29,029 matches
-
apoi s-a adresat lui Ramirín. - Oul din lac? Dar bătrânul n-a răspuns. Cu mâinile sprijinite în măciulia bâtei, mormăia supărat cuvinte fără șir. Atunci căutătorul de minuni s-a întors spre tușa Paula: - Ce mai e și cu oul ăsta, femeie? Tușa Paula vorbea domol. De știrbă ce era, abia pronunța cuvintele. A început să spună că odată, pe când era copilă, îi venise rândul să meargă cu vacile la păscut și s-a dus la pășunea de lângă lac, aproape de
José María Merino (Spania): Căutătorul de minuni by Andrei Ionescu () [Corola-journal/Journalistic/14985_a_16310]
-
De știrbă ce era, abia pronunța cuvintele. A început să spună că odată, pe când era copilă, îi venise rândul să meargă cu vacile la păscut și s-a dus la pășunea de lângă lac, aproape de peșteră. Acolo a dat peste un ou uriaș. Era înalt ca turnul de clopotniță și alb ca zăpada. Parcă de când lumea se afla acolo, la intrarea în peșteră. Din el se desprindea ceva ca un fum întunecos. - Ți se făcea frică, ne asigura tușa Paula. Era negreșit
José María Merino (Spania): Căutătorul de minuni by Andrei Ionescu () [Corola-journal/Journalistic/14985_a_16310]
-
au putut să-l urnească din loc. - Asta așa e, a întărit Ramirín, ieșind din tăcerea în care se cufundase. Nimeni nu l-a putut clinti. Și-a recăpătat graiul, cu timbrul acela ascuțit și intonația de strigăt de luptă. - Oul ăla te lăsa cu gura căscată. Au venit să-l vadă domnii din capitală. Urcau până acolo glumind, dar când ajungeau în fața lui amuțeau. Oul a apărut în august, de Sfânta Maria, și tot satul s-a înspăimântat. Nu ne
José María Merino (Spania): Căutătorul de minuni by Andrei Ionescu () [Corola-journal/Journalistic/14985_a_16310]
-
clinti. Și-a recăpătat graiul, cu timbrul acela ascuțit și intonația de strigăt de luptă. - Oul ăla te lăsa cu gura căscată. Au venit să-l vadă domnii din capitală. Urcau până acolo glumind, dar când ajungeau în fața lui amuțeau. Oul a apărut în august, de Sfânta Maria, și tot satul s-a înspăimântat. Nu ne gândeam la altceva decât la ce-ar putea ieși din el. Până la urmă, pe la sfârșitul lui octombrie, l-a lovit un trăznet. Oul s-a
José María Merino (Spania): Căutătorul de minuni by Andrei Ionescu () [Corola-journal/Journalistic/14985_a_16310]
-
lui amuțeau. Oul a apărut în august, de Sfânta Maria, și tot satul s-a înspăimântat. Nu ne gândeam la altceva decât la ce-ar putea ieși din el. Până la urmă, pe la sfârșitul lui octombrie, l-a lovit un trăznet. Oul s-a crăpat și din el se scurgea un fel de clei albicios, care mirosea urât de te amețea. Mirosul ăla de putregai s-a simțit ani de zile și uneori ți se părea că n-a dispărut de tot
José María Merino (Spania): Căutătorul de minuni by Andrei Ionescu () [Corola-journal/Journalistic/14985_a_16310]
-
a crăpat și din el se scurgea un fel de clei albicios, care mirosea urât de te amețea. Mirosul ăla de putregai s-a simțit ani de zile și uneori ți se părea că n-a dispărut de tot. Coaja oului s-a uscat la soare, și ciobanii au folosit-o pentru luminat. Azi n-a mai rămas nimic. Dar ce zic eu azi, de mult n-a mai rămas nici o urmă din el. Ramirín s-a cufundat din nou în
José María Merino (Spania): Căutătorul de minuni by Andrei Ionescu () [Corola-journal/Journalistic/14985_a_16310]
-
din aripi. Căutătorul de minuni a scos caseta din aparat, a întors-o și a apăsat din nou pe clape. - Nu spun că explicația mea este cea corectă, dar vă asigur că e plauzibilă. Nici o pasăre uriașă n-a lăsat oul acolo. Nici o reptilă nemaivăzută. Nu era un ou. Nimeni n-a spus nimic. Căutătorul de minuni și-a mai turnat un pahar de rachiu, a băut câteva guri, apoi a scotocit în rucsac și a scos o cărticică pe care
José María Merino (Spania): Căutătorul de minuni by Andrei Ionescu () [Corola-journal/Journalistic/14985_a_16310]
-
din aparat, a întors-o și a apăsat din nou pe clape. - Nu spun că explicația mea este cea corectă, dar vă asigur că e plauzibilă. Nici o pasăre uriașă n-a lăsat oul acolo. Nici o reptilă nemaivăzută. Nu era un ou. Nimeni n-a spus nimic. Căutătorul de minuni și-a mai turnat un pahar de rachiu, a băut câteva guri, apoi a scotocit în rucsac și a scos o cărticică pe care a răsfoit-o în grabă. - Din nou ciupercile
José María Merino (Spania): Căutătorul de minuni by Andrei Ionescu () [Corola-journal/Journalistic/14985_a_16310]
-
exemplare cu adevărat uriașe. - Da'de unde, a exclamat tușa Paula cu glasul ei pițigăiat și tremurător. Am văzut eu destule ciuperci la viața mea și știu cum e bășina lupului. Munții ăștia i-am bătut cu piciorul de când mă știu. Oul ăla nu era o ciupercă. Atunci, mai înainte de a apuca să răspundă căutătorul de minuni, s-a auzit glasul soției lui. Își aprinsese o țigară și îi tremura puțin mâna în care o ținea. - Ei l-au văzut, iar tu
José María Merino (Spania): Căutătorul de minuni by Andrei Ionescu () [Corola-journal/Journalistic/14985_a_16310]
-
fiecare noapte dedesubturile mele/ se ceartă cu învelișurile mele/ în fiecare noapte vine porcul/ și roade codită îngerului/ am nevoie de fluierul tău/ să facă ordine în mine" (psalmul lui șam). Ori: "ai grijă cum te porți benedict/ fii că oul cleios/ nici prea tare nici prea moale/ fii că pepenele/ nici copt nici răscopt/ în societate fii cucul din ceas/ cîntă numai la ore fixe/ nu lătra nu musca/ pe cei mici învelește-i/ celor mari zîmbește-le cu măsura/ folosește
Marca de fabricație by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15046_a_16371]
-
pe o fereastră deschisă spre exterior, ca pe o transparență în ultimă instanță. În aceste condiții, cineva trebuia să spună: destul. Și acest cineva este, de bună seamă, artistul plastic. El a descoperit un lucru elementar și la fel de banal ca oul lui Columb. Anume acela că televizorul, ecranul lui mai exact, nu este decît un suport, o suprafață, în ultimă instanță asemănătoare pînzei tabloului, care ar putea să primească imagini pure, independente de orice semnificație exterioară lor. Folosind camera video ca
Alte crochiuri by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15033_a_16358]
-
numai pe ea, ci și pe acest "Barbă Albastră" reprezentând forțele întunecate, iraționale ale personalității. Pe lângă povestea shakespeareană, nu poate fi ignorată influența operei lui Bartók asupra lui Fowles: Castelul lui Barbă Albastră, versiune modernă pentru Ariane et Barbe Bleu, ou la délivrance inutile, de Maurice Maeterlinck). Cei doi nu reușesc să se cunoască unul pe altul - cei "aleși" și cei "mulți" sunt specii diferite - dar se cunosc pe sine și evoluează către finalul implacabil de tragedie grecească. Cheia forței lui
Cuvintele sub cristal by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15160_a_16485]
-
abois, se rendit un jour de plein gré aux exterminateurs des siens. Il croyait qu'on lui réserverait le même traitement. On le fêta. Il n'avait pas de postérité, il était vraiment le dernier. L'humanité, une fois détruite ou simplement éteinte, on peut se figurer un survivant, lîunique, qui errerait sur la terre, sans même avoir à qui se livrer... (Ishi, indian american, ultimul din clanul său, după ce s-a ascuns ani întregi de teama albilor, ajuns la sapă
Ultimul yahi by Bogdan Suceavă () [Corola-journal/Journalistic/15182_a_16507]
-
sărbători, se punea în funcțiune încă un mijloc de chinuire meschină a omului: exact în ziua cînd lumea nu mai avea bani și murea de oboseală, magazinele se umpleau de mărfuri. Ce să faci cu atîta belșug întîrziat? Acasă, puținele ouă obținute cu greu erau deja vopsite, cozonacii cu coaja-nnegrită, copți noaptea la foc variabil, fuseseră puși în cămară, imitația de drob de miel făcut din pipote și pateu la cutii aștepta în cuptor. Fluturînd o sacoșă goală, refuzam să mă
O amintire în anul Caragiale by Tita Chiper () [Corola-journal/Journalistic/15178_a_16503]
-
cușca lui Eichmann. Titluri Academia Cațavencu s-a specializat în titluri amuzante. Cronicarul are în față numărul 17 din 6 mai. Pe prima pagină, sub genericul pascal (Vine Paștele. N-ai un miel, n-ai un cozonac, n-ai un ou roșu), titlul: Trăiască 1 N-ai! Iar în capul paginii: Mai periculos decît un pit-bull, PIB-ul pitic... Dl Cornel Ivanciuc își consacră ancheta obișnuită dlui Acsinte Gașpar: Ministru pentru Pile, Cunoștințe și Relații cu Parlamentul. Arta poetică a polițiștilor
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15184_a_16509]
-
coboare prețurile la produsele agricole, după ce se constatase că, sub presiunea sărbătorilor pascale, acestea o cam luaseră razna. într-adevăr, să dai o sută de mii de lei pe-un kilogram de carne de miel și trei mii pe-un ou e o sfidare fără margini. Numai că vinovați nu sunt țăranii. Ei au cerut prețul la care au simțit că-și pot vinde produsele. Adică, au acționat în cel mai desăvârșit spirit al pieței libere. Dacă alimentele de mare căutare
Economia de piață între bulanul dogmatic și oul pragmatic by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15209_a_16534]
-
care guvernul dictează prețul de vânzare al mărfurilor produse după alte legi decât cele familiare "planificatoriștilor" din stirpea Văcăroiu & the band. Rămâne o enigmă alchimia contabilicească prin care polițaii din Timișoara, de pildă, au ajuns la concluzia că prețul unui ou trebuie să fie nu cel practicat de producătorul individual, ci acela de pe toneta improvizată ad-hoc a vechii întreprinderi "Avicola". într-adevăr, într-un soi de pedagogie galinacee, această întreprindere cu străvechi renume comunist a fost adusă propagandistic în principala piață
Economia de piață între bulanul dogmatic și oul pragmatic by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15209_a_16534]
-
această întreprindere cu străvechi renume comunist a fost adusă propagandistic în principala piață a Timișoarei, făcând concurență bietului țăran care s-a văzut, dintr-o dată, plasat în categoria speculantului ordinar - adică a infractorului. Las deoparte și amănuntul că una e oul clorotic scos de găina de gostat hrănită cu dubioase produse chimice, și alta e, vorba lui Ion Barbu, "viul ou, la vârf cu plod", datorat găinii crescute la curte. A vinde la preț de dumping produse în care citești largul
Economia de piață între bulanul dogmatic și oul pragmatic by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15209_a_16534]
-
s-a văzut, dintr-o dată, plasat în categoria speculantului ordinar - adică a infractorului. Las deoparte și amănuntul că una e oul clorotic scos de găina de gostat hrănită cu dubioase produse chimice, și alta e, vorba lui Ion Barbu, "viul ou, la vârf cu plod", datorat găinii crescute la curte. A vinde la preț de dumping produse în care citești largul spectru al hepatitei înseamnă nu doar iresponsabilitate, ci și atentat la viața cetățeanului. Prin desantul său iresponsabil, cam de asta
Economia de piață între bulanul dogmatic și oul pragmatic by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15209_a_16534]
-
a făcut vinovat guvernul Năstase în săptămâna care ar fi trebuit să fie una a reculegerii, dar care s-a dovedit una a demagogiei nerușinate. Guvernanții nu sunt atât de naivi încât să-și imagineze că zece-douăzeci de camionete cu ouă răstoarnă raportul de forțe din piețele României. Nici vorbă. Nenorocirea țării nu reprezintă, însă, pentru nesătuii cocoțați la vârful piramidei sociale decât prilejuri de a-și etala "părinteasca grijă" față de popor. Culmea e că astfel de agresiuni asupra spiritului economiei
Economia de piață între bulanul dogmatic și oul pragmatic by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15209_a_16534]
-
la vârful piramidei sociale decât prilejuri de a-și etala "părinteasca grijă" față de popor. Culmea e că astfel de agresiuni asupra spiritului economiei libere nimeresc în plin: cu pumnul ridicat ca la Grivița, cetățeanul agită amenințător spre țăran punga cu "oul sterp" (dar subvenționat!), convins că a mai dat o lovitură mortală odiosului capitalism. De ce nu se ocupă guvernul de problemele acestea în permanență, ci doar atunci când sucurilor gastrice ale populației amenință să dea în clocot? Simplu: pentru că este incapabil. Alcătuită
Economia de piață între bulanul dogmatic și oul pragmatic by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15209_a_16534]
-
viabil în economia dărăpănată a țării. în rest, populația poate crăpa de foame, pentru că a fost adusă într-un asemenea hal de îndobitocire încât la alegerile viitoare vor vota tot cu cei mai nesimțiți și odioși dintre autointitulații "politicieni". Proba "oului dogmatic" (dacă tot l-am citat pe Ion Barbu!) e relevantă pentru societatea românească într-o măsură mai mare decât am crede. Ea dezvăluie întregul ridicol al programului în care s-a angajat România de câțiva ani încoace. Pe de
Economia de piață între bulanul dogmatic și oul pragmatic by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15209_a_16534]
-
cu mitraliere care trag după colț - ce mai, întreg arsenalul lui Rambo. Pe de alta, guvernul nu dă semne că va fi prea curând capabil să-i ofere cetățeanului minima satisfacție a hranei decente la prețuri decente. Dacă un simplu ou a ajuns să coste în România dublu cât în orice stat occidental (unde, firește, salariile sunt de zeci de ori mai mari), cât costă el, de fapt? Măcar la această întrebare ar fi putut să răspundă polițiștii metamorfozați în precupețe
Economia de piață între bulanul dogmatic și oul pragmatic by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15209_a_16534]
-
occidental (unde, firește, salariile sunt de zeci de ori mai mari), cât costă el, de fapt? Măcar la această întrebare ar fi putut să răspundă polițiștii metamorfozați în precupețe. Cum partea lor tare nu e dialogul, răspundem noi: prețul unui ou românesc este echivalentul efortului găinii de a-l produce plus costul trândăviei oamenilor cu bulan, ieșiți din somnolență doar când începe să se audă girofarul limuzinei prim-ministeriale.
Economia de piață între bulanul dogmatic și oul pragmatic by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15209_a_16534]
-
pertinente ale Adei Milea au trecut rampa, dincolo de lipsa unei structuri mai organizate, unei organicități depistabile. Publicul unei săli obișnuite, și nu una de premieră, a avut reacții prompte pe tot parcursul reprezentației, îndelung aplaudată. Viitorul nu mai e în ouă, zace de-a dreptul în maculatură. O Dacie ponosită, decorată pe ici, pe colo cu steagul tricolor, emanînd toxine cît pentru un cincinal, aiurită și grăbită, a trecut prin fața teatrului mai să calce spectatorii pe bombeu, păsîndu-i prea puțin că
Dracul vorbește românește by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15250_a_16575]