218 matches
-
ce lasă în urmă Uruitul fără echivoc al singurătății. Sunt roată suind-coborând Pe treptele sinelui; noaptea mă plimb prin cetate pietre rotunde, pătrate, îmi scrijelă trupul. Sunt roată sireapă cu sânii înspumegați Pielea-mi miroase a iarbă Mă rostogolesc prin otavă Mă rostogolesc prin zăpadă, mă spăl cu țărâna. Sunt roată, Pielea-mi mustește de viață, Ademenesc fluturi de noapte Cu mirosul tandru, amețitor Sunt roată, sunt roată, Doar pe dinafară mă văd Rostogolindu-mi aerul Dinăuntru Sunt roată și măruntaiele
SUNT ROATĂ – SUNT CINEVA DE APROAPE de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 476 din 20 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362076_a_363405]
-
proslăvească numele Creatorului prin trilurile lor măiestrite! Localnicii acestor ținuturi știu că vara este rostul să se îngrijească de tot ce e nevoie pentru o iarnă lungă și împietrită de ger, să adune lemne de foc, să cosească fân și otavă pentru animale, să culeagă de prin poienile pădurilor hribi și gălbiori tăiați și uscați, apoi puși în cămară, să culeagă afine și zmeură de prin luminișurile pădurilor, să strângă de pe ogoare grâu, orz, mazăre, varză, sfeclă și multe alte roade
CĂRAREA SALVATOARE de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1656 din 14 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365908_a_367237]
-
se apucară să extindă ogorul. Semănară mai mult grâu, orz și secară, lărgiră și grădina cu zarzavaturi. Artemie, în loc să umble la vânătoare prin păduri, muncea cu sârg la coasă și la greblă, ori să adune cât mai mult fân și otavă pentru vite și îngrijind culturile de lângă casă. Dumnezeu făcu ca în anul acela să rodească toate, încât hambarul și cămările se umplură. Ba mai mult, Artemie se duse în târg și cumpără câteva roiuri de albine, pe care le așeză
CĂRAREA SALVATOARE de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1656 din 14 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365908_a_367237]
-
îmi convine, Chiar dacă iarna rece vine. Vă recomand nu fiți triști, Toamna e pentru optimiști. Mor frunzele din smochin, Simt în ele al verii suspin. Smochinul visează în noapte, Mai multe smochine coapte! Cu îndârjire vântul Coșava, Împrăștie prin livezi otava! Prin porumbiști porcii mistreți, Își caută hrana hrăpăreți! Strugurii cu arome apetisante, Vor să atingă ranguri înalte! Coșava a făcut mare potop, Printre frunzele din plop! Toamna își va intra în rol, Când se vede câmpul gol! Referință Bibliografică: CÂNTECE
CÂNTECE DE TOAMNĂ de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 848 din 27 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365977_a_367306]
-
În urmă e-un trecut fără de cinste, 'Nainte e o viață de splendoare. Astăzi, acum, spun lumii despre Isus, Ce-a coborât pe-acest pământ din slavă Ca să ne spele de păcat și vină, Din fân, să ne transforme în otavă. A pus în noi revigorare, viață Și ne-a-mbrăcat cu haină nouă, fină, Din trestia ce sta frântă lângă ape, Făcutu-ne-a o rază de lumină. Și cum să tac, când văd atâta bine Și cum pot eu să nu
ÎI MULȚUMESC IUBITULUI MEU TATĂ de LUCICA BOLTASU în ediţia nr. 2147 din 16 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365510_a_366839]
-
DIANA - Focșani 83. SAVA OLIMPIA - Galați 84. SCHMIDT CARMEN - Germania 85. SIMA IONEL - Baia Mare 86. SMĂRĂNDESCU SORIN - Timișoara 87. SOARE MIHAIL - București 88. SPIRESCU PAUL - Adjud, Vrancea 89. STĂNESCU MĂRGĂRIT FLORĂ -Slobozia, Ialomița 90. STEJEREAN MELANIA - Târgu Mureș 91. STROE OTAVA ELENĂ - Focșani 92. STROIA A. GHEORGHE - Adjud, Vrancea 93. STROIA MĂRICICA - Adjud, Vrancea 94. STUPARU IOANA - București 95. SUCHOVERSCHI GHEORGHE- Focșani 96. ȘIMONATI CLAUDIU NICOLAE - Hunedoara 97. TARHON ROMEO - București 98. TIRENESCU MARIA - Cugir, Albă 99. TOMA CONSTANTIN - Focșani 100
O NOUĂ APARIŢIE LITERARĂ ÎN COLECŢIA ANTOLOGIS A EDITURII ARMONII CULTURALE: „MERIDIANE LIRICE (ARIPI DE VIS)” [Corola-blog/BlogPost/352413_a_353742]
-
în al ploilor cadențe/ Chemarea lui ca-n vremea juvenilă”. Dar și ideea nopții reapare, de data aceasta prinzând culoare: „Ce neagră-i noaptea ta albastră” (Sonetul singurătății). Muzical și colorat este și Sonetul bunicii:” Spre rădăcini se frânge lin otava/ Visând verzui la foșnetul de coasă,/ Măceșul gol își saltă arhitrava/ Cu măciulii roșcate, lângă casă”, la fel ca și „Sonetul felinelor în rut”: Din capul uriaș mugește marea/ Cătând în aer scâncetul femeii ” sau bacovianul sunet din „Sonetul galben
ULTIMUL TRANDAFIR CRONICĂ de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 466 din 10 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351593_a_352922]
-
Autorului NOPȚI PIERDUTE? Nu caut nopțile pierdute, În negură demult uitate, Spuneam vrute și nevrute, În liniștea pajiștii înstelate. O lună plină, tavă de aur, Ne însoțea în visurile noastre, Căutând pe cer zodia Taur, În stele sclipirile albastre. Ne tăvăleam în otava cosită, Cu parfumuri greu de găsit, Nu mă durea buza strivită, De sărutul tău nesfârșit. Referință Bibliografică: Nopți pierdute? / Mihai Leonte : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 267, Anul I, 24 septembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Mihai Leonte
NOPŢI PIERDUTE? de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 267 din 24 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355781_a_357110]
-
Acasa > Stihuri > Momente > OTAVA IERBII SCHIMBĂ FÂNUL Autor: George Safir Publicat în: Ediția nr. 244 din 01 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului Ne ducem unii câte unii. La sânul lor ne vor străbunii, Să îngrășăm pământul țării; Ca mâine vom fi dați uitării! Ne
OTAVA IERBII SCHIMBĂ FÂNUL de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 244 din 01 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356015_a_357344]
-
Toate Articolele Autorului Ne ducem unii câte unii. La sânul lor ne vor străbunii, Să îngrășăm pământul țării; Ca mâine vom fi dați uitării! Ne ducem unul câte unul, De moarte, nu scapăm niciunul; Se naște-un prunc, pleacă bătrânul, Otava ierbii schimb ă f â nul. Atât de iute mai trec anii Și pierdem, pe nimicuri, banii! Uităm de noi, făcând avere, Vom fi bătrâni fără putere. Dulci primăveri, în somnul iernii, Vor strânge-n lacrimi colțul pernii Și cine-atunci
OTAVA IERBII SCHIMBĂ FÂNUL de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 244 din 01 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356015_a_357344]
-
bătrâni singuri acasă; Cum iese mama la portiță: „De când te-aștept, să vii, Gheorghiță!” Vor crește și copiii noștri, La fel vor crește și ai voștri; I-om cicăli cu telefonul Și vor veni, când va vrea Domnul! Referință Bibliografică: Otava ierbii schimbă fânul / George Safir : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 244, Anul I, 01 septembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 George Safir : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului
OTAVA IERBII SCHIMBĂ FÂNUL de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 244 din 01 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356015_a_357344]
-
mai mare frecvență în vocabularul poetic al lui Beniuc sunt cele care se referă la obiecte de gospodărie, la denumirea unor unelte, obiecte de îmbrăcat, etc.Printre acestea sunt: laiță, meliță, brăzdar, blid, opaiț, tingire, ciutură, ciubară, loitră, cușmă, clop, otavă, mejdii, vîlcede, etc. Cu ajutorul acestor cuvinte, Beniuc introduce pe cititor în mediul rustic și popular- asemenea lui Coșbuc și Goga. Din graiurile populare, Beniuc a cules expresii, proverbe, zicători, locuțiuni pe care le-a interferat, sau țesut, cum îi plăcea
PERSONALITĂŢI UITATE, DE CE? MIHAI BENIUC de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 276 din 03 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356892_a_358221]
-
fulger. Câinele trezit din somn a prins să latre sălbatic, găinile să cotcodăcească și porcii să guițe în cotețe ... Nu e o metaforă. Iarba din jur creștea galopant și dintr-odată tindea să ne acopere precum cade un giulgiu de otavă în brazdă. Nici nu mai era nevoie de bani pentru gropari, nici de cazma pentru groapă. Apa în fântână fierbea, se zbătea să iasă în găleata, de care ... nu am aflat niciodată cine și cum lipise o lumânare galbenă și
INTEPRETĂRI. SCRISUL CA JERTFĂ DE SINE ŞI ELIBERARE DE UMBRE. MELANIA CUC, ISUS DIN PODUL BISERICII (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 301 din 28 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356447_a_357776]
-
Acasa > Stihuri > Reflectii > CASA PĂRINTEASCĂ Autor: Mihai Leonte Publicat în: Ediția nr. 329 din 25 noiembrie 2011 Toate Articolele Autorului CASA PĂRINTEASCĂ. Casa din lut bătut cu pleavă, Acoperită cu draniță de brad, Grădina cu meri și cu otavă, Unde mă-ntorceam cu drag. Ochii blânzi ai mamei nu erau, Trecuți demult în neființă, Eu totuși îi vedeam mereu, Și îi purtam în conștiință. Fântâna din larga ogradă, Săpată de nu știu care bunic, Este aproape de livadă, O știam de când eram
CASA PĂRINTEASCĂ de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 329 din 25 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355211_a_356540]
-
convenit. Dar, aducându-și aminte că puiul este rănit, a lăsat lucrurile în pace. După încă o jumătate de ceas, mama Elizei intră din nou în odaie zicând: - Dă-i ceva de mâncare puiului de căprioară. Încearcă tot cu niște otavă. Dar să nu uiți să-i pui și niște apă într-o tigăiță!... Eliza chiar așa făcu. Luă în brațe puiul de pe pat, îl puse pe podea, și-l îmbie cu niște otavă. Vătuiul nu se lăsă prea mult așteptat
CASA PĂDURARULUI (2) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1150 din 23 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362650_a_363979]
-
puiului de căprioară. Încearcă tot cu niște otavă. Dar să nu uiți să-i pui și niște apă într-o tigăiță!... Eliza chiar așa făcu. Luă în brațe puiul de pe pat, îl puse pe podea, și-l îmbie cu niște otavă. Vătuiul nu se lăsă prea mult așteptat. Însă, n-a reușit, în nici un chip, să-l facă să bea apă din tigăiță. - Pune-i niște apă în biberon, poate așa va bea! Chiar asta a fost soluția. Puiul bău îndelung
CASA PĂDURARULUI (2) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1150 din 23 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362650_a_363979]
-
veni să vadă vătuiul. De cum îl văzu pe băiat, puiul dădu să se ridice în picioare și să fugă. Dar ceva îl opri. Băiatul îi vorbea cu blândețe. Îl mângâie pe cap, între cornițe. Apoi îi întinse un smoc de otavă, la care puiul nu putu să reziste. Cum era de așteptat, s-au făcut prieteni. (va urma) Referință Bibliografică: Casa pădurarului (2) / Viorel Darie : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1150, Anul IV, 23 februarie 2014. Drepturi de Autor: Copyright
CASA PĂDURARULUI (2) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1150 din 23 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362650_a_363979]
-
oblojit cum s-au priceput ei mai bine piciorușul vătuiului. După aceea au încercat să-l hrănească. I-au pus lapte în farfurie. Vătuiul nici n-a încercat laptele cu botul. Atunci venise unuia în minte să-i aducă niște otavă din podul grajdului. Puiul s-a mai înviorat, a început să ronțăie din otavă. Apoi a început să moțăie, s-a dus într-un colț de cameră și s-a culcat pe podea, făcându-se ghemotoc. - Hai să-l acoperim
CASA PĂDURARULUI (1) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1148 din 21 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362661_a_363990]
-
să-l hrănească. I-au pus lapte în farfurie. Vătuiul nici n-a încercat laptele cu botul. Atunci venise unuia în minte să-i aducă niște otavă din podul grajdului. Puiul s-a mai înviorat, a început să ronțăie din otavă. Apoi a început să moțăie, s-a dus într-un colț de cameră și s-a culcat pe podea, făcându-se ghemotoc. - Hai să-l acoperim cu o blăniță! zise Eliza, preocupată total de puiul oaspete din casa lor. Târziu
CASA PĂDURARULUI (1) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1148 din 21 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362661_a_363990]
-
din 23 aprilie 2012 Toate Articolele Autorului AROMA MERELOR GOLDANE Am păstrat aroma merelor goldane, Culese din mica grădină părintească, Mă copleșesc amintirile unei bălane, Rog prispa casei să mă reprimească! Când mă dor picioarele bătrâne, Le amintesc mirosul din otavă, Călcându-le păreau așa de fine, Nederanjate de a mea ispravă! Memoria nu cred că mă înșeală! Când tata făcea război prin ierburi, În anii aceia fiind copil de școală, Nu pricepeam acele multe treburi! Referință Bibliografică: Aroma merelor goldane
AROMA MERELOR GOLDANE de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357120_a_358449]
-
de consum din Avrig și acum, la 76 de ani, are o pensioară bunicică. Dar se ocupă și de gospodărie: două capre și-un cal are în ogradă, muncește încă pământul și tare-i place vara să facă fân și otavă ! Locuiește cu fratele său, Rusalim, care-și amintește bine de nea Mitică. Casa lor este construită în stil săsesc, prin 1935, și pe vremuri, au avut brutărie în ea. În Sebeșul de Sus mai sunt încă casele celor plecați prin
SEBEŞUL DE SUS – CU NEA MITICĂ PRINTRE AMINTIRI (CAPITOLUL XXX) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 326 din 22 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357387_a_358716]
-
bolnav niciodată. Nici râia de la internatul școlii nu s-a prins de mine! Vederea, auzul, dantura, astea au îmbătrânit odată cu mine... Mi-amintesc că vara, pe când aveam vreo patru ani, mă culcam cu frații mei mai mari în șopru, pe otavă. Eu le făceam culcușul. Ei vorbeau o vreme, mai oftau, gândindu-se la mama noastră care murise, nu demult, dar adormeau mai repede. Eu nu puteam... Voiam să fie mama cu noi. Îmi lipsea mult, cu toate că nici n-am cunoscut
SEBEŞUL DE SUS – CU NEA MITICĂ PRINTRE AMINTIRI (CAPITOLUL XXX) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 326 din 22 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357387_a_358716]
-
de ură și iubire; ü icoană de-chinat/icoană pentru sărutat; ü noroc nedeochiat și drac de fată(pentru sărutat); ü trifoi cu patru foi; ü înger și demon; ü dor nebun(ce mă așteaptă); ü hărăzire și-mplinire; ü fragedă otavă(mai înspre toamnă bună pentru coasă...); ü sfielnică și pură - epitete; ü efigie stelară-n infinit; ü menire, gând, păcat; ü puntea înspre neființă. Din poezia ”Vadul” transpare tentația stăpânită a feciorului, iar fata, un nimb al purității. Forma poeziei
RECENZIE VOLUMULUI DE POEZII ,ARC DE CURCUBEU”- AUTOR VASILE POPOVICI, REALIZATĂ DE PROF. MARIA VASILIU de VALENTINA BECART în ediţia nr. 429 din 04 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357927_a_359256]
-
Publicat în: Ediția nr. 539 din 22 iunie 2012 Toate Articolele Autorului ACASĂ LA PETIA Septembrie 2011 Ferestrele sunt neschimbate, Cu vergele prinse în pereți, Parcă sunt mai întunecate, Din trecutul altor vieți. Șura veche a îmbătrânit, Lipsește fânul și otava, Totul pare atât de liniștit, E mai tristă azi ograda. Mă cuprinde o jalnică tristețe, Pe care nu pot să o alung, Nu pot reveni în tinerețe, Nici durerea să-mi ascund. Am lăsat un colț din mine, Eu care
ACASĂ LA PETIA de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 539 din 22 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358331_a_359660]
-
Trestia tăia în felii dimineața numărând fluturi. În primăvară pământul se bărbierea cu lame de plug. Strângeam amândoi stelele și nucile care cad în zori. O păpădie își plătește cu aur zbuciumul în vânt. Cu buzduganul zmeul vroia să facă otava pe deal. Deși e un cub, zarul se dă peste cap schimbând destine. Gondole suple pe obrazul mărilor instigă briza. Cocostârcu-ar vrea să-și scoată umbra din lac prinzând-o în cioc. Cu ochelarii vezi mai mari literele, nu și
PANSEURI ÎN 17 SILABE (I) de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1456 din 26 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/357631_a_358960]