli și legi pentru respectiva afacere. Erau înstăriți dar situația lor socială era ambiguă; evitau să se afișeze cu ostentație în public pentru a nu-și crea neplăceri. Și meșteșugarii care realizau obiecte de lux se bucurau de un statut special.. Comerțul reprezenta baza economiei. Cea mai mare piață era la "Tlateloco", era deschisă în fiecare zi și frecventată de
Azteci () [Corola-website/Science/298677_a_300006]