364 matches
-
și acest ansamblu de sărbători, de titluri și de valori care dădeau cărții, învățătorului, savantului conferențiar al universităților populare o anumită aură. Responsabilul socialist e ca un preot care și-ar fi păstrat tabernaculele și anafornițele, dar și-a pierdut ostiile, credincioșii și credința. Socialismul, așa cum o arată numele său, era un cult colectiv, și nu unul individualist. El presupunea în consecință legături foarte puternice de oralitate: discursuri la mitinguri, la congrese și conferințe. Jaurès la Pré-Saint-Gervais, Lenin în Piața Roșie
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
este practic oprită; perioadă de diastazis). In telediastola ventriculară are loc sistola atrială (0,1s), care adaugă 25% din ceea ce va deveni astfel volumul ventricular telediastolic. Refluarea sângelui în vene în timpul sistolei atriale este prevenită de inerție și de îngustarea ostiilor venoase din peretele atrial prin simpla compresiune a acestora în cursul contracției atriale. Ciclul următor debutează cu o nouă sistolă ventriculară, ce va ridica din nou presiunea, cu închiderea imediată a valvelor atrioventriculare. Evident că valvele sunt închise sau deschise
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
își atrage, evident o serie de neplăceri. Papa Eugeniu al IV-lea și curia intenționează să se răzbune. Dragostea pentru aproape are și ea niște limite. Ca și capacitatea de a ierta ofensele... Informat la timp, Valla fuge, deghizat, spre Ostia. Trece prin Neapole și, pentru a scăpa de furia Bisericii, ajunge la Barcelona. Protejat de regele Alfons al Aragonului, al cărui secretar a fost timp de zece ani, și pentru care a scris o Istorie a lui Ferdinand, regele Aragonului
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
Pasolini, Salò sau cele 120 de zile ale Sodomei, este proiectat în avanpremieră la Paris, pe 22 noiembrie 1975. Cu numai 20 de zile înainte, în noaptea de 2 noiembrie, viața lui Pasolini fusese frântă pentru totdeauna în portul de la Ostia, la câțiva kilometri de Roma. Prin acea moarte, s-au frânt și forța creatoare și gândirea unuia dintre cei mai mari autori de după al Doilea Război Mondial. Piero Spila Notă introductivătc "Notă introductivă" Încredințez cititorului reconstruirea acestei cărți. El este
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
se poate interioriza numai ceea ce este exterior. Omul mediu din vremea lui Leopardi încă mai putea interioriza puritatea ideală conținută în natură sau în umanitate; omul mediu de astăzi poate interioriza un Fiat Seicento, un frigider ori un week-end la Ostia. Lucru în care se mai poate afla un reziduu de umanitate, în însăși pasionalitatea și în haosul în care sunt trăite aceste noi valori. Așteptând ca pasionalitatea să devină complet sterilizată și omologată, iar haosul să fie tehnic abolit, noua
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
continue profesia de retor și să rămână în Italia; așadar, s-a întors în Africa împreună cu mama sa și cu prietenii pe care îi putuse convinge să practice cu el aceeași opțiune de viață. În august 387, Augustin era la Ostia pentru a se îmbarca împreună cu mama sa și aici a avut faimoasa viziune extatică, povestită cu atâta emoție în Confesiuni (IX, 10, 23-25); la puțin timp după aceea, se stinge și Monica. Această viziune a făcut obiectul unor interpretări contradictorii
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
Confesiuni (IX, 10, 23-25); la puțin timp după aceea, se stinge și Monica. Această viziune a făcut obiectul unor interpretări contradictorii, pentru că cercetătorii s-au întrebat dacă extazul are rolul contemplării mistice în experiența lui Augustin, sau dacă viziunea de la Ostia ar fi de tip filosofic. Marrou obiectează însă pe bună dreptate că „dilema... dintre meditație filosofică și contemplație mistică e foarte probabil una falsă: dacă există (și eu aș admite bucuros acest lucru) o mistică augustiniană autentică, aceasta n-a
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
Augustin, ci și pentru că prezintă o interpretare globală a figurii sfântului care este fructul unui studiu de-o viață: această biografie merită citită și pentru toate problemele la care ne vom referi în paginile următoare); P. Henry, La vision d’Ostie, sa place dans la vie et l’oeuvre de saint Augustin, Vrin, Paris 1938; R. Guardini, La conversione di S. Agostino, Morcelliana, Brescia 1958; Idem, L’inizio, Jaca Book, Milano 1975. Totodată, sunt deosebit de utile comentariile la ediția Confesiunilor în
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
o religiozitate sinceră, dar poate puțin cam îngustă, devine din nou o figură centrală pentru Augustin și îl însoțește în perioada dintre convertire și botez, așa cum este împreună cu Augustin în timpul călătoriei de întoarcere și mai ales în timpul faimoasei viziuni de la Ostia, când trăiește împreună cu el extazul de tip creștin și neoplatonic în același timp despre care povestește în cartea a noua. Odată cu extazul de la Ostia și cu neașteptata moarte a Monicăi se termină narațiunea propriu-zisă pentru că scriitorul a atins de-acum
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
botez, așa cum este împreună cu Augustin în timpul călătoriei de întoarcere și mai ales în timpul faimoasei viziuni de la Ostia, când trăiește împreună cu el extazul de tip creștin și neoplatonic în același timp despre care povestește în cartea a noua. Odată cu extazul de la Ostia și cu neașteptata moarte a Monicăi se termină narațiunea propriu-zisă pentru că scriitorul a atins de-acum punctul cel mai înalt al vieții sale, iar după convertire nu mai este nimic important pentru un creștin. Din acel moment, Augustin nu mai
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
putut să-și continue profesia de retor și să rămînă în Italia; așadar, s-a întors în Africa împreună cu mama sa și cu prietenii pe care îi convinsese să adopte aceeași opțiune de viață. în august 387, Augustin era la Ostia pentru a se îmbarca împreună cu mama sa și a avut faimoasa viziune extatică, povestită cu atîta emoție în Confesiuni (IX, 10, 23-25); la puțin timp după aceea, se stinge Monica. Această viziune a făcut obiectul unor interpretări contradictorii, cercetătorii întrebîndu-se
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
cu atîta emoție în Confesiuni (IX, 10, 23-25); la puțin timp după aceea, se stinge Monica. Această viziune a făcut obiectul unor interpretări contradictorii, cercetătorii întrebîndu-se dacă extazul are rolul contemplării mistice în experiența lui Augustin sau dacă viziunea de la Ostia ar fi de tip filozofic. Marrou obiectează însă pe bună dreptate că „dilema... între meditația filozofică și contemplația mistică e foarte probabil una falsă: dacă există (și eu aș admite bucuros acest lucru) o mistică augustiniană autentică, aceasta n-a
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
și pentru că prezintă o interpretare globală a figurii sfîntului care este rodul unui studiu de-o viață: această biografie merită să fie citită și pentru toate problemele la care ne vom referi în paginile următoare); P. Henry, La vision d’Ostie, sa place dans la vie et l’œuvre de saint Augustin, Vrin, Paris, 1938; R. Guardini, La conversione di S. Agostino, Morcelliana, Brescia, 1958; Idem, L’inizio, Jaca Book, Milano, 1975. Totodată, sînt deosebit de utile comentariile la ediția Confesiunilor în
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
o religiozitate sinceră, dar poate puțin cam îngustă, devine din nou o figură centrală pentru Augustin și îl însoțește în perioada dintre convertire și botez, fiind alături de el și în timpul călătoriei de întoarcere și mai ales în timpul faimoasei viziuni de la Ostia, cînd trăiește împreună cu el extazul - de tip creștin și neoplatonic în același timp - despre care povestește în cartea a noua. Cu extazul de la Ostia și cu neașteptata moarte a Monicăi se termină narațiunea propriu-zisă, deoarece scriitorul a atins de-acum
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
botez, fiind alături de el și în timpul călătoriei de întoarcere și mai ales în timpul faimoasei viziuni de la Ostia, cînd trăiește împreună cu el extazul - de tip creștin și neoplatonic în același timp - despre care povestește în cartea a noua. Cu extazul de la Ostia și cu neașteptata moarte a Monicăi se termină narațiunea propriu-zisă, deoarece scriitorul a atins de-acum punctul cel mai înalt al vieții sale, iar după convertire nimic nu mai este important pentru un creștin. Din acest moment, Augustin nu mai
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
să creadă, ce trebuie să spere, și le transmit această rugăciune pentru copiii celor care vor fi vrut să-și asume botezul, după care îi învață să rostească, așa cum se obișnuiește, profesiunea de credință”). Cf. și scrisoarea lui George din Ostia către papa Adrian - apud P. Riche, Education et culture dans l’Occident barbare (VIe et VIIIe siècles), Points Seuil, Paris, 1995 (trad. rom.: Educație și cultură în Occidentul barbar: secolele VI-VIII, Meridiane, București, 2001). Despre învățarea simbolului, cf. F.
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
la gură. Dorința de a introiecta energia fizică ori spirituală se regăsește la amerindienii care consumau carnea dușmanilor învinși în luptă pentru a-și însuși forța lor sau, simbolic, prin împărtășanie, ce constă în a mânca trupul lui Hristos prin intermediul ostiei. În vis, canibalismul simbolizează pierderea de energie și deci nevoia de a poseda vigoarea și forța altuia. Dezvăluie proasta gestionare a resurselor și atitudinile invadatoare și vampirice: subiectul îl mănâncă pe celălalt sau este mâncat de acesta. Cartă Expresiile populare
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
registrul prozei scurte, aptitudinile sale în sondarea analitică a conștiinței personajelor și spiritul demonstrativ necesitând o structură amplă, de tip romanesc. Într-adevăr, romanele lui B. sunt superioare stilistic, tematic și structural scrierilor anterioare. Copilăria, adolescența și tinerețea lui Nicolae Ostia (1971) reprezintă cronica unei fatalități existențiale. Până la maturitate, timp de cincisprezece ani, Nicolae Ostia trăiește coșmarul claustrării, fiind închis și legat în casă de tatăl său vitreg, sub pretextul participării tânărului la acțiunile unei bande de huligani. După moartea tatălui
BALANOIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285577_a_286906]
-
necesitând o structură amplă, de tip romanesc. Într-adevăr, romanele lui B. sunt superioare stilistic, tematic și structural scrierilor anterioare. Copilăria, adolescența și tinerețea lui Nicolae Ostia (1971) reprezintă cronica unei fatalități existențiale. Până la maturitate, timp de cincisprezece ani, Nicolae Ostia trăiește coșmarul claustrării, fiind închis și legat în casă de tatăl său vitreg, sub pretextul participării tânărului la acțiunile unei bande de huligani. După moartea tatălui, la treizeci și doi de ani, este eliberat, dar nu poate scăpa și de
BALANOIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285577_a_286906]
-
scăpa și de absurdul ce-i guvernează existența: acostează pe stradă o femeie și, victimă a împrejurărilor, ajunge la Miliție, unde, odată cu biografia, își scrie, prin punere în abis, și povestea recluziunii. Nedezicându-se de statutul său de personaj absurd, Nicolae Ostia acceptă acuzația pentru o vină care nu-i aparține, devenind emblematic pentru condiția individului într-un sistem social absurd. Următorul roman, Iubește tu (1978), marchează întoarcerea autorului la tema familiei și a conflictelor din interiorul ei. Cu o construcție amintind
BALANOIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285577_a_286906]
-
în două planuri, ca personaje, membrii familiei scriitorului Matei Popovici. Fără să mai aibă miza celor precedente, scrierea se remarcă prin buna creație de atmosferă. SCRIERI: Adam, București, 1969; Absenții de la dragoste, București, 1970; Copilăria, adolescența și tinerețea lui Nicolae Ostia, București, 1971; Iubește tu, București, 1978; Eristikon, București, 1982; Analiză pentru șansele Iuliei, București, 1985; Peste toate înălțimile, București, 1987; Portret de femeie. Rugăminte fierbinte, pref. Irina Petraș, București, 2003. Repere bibliografice: Lucian Raicu, Emilian Bălănoiu, „Adam”, RL, 1969, 33
BALANOIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285577_a_286906]
-
vrea să te asociezi cu mine și cu Curtius Atticus? — Atticus? exclamă Libo stupefiat. Care Atticus? Bancherul? — Chiar el, încuviințează Gallus. Tu te-ai ocupa de transport, el are firme de import export ale căror linii comerciale ajung până în Alexandria, Ostia, Narbo, Massilia, Gades, Cordoba, Lugdunum, Damasc și în nenumărate alte puncte în interiorul sau în afara imperiului... Scribonius Libo cumpănește adânc. — Și tu? întreabă precaut. — Eu m-aș ocupa de desfacerea produselor în Italia. Nu-i mai spune de afacerile cu Trio
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
obiceiul ei, cu vorbe mincinoase. Au plecat acasă prelungind călătoria cu un periplu prin Grecia și Asia Mică, unde numele lui Herodes cel Mare este încă venerat până și de greci. Iar el, fără știrea nimănui, s-a îmbarcat la Ostia pe prima corabie și a pornit în căutarea iubirii vieții lui. Voia s-o întâlnească, să se căsătorească în secret cu ea și să fugă în lume până s-ar fi istovit mânia principelui. Dar n a mai găsit-o
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
trăiesc la castel până aveam să-mi găsesc o locuință în exterior, adăugând că ținea să-mi continuu, cu același zel, studiile și predarea. A luat apoi de pe masă o carte minusculă pe care a depus-o ca pe o ostie pe palma mea deschisă. Deschizând-o, am descoperit că era scrisă în arabă. — Citește cu voce tare, fiule! M-am executat, răsfoind paginile cu nesfârșite precauții: — Carte a rugăciunii ceasurilor... încheiată în 12 septembrie 1514... în orașul Fano, sub egida
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
puțin imprudent scriind scrisoarea aceea...” „Treaba e foarte simplă, domnule conte”, răspundea vocea francezului, „acest domn Bramanti scrie un articol Într-o revistă pe care noi toți o stimăm, unde Îi ironizează destul de grosolan pe unii luciferieni care ar fura ostii fără măcar să creadă În prezența reală, pentru a scoate bani și, gara-gara, tot așa. Bon, acuma toți cunosc că unica Eglise Luciferienne recunoscută e aceea la care eu sunt un umil Tauroboliast și Psihopomp, și se știe, știți, că Biserica
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]