830 matches
-
multe procese economice corelate funcțional) în interiorul unui gap temporal care asigură lipsa riscului de neacțiune; -funcția predicatului: evitarea, pe un orizont de timp previzibil, a șocurilor posibile ca urmare a nesuprapunerii modificărilor structurale ale inputurilor necesare cu modificările structurale ale output-urilor efective; C.Lista predicatelor suficiente pentru mediul economic C.1. Sistemul fiscal-bugetar 1. Transparența sistemului fiscal-bugetar -notația predicatului: ; -definiția predicatului: predictibilitatea, fără costuri de tranzacție (sau la costuri de tranzacție care reprezintă cel mai mic cost de oportunitate) a
Identificarea politicilor macroeconomice sustenabile şi de tip anticriză. In: Impactul politicilor de tip anticriză asupra economiei reale by Mihail Dimitriu, Diana Viorica Lupu, Romulus Cătălin Dămăceanu, Cristina Gradea, Alexandru Trifu, Mioara Borza, Alexandru Burtea, Alina Răileanu, Alin Brădescu, Laura Diaconu, Marinela Geamănu, Viorica Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1127_a_2355]
-
nete de capital la granița economică. Curba LM (Liquidity-Money) modelează politica monetară, mai exact, echilibrul dintre cerere și ofertă pe piața monetară. Deplasările curbei LM, generate de apariția de gap-uri între cererea și oferta de monedă, generează variații ale output-ului (PIB) și ale ratei dobânzii, cu impact asupra echilibrului macroeconomic intern; -mod de cuantificare: calculul coeficientului respectiv de sterilizare. C.3. Balanța de plăți externe (deschiderea mediului economic) 1. gradul de acoperire a deficitului de cont curent prin datorie
Identificarea politicilor macroeconomice sustenabile şi de tip anticriză. In: Impactul politicilor de tip anticriză asupra economiei reale by Mihail Dimitriu, Diana Viorica Lupu, Romulus Cătălin Dămăceanu, Cristina Gradea, Alexandru Trifu, Mioara Borza, Alexandru Burtea, Alina Răileanu, Alin Brădescu, Laura Diaconu, Marinela Geamănu, Viorica Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1127_a_2355]
-
de rang inferior, după caz). În al treilea rând, vom dezvolta, suplimentar, conceptul de politică guvernamentală. Este evident, sperăm din tot ceea ce s-a prezentat până acum, că prin politică guvernamentală înțelegem un „dispozitiv” instituțional, un mecanism menit să convertească output-ul unui proces decizional guvernamental în acțiune. Am explicat, deja, faptul că indiferent dacă convertirea în acțiune se referă la output-ul curent (eventual fizic) sau la cel viitor (de exemplu, un credit) sau chiar la credibilitatea politicilor guvernamentale (ceea ce
Identificarea politicilor macroeconomice sustenabile şi de tip anticriză. In: Impactul politicilor de tip anticriză asupra economiei reale by Mihail Dimitriu, Diana Viorica Lupu, Romulus Cătălin Dămăceanu, Cristina Gradea, Alexandru Trifu, Mioara Borza, Alexandru Burtea, Alina Răileanu, Alin Brădescu, Laura Diaconu, Marinela Geamănu, Viorica Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1127_a_2355]
-
ceea ce s-a prezentat până acum, că prin politică guvernamentală înțelegem un „dispozitiv” instituțional, un mecanism menit să convertească output-ul unui proces decizional guvernamental în acțiune. Am explicat, deja, faptul că indiferent dacă convertirea în acțiune se referă la output-ul curent (eventual fizic) sau la cel viitor (de exemplu, un credit) sau chiar la credibilitatea politicilor guvernamentale (ceea ce este tot un output, în ultimă instanță), dispozitivul în cauză funcționează după aceleași principii generale. Aceste principii ale politicii guvernamentale se
Identificarea politicilor macroeconomice sustenabile şi de tip anticriză. In: Impactul politicilor de tip anticriză asupra economiei reale by Mihail Dimitriu, Diana Viorica Lupu, Romulus Cătălin Dămăceanu, Cristina Gradea, Alexandru Trifu, Mioara Borza, Alexandru Burtea, Alina Răileanu, Alin Brădescu, Laura Diaconu, Marinela Geamănu, Viorica Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1127_a_2355]
-
decizional guvernamental în acțiune. Am explicat, deja, faptul că indiferent dacă convertirea în acțiune se referă la output-ul curent (eventual fizic) sau la cel viitor (de exemplu, un credit) sau chiar la credibilitatea politicilor guvernamentale (ceea ce este tot un output, în ultimă instanță), dispozitivul în cauză funcționează după aceleași principii generale. Aceste principii ale politicii guvernamentale se referă la următoarele: a. politica guvernamentală este independentă, din punct de vedere structural și funcțional, în raport cu ansamblul de acțiuni guvernamentale căruia îi este
Identificarea politicilor macroeconomice sustenabile şi de tip anticriză. In: Impactul politicilor de tip anticriză asupra economiei reale by Mihail Dimitriu, Diana Viorica Lupu, Romulus Cătălin Dămăceanu, Cristina Gradea, Alexandru Trifu, Mioara Borza, Alexandru Burtea, Alina Răileanu, Alin Brădescu, Laura Diaconu, Marinela Geamănu, Viorica Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1127_a_2355]
-
principii ale politicii guvernamentale se referă la următoarele: a. politica guvernamentală este independentă, din punct de vedere structural și funcțional, în raport cu ansamblul de acțiuni guvernamentale căruia îi este asignat; -explicație: este suficient ca politica guvernamentală să asigure circuitul informațional între output-ul politicii guvernamentale și ansamblul de decizii adecvat prin care se realizează conversia output-ului în acțiune; în acest sens, este posibil ca o politică guvernamentală să fie asignată mai multor procese decizionale, de obicei corelate funcțional (fie pe orizontală
Identificarea politicilor macroeconomice sustenabile şi de tip anticriză. In: Impactul politicilor de tip anticriză asupra economiei reale by Mihail Dimitriu, Diana Viorica Lupu, Romulus Cătălin Dămăceanu, Cristina Gradea, Alexandru Trifu, Mioara Borza, Alexandru Burtea, Alina Răileanu, Alin Brădescu, Laura Diaconu, Marinela Geamănu, Viorica Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1127_a_2355]
-
punct de vedere structural și funcțional, în raport cu ansamblul de acțiuni guvernamentale căruia îi este asignat; -explicație: este suficient ca politica guvernamentală să asigure circuitul informațional între output-ul politicii guvernamentale și ansamblul de decizii adecvat prin care se realizează conversia output-ului în acțiune; în acest sens, este posibil ca o politică guvernamentală să fie asignată mai multor procese decizionale, de obicei corelate funcțional (fie pe orizontală, fie pe verticală); b. politica guvernamentală se va concretiza până la urmă, într-o schemă
Identificarea politicilor macroeconomice sustenabile şi de tip anticriză. In: Impactul politicilor de tip anticriză asupra economiei reale by Mihail Dimitriu, Diana Viorica Lupu, Romulus Cătălin Dămăceanu, Cristina Gradea, Alexandru Trifu, Mioara Borza, Alexandru Burtea, Alina Răileanu, Alin Brădescu, Laura Diaconu, Marinela Geamănu, Viorica Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1127_a_2355]
-
proces economic dat, acesta putând fi influențat de mai multe politici guvernamentale care pot funcționa fie concomitent, fie alternativ, fie redundant; aici avem, din punct de vedere teoretic, politici guvernamentale atomice (adică surse elementare care construiesc o legătură directă între output-ul politicii guvernamentale și sursa acțiunii) și politici guvernamentale moleculare (agregate de politici guvernamentale atomice care comunică între ele în încercarea de a asigura resursele economice care să reia ciclul economic al domeniului în cauză); -explicație: „rețeaua” politicilor guvernamentale trebuie
Identificarea politicilor macroeconomice sustenabile şi de tip anticriză. In: Impactul politicilor de tip anticriză asupra economiei reale by Mihail Dimitriu, Diana Viorica Lupu, Romulus Cătălin Dămăceanu, Cristina Gradea, Alexandru Trifu, Mioara Borza, Alexandru Burtea, Alina Răileanu, Alin Brădescu, Laura Diaconu, Marinela Geamănu, Viorica Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1127_a_2355]
-
complexității structurale a politicii guvernamentale în cauză; 2. comunicarea intra-sursă (CIS): se referă la capacitatea politicii guvernamentale de a procesa, într-un interval temporal acceptabil (ideal ar fi în timp real) orice informații care privesc, sub toate aspectele, convertirea outputului politicii în acțiune. Aici, prin intra-sursă se va înțelege întotdeauna o sursă moleculară, așadar comunicarea intra-sursă este echivalentă, din punct de vedere logic, cu comunicarea interpolitică guvernamentală atomică; 3. autonomia relativă (AR) a politicii guvernamentale în raport cu procesul (aspectul
Identificarea politicilor macroeconomice sustenabile şi de tip anticriză. In: Impactul politicilor de tip anticriză asupra economiei reale by Mihail Dimitriu, Diana Viorica Lupu, Romulus Cătălin Dămăceanu, Cristina Gradea, Alexandru Trifu, Mioara Borza, Alexandru Burtea, Alina Răileanu, Alin Brădescu, Laura Diaconu, Marinela Geamănu, Viorica Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1127_a_2355]
-
guvernamentale este strâns legată de autonomia sa relativă; 5. transparența (T) politicii guvernamentale: se referă la caracteristica unei politicii guvernamentale de a fi observabilă, din perspectiva mediului economic, și, ca urmare, de a fi predictibilă în ceea ce privește deciziile de convertire a output-ului în acțiune; caracteristica de observabilitate este și mai importantă, desigur, din perspectiva inspectorului guvernamental generic, deoarece transparența implică legalitatea și regularitatea, adică, într un cuvânt, conformitatea normativă a respectivei politici guvernamentale; 6. redundanța (R) politicii guvernamentale: se referă la
Identificarea politicilor macroeconomice sustenabile şi de tip anticriză. In: Impactul politicilor de tip anticriză asupra economiei reale by Mihail Dimitriu, Diana Viorica Lupu, Romulus Cătălin Dămăceanu, Cristina Gradea, Alexandru Trifu, Mioara Borza, Alexandru Burtea, Alina Răileanu, Alin Brădescu, Laura Diaconu, Marinela Geamănu, Viorica Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1127_a_2355]
-
transparența implică legalitatea și regularitatea, adică, într un cuvânt, conformitatea normativă a respectivei politici guvernamentale; 6. redundanța (R) politicii guvernamentale: se referă la caracteristica politicii guvernamentale de a conține, (ca urmare și a analiticității sale) dispozitive alternative de convertire a output ului în acțiune, ceea ce-i permite să capete o caracteristică (un predicat necesar) de alternativitate, adică de posibilitate de a înlocui o schemă de acțiune (finanțare) cu o alta, în funcție de „căderea” unor asemenea scheme de acțiune (finanțare), din diverse motive
Identificarea politicilor macroeconomice sustenabile şi de tip anticriză. In: Impactul politicilor de tip anticriză asupra economiei reale by Mihail Dimitriu, Diana Viorica Lupu, Romulus Cătălin Dămăceanu, Cristina Gradea, Alexandru Trifu, Mioara Borza, Alexandru Burtea, Alina Răileanu, Alin Brădescu, Laura Diaconu, Marinela Geamănu, Viorica Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1127_a_2355]
-
predicate noi (elemente ale mulțimii MPN) sunt stabilitatea, alternativitatea, eficiența și expectativitatea: 1. stabilitatea (S): se referă la caracteristica PGS de a atenua șocurile generate de variațiile la interfața dintre procesul economic și mediul economic și de a produce propriile output-uri într-o marjă de variație acceptabilă; -mod de generare: combinarea autonomiei relative (AR) cu continuitatea (C) calcul logic: 2. alternativitatea (AL): se referă la caracteristica PGS de a „glisa” în mod dinamic și în timp real, între elementele atomice
Identificarea politicilor macroeconomice sustenabile şi de tip anticriză. In: Impactul politicilor de tip anticriză asupra economiei reale by Mihail Dimitriu, Diana Viorica Lupu, Romulus Cătălin Dămăceanu, Cristina Gradea, Alexandru Trifu, Mioara Borza, Alexandru Burtea, Alina Răileanu, Alin Brădescu, Laura Diaconu, Marinela Geamănu, Viorica Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1127_a_2355]
-
variație acceptabilă; -mod de generare: combinarea autonomiei relative (AR) cu continuitatea (C) calcul logic: 2. alternativitatea (AL): se referă la caracteristica PGS de a „glisa” în mod dinamic și în timp real, între elementele atomice ale structurii proprii, așa încât convertirea output-ului procesului în acțiune să nu fie periclitată de eventuale accidente; -mod de generare: combinarea analiticității (A), cu combinarea intra-sistem (CIS) și cu redundanța (R) -calcul logic: 3. eficacitatea (E): se referă la caracteristica PGS de a adapta costul
Identificarea politicilor macroeconomice sustenabile şi de tip anticriză. In: Impactul politicilor de tip anticriză asupra economiei reale by Mihail Dimitriu, Diana Viorica Lupu, Romulus Cătălin Dămăceanu, Cristina Gradea, Alexandru Trifu, Mioara Borza, Alexandru Burtea, Alina Răileanu, Alin Brădescu, Laura Diaconu, Marinela Geamănu, Viorica Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1127_a_2355]
-
periclitată de eventuale accidente; -mod de generare: combinarea analiticității (A), cu combinarea intra-sistem (CIS) și cu redundanța (R) -calcul logic: 3. eficacitatea (E): se referă la caracteristica PGS de a adapta costul de oportunitate al tranzacției de convertire a output-ului în acțiune cu acțiunea dorită; -mod de generare: combinarea analiticității (A) cu alternativitatea (AL) -calcul logic: ER&CIS&AR&AAL&A 4. expectativitatea (EX): se referă caracteristica PGS de a anticipa evoluții în structura și capacitatea domeniului de intervenție
Identificarea politicilor macroeconomice sustenabile şi de tip anticriză. In: Impactul politicilor de tip anticriză asupra economiei reale by Mihail Dimitriu, Diana Viorica Lupu, Romulus Cătălin Dămăceanu, Cristina Gradea, Alexandru Trifu, Mioara Borza, Alexandru Burtea, Alina Răileanu, Alin Brădescu, Laura Diaconu, Marinela Geamănu, Viorica Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1127_a_2355]
-
și pe fundalul macroeconomiei keynesiene, se formează două noi domenii de studiu: Economia dezvoltării și Teoria creșterii economice. Primul domeniu este menit să răspundă nevoilor de dezvoltare din țarile “Lumii a treia”, în timp ce al doilea trebuia să rezolve problema creșterii output-ului în condiții de ocupare deplină a resurselor, mai ales a forței de muncă. Frecvent, obiectivele și temele analizate în cele două ramuri ale științei economice s-au intersectat datorită unui fapt simplu: creșterea output-ului total și individual, obtinută
Capitalul uman şi dezvoltarea economică Influenţele capitalului uman asupra dezvoltării economice by Mircea ARSENE () [Corola-publishinghouse/Science/100960_a_102252]
-
trebuia să rezolve problema creșterii output-ului în condiții de ocupare deplină a resurselor, mai ales a forței de muncă. Frecvent, obiectivele și temele analizate în cele două ramuri ale științei economice s-au intersectat datorită unui fapt simplu: creșterea output-ului total și individual, obtinută pe durată lungă, condiționează dezvoltarea economico-socială. Treptat, modelele de creștere economicș au fost asimilate in Economia dezvoltării. Problematica studiată, orientarea instituțiilor financiare internaționale și influențele ideologice ale vremii au comferit Economiei dezvoltării un caracter de
Capitalul uman şi dezvoltarea economică Influenţele capitalului uman asupra dezvoltării economice by Mircea ARSENE () [Corola-publishinghouse/Science/100960_a_102252]
-
dezvoltat o teorie care explică “rezidualul” din modelul Solow pe seama contribuțiilor investițiilor în educație și sănătate. Cu alte cuvinte, investițiile în capitalul uman au, nu doar efecte individuale, determinand creșterea nivelului personal, ci si efecte sociale, determinând o creștere a output-ului national. Lucrarea domnului Mircea Arsene, evaluând critic contribuțiile importante la tema dezvoltării economice, pune in evidență si analizeaza ideile si teoriile cu privire la rolul capitalului uman. În conditiile actuale, creșterea importanței cunoștințelor ca factor de productie, constituirea retelelor informatizate la
Capitalul uman şi dezvoltarea economică Influenţele capitalului uman asupra dezvoltării economice by Mircea ARSENE () [Corola-publishinghouse/Science/100960_a_102252]
-
teoria dezvoltării economice este un domeniu al țărilor slab dezvoltate, în timp ce teoria creșterii economice, urmărind echilibrul în condiții de ocupare deplină a resurselor, mai ales a forței de muncă, este valabilă pentru țările dezvoltate. Majoritatea economiștilor dezvoltării au asumat creșterea outputului național pe locuitor atât ca un mijloc, cât și ca un indicator al dezvoltării economice. În plus, multe din concluziile analizei creșterii economice au fost preluate în teoria dezvoltării. Altfel spus, separația conventională între cele doua teorii nu a fost
Capitalul uman şi dezvoltarea economică Influenţele capitalului uman asupra dezvoltării economice by Mircea ARSENE () [Corola-publishinghouse/Science/100960_a_102252]
-
opiniile economiștilor și organizațiilor internaționale (în special Banca Mondială) păreau unanime în privința faptului că determinanții creșterii și dezvoltării economice sunt acumularea de capital și schimbarea tehnologică. Apoi, analiza surselor de creștere economică a evidențiat că doar o parte din creșterea outputului, general și pe o persoană, este explicată de factorii mentionați. În acest context, economiștii americani E. Denison, R. Kendriks și M. Abramowicz au observat că „rezidualul” neexplicat în modelul Solow, de exemplu, se datorează educației și formării profesionale. Cu alte
Capitalul uman şi dezvoltarea economică Influenţele capitalului uman asupra dezvoltării economice by Mircea ARSENE () [Corola-publishinghouse/Science/100960_a_102252]
-
avuției naționale și explicarea factorilor determinanți îl situează pe Adam Smith în postura de fondator al teoriei dezvoltării economice. Incontestabil, din perioada premergătoare revoluției industriale și până în prezent, creșterea productivității muncii și creșterea productivității totale a factorilor sunt determinanții creșterii output-ului național. În timp ce productivitatea muncii presupune tehnologii, organizare și dotare cu capital, creșterea productivității totale a factorilor este condiționată de mărimea, structura și funcționarea piețelor. Altfel spus, cu cât piețele sunt mai largi și mai concurențiale, cu atât specializarea industriilor
Capitalul uman şi dezvoltarea economică Influenţele capitalului uman asupra dezvoltării economice by Mircea ARSENE () [Corola-publishinghouse/Science/100960_a_102252]
-
capital, creșterea productivității totale a factorilor este condiționată de mărimea, structura și funcționarea piețelor. Altfel spus, cu cât piețele sunt mai largi și mai concurențiale, cu atât specializarea industriilor este mai accentuată și creșterea randamentelor crescătoare la scară - adică a output-ului produs cu o cantitate mai mică de input-uri sau, alternativ, output-uri mai mari produse cu aceeași cantitate de input-uri - este mai intensă. Progresul tehnologic se manifestă mai deplin și exercită efecte de antrenare mai largi asupra
Capitalul uman şi dezvoltarea economică Influenţele capitalului uman asupra dezvoltării economice by Mircea ARSENE () [Corola-publishinghouse/Science/100960_a_102252]
-
piețelor. Altfel spus, cu cât piețele sunt mai largi și mai concurențiale, cu atât specializarea industriilor este mai accentuată și creșterea randamentelor crescătoare la scară - adică a output-ului produs cu o cantitate mai mică de input-uri sau, alternativ, output-uri mai mari produse cu aceeași cantitate de input-uri - este mai intensă. Progresul tehnologic se manifestă mai deplin și exercită efecte de antrenare mai largi asupra mai multor activități sau ramuri economice. Viziunea holistică sau integratoare a lui Adam
Capitalul uman şi dezvoltarea economică Influenţele capitalului uman asupra dezvoltării economice by Mircea ARSENE () [Corola-publishinghouse/Science/100960_a_102252]
-
productivă și s-ar relua creșterea economică pe traiectul către stadiul staționar. Teoria creșterii economice a apărut ca urmare a macroeconomiei keynesiene. Economiști ca Harrod, în 1939, și Domar, în 1946, și-au focalizat atenția pe ratele de creștere a output-ului și venitului ca variabile fundamentale într-o teorie dinamică. Modelul de creștere economică era la fel de abstract și general în aplicare ca și cel al echilibrului general. Cheia unei asemenea teorii era relația între investiții și output-ul global: modul
Capitalul uman şi dezvoltarea economică Influenţele capitalului uman asupra dezvoltării economice by Mircea ARSENE () [Corola-publishinghouse/Science/100960_a_102252]
-
de creștere a output-ului și venitului ca variabile fundamentale într-o teorie dinamică. Modelul de creștere economică era la fel de abstract și general în aplicare ca și cel al echilibrului general. Cheia unei asemenea teorii era relația între investiții și output-ul global: modul cum investițiile guvernează nivelul output-ului general și cum accelerarea output-ului general afectează investiția. Investiția nu doar accelerează creșterea venitului, dar generează capacitate productivă în expansiune. O suplimentare netă a stocului de capital produce o creștere
Capitalul uman şi dezvoltarea economică Influenţele capitalului uman asupra dezvoltării economice by Mircea ARSENE () [Corola-publishinghouse/Science/100960_a_102252]
-
variabile fundamentale într-o teorie dinamică. Modelul de creștere economică era la fel de abstract și general în aplicare ca și cel al echilibrului general. Cheia unei asemenea teorii era relația între investiții și output-ul global: modul cum investițiile guvernează nivelul output-ului general și cum accelerarea output-ului general afectează investiția. Investiția nu doar accelerează creșterea venitului, dar generează capacitate productivă în expansiune. O suplimentare netă a stocului de capital produce o creștere corespunzătoare a output-ului. Această corespondență este numită
Capitalul uman şi dezvoltarea economică Influenţele capitalului uman asupra dezvoltării economice by Mircea ARSENE () [Corola-publishinghouse/Science/100960_a_102252]