104 matches
-
înconjurate de hipsofile mici, scvamiforme. Ovulele sunt bitegumentate. Fructul este o achenă, înconjurată parțial sau total de o cupă provenită din receptacul, perigon și bracteele de la baza florii. Genul "Fagus" (fagul) cuprinde specii răspândite în regiunea temperată. Frunza este întreagă, ovată sau eliptică. Florile femele sunt grupate cîte 2 și la bază au hipsofile care prin concreștere închid complet 2 achene trimuchiate (numite popular jir). F. sylvatica L. este o specie comună din regiunea de cîmpie pînă în etajul montan inferior
Magnoliophyta () [Corola-website/Science/303374_a_304703]
-
și cu ghinde pedunculate; "Q. petraea" (Matt.) Liebl. (gorun), cu frunza scurt pețiolată (1,5-3 cm.) și cu ghinde sesile sau foarte scurt pețiolate; "Q. pubescens" Willd. (stejar pufos), cu lujerii anuali pubescenți, cu frunze pețiolate și cu solzii cupei ovați pînă la lanceolați, strîns sau lax imbricați; "Q. pedunculiflora" C. Koch (stejar brumăriu), cu ghinde lung pedunculate. Frunze sesile sau scurt pețiolate și pe dos cenușii sau cenușii-verzi. în Romînia mai cresc : "Q. dalechampii" Ten. (gorun balcanic), "Q. polycarpa" Schur
Magnoliophyta () [Corola-website/Science/303374_a_304703]
-
gută, reumatism. Scad presiunea sanguină și diminuează colesterolul (previn ateroscleroza și infarctul miocardic). Acționează ca pectorale și sedative asupra sistemului nervos (ușurează somnul cănd sunt consumate seara). Crataegus monogyna Jacq. (păducel) este un arbust cu ramuri spinoase, cu frunze rombic ovate, adînc lobate (pînă la jumatatea limbului). Florile, de tipul 5, cu petale rotunde, sunt grupate în corimbe rotunde, albe. Fructele sunt ovoide, roșii, cărnoase, de 0,7-1 cm (sunt fructe false deoarece partea cărnoasă provine din receptacol). Atît fructele, cît
Magnoliophyta () [Corola-website/Science/303374_a_304703]
-
Gineceul alcătuit din 2-10 carpele unite, iar fructul este o capsulă sau drupă uscată. Camellia japonica L., se cultivă în sere, ca plantă ornamentală. Thea sinensis L. (syn. Camellia sinensis (L.) O. Kuntze (ceaiul chinezesc) este un arbust cu frunze ovate, dințate pe margini și flori albe, parfumate. Frunzele conțin alcaloizi (teofilina, cofeina) și taninuri. Cuprinde 90 de genuri cu cea 1300 specii, mai ales tropicale. Frunzele sunt simple, întregi, opuse, nestipelate. În frunze sunt glande și canale cu uleiuri eterice
Magnoliophyta () [Corola-website/Science/303374_a_304703]
-
plante sunt arbuști de 1-6 m înălțime, nativi Asiei de est (din Himalaya până în Japonia) și sudului Americii de Nord (Mexic); speciile din climatele calde sunt sempervirescente, iar cele din climatele reci sunt decidue. Frunzele sunt opuse sau în grupuri de trei, ovate, lucioase, de culoare verde-închis, lungi de 1,5-8 cm, colorate în bronz și roșu toamna la speciile decidue. Florile sunt grupate în inflorescențe de până la 8 flori; sunt albe spre roz, în formă de clopot, cu o corolă penta-lobată, lungi
Abelia () [Corola-website/Science/312629_a_313958]
-
talpa leului ("Gymnospermium altaicum"), poala "Sfintei Mării" ("Nepeta ucranica"), untul vacii ("Orchis morio ssp. picta"), poroinic ("Orchis purpurea"), pribolnic ("Orchis simia"), bujor românesc ("Paeonia peregrina"), bujor de stepă ("Paeonia tenuifolia"), băbărujă ("Paliurus spina-christi"), trandafir ("Rosa turcica"), lăptiucă ("Scorzonera austriaca"), brei ovat ("Mercurialis ovata"), milițea dobrogeană ("Silene compacta"), salată de pădure ("Smyrnium perfoliatum"), tavalgă ("Spiraea crenata"), colilie ("Stipa ucrainica"), tătănesă ("Symphytum tauricum"), fetică ("Valerianella coronata"). Turismul necontrolat, braconajul, pășunatul răzleț, exploatările forestiere ilegale ce duc la suprimarea unor habitate, arderea vegetației, distrugerea
Parcul Național Munții Măcinului () [Corola-website/Science/313456_a_314785]
-
Gymnospermium altaicum"), poala "Sfintei Mării" ("Nepeta ucranica"), untul vacii ("Orchis morio ssp. picta"), poroinic ("Orchis purpurea"), pribolnic ("Orchis simia"), bujor românesc ("Paeonia peregrina"), bujor de stepă ("Paeonia tenuifolia"), băbărujă ("Paliurus spina-christi"), trandafir ("Rosa turcica"), lăptiucă ("Scorzonera austriaca"), brei ovat ("Mercurialis ovata"), milițea dobrogeană ("Silene compacta"), salată de pădure ("Smyrnium perfoliatum"), tavalgă ("Spiraea crenata"), colilie ("Stipa ucrainica"), tătănesă ("Symphytum tauricum"), fetică ("Valerianella coronata"). Turismul necontrolat, braconajul, pășunatul răzleț, exploatările forestiere ilegale ce duc la suprimarea unor habitate, arderea vegetației, distrugerea unor exemplare
Parcul Național Munții Măcinului () [Corola-website/Science/313456_a_314785]
-
păianjeni se întâlnesc specii vagabonde și țesători. Cele mai numeroase forme țesătoare sunt păianjenii din familia Lyniphidae ("Erigone atra", "Linyphia hortensis", "Linyphia triangularis", "Neriene montana"), care țes pânze orizontale, fiind urmați de reprezentanții "Parasteatoda lunata", "Steatoda bipunctata", "Theridion varians", "Enoplognatha ovata" cu pânze spațiale haotice. Printre țesători se remarcă și păianjenul viespe ("Argiope bruennichi"), păianjenul de casă ("Tegenaria domestica") cu pânze conice din familia Agelenidae și păianjenul cu cruce ("Araneus diadematus") din Araneidae cu pânză circulară. De obicei, țesători își țes
Geografia municipiului Bălți () [Corola-website/Science/328473_a_329802]
-
nidus-avis, Dactylorhiza cordigera, Goodyera repens, Coeloglossum viride, Epipogium aphyllum, Gymnadenia conopsea, Orchis laxiflora "), coada șoricelului ("Achillea oxyloba ssp. schurii"), piperul-lupului ("Asarum europaeum"), garofiță ("Dianthus carthusianorum"), roua cerului ("Drosera rotundifolia"), frag ("Fragaria vesca"), drobiță ("Genista tinctoria"), săbiuță ("Gladiolus imbricatus"), buhai ("Listera ovata"), buhăieș ("Listera cordata"), brei ("Mercurialis perennis"), lăcrimiță ("Maianthemum bifolium"), sângele voinicului ("Nigritella nigra" și "Nigritella rubra"), limba-șarpelui ("Ophioglossum vulgatum"), poroinic ("Orchis ustulata"), untul-vacii ("Orchis morio"), ploșnițoasă ("Orchis coriophora"), ferigă de câmp ("Pteridium aquilinum"), piciorul-cocoșului ("Ranunculus carpaticus"), gușa-porumbelului ("Silene nutans"), precum și
Penteleu (sit SCI) () [Corola-website/Science/332211_a_333540]
-
decussatum"), crăpușnic ("Cirsium furiens"), orhidee (cu specii de: "Coeloglossum viride, Dactylorhiza cordigera, Dactylorhiza incarnata, Epipactis purpurata, Gymnadenia conopsea, Gymnadenia odoratissima, Traunsteinera globosa, Herminium monorchis"), buzișor ("Corallorhiza trifida"), brândușă ("Crocus reticulatus"), brândușă de toamnă ("Colchicum autumnale"), poroinic ("Dactylorhiza maculata"), buhai ("Listera ovata"), buhăieș ("Listera cordata"), bozior ("Dactylorhiza sambucina"), garoafă ("Dianthus collinus ssp. glabriusculus"), mlăștiniță (cu specii de "Epipactis atrorubens" și "Epipactis helleborine"), dumbrăviță de baltă ("Epipactis palustris"), ghiocel ("Galanthus nivalis"), crucea voinicului ("Hepatica transsilvanica"), bulbuc de munte ("Trollius europaeus"), ochiul-boului ("Leucanthemum waldsteinii
Parcul Natural Vânători-Neamț () [Corola-website/Science/313064_a_314393]
-
Victoria". Sunt fixate de substrat prin rizomi și rădăcini adventive. Rizomul este gros, cărnos, de la el pleacă frunzele. Frunzele sunt mai adesea întregi, rar sectate, ele pot fi submerse sau emerse (natante), plutind la suprafața apei. Frunzele de formă cordată, ovată până la subrotundă sau peltată, cu sinus bazal profund, sunt lung pețiolate. Pețiolul cu lacune mari, sub formă de canale aerifere. Organele vegetative posedă laticifere. Florile sunt mari, emerse, solitare, axilare, hermafrodite (bisexuate), cu simetrie radiară. La sepale, petale și stamine
Nimfeacee () [Corola-website/Science/303327_a_304656]
-
întâlnită în România mai ales în apele stătătoare sau lin curgătoare, bălți până la 2 m adâncime. Are rizom puternic, fixat pe fundul apei prin numeroase rădăcini. Tulpină perenă groasă și scurtă. Frunzele sunt mari, cordate, pieloase, lung pețiolate, cu limbul ovat și adânc cordat. Frunzele plutesc la suprafață datorită numeroaselor canale aerifere din limb și pețiol. Înflorește în lunile iunie-septembrie. Florile mari, hermafrodite, albe sau ușor roze, lung-pedicelate, sunt susținute de foile externe ale periantului în formă de bărcuțe și sunt
Nimfeacee () [Corola-website/Science/303327_a_304656]
-
Nymphaea candida" — nufărul alb ca neaua. O plantă mai rară în România, răspândită în apele stagnante sau lin-curgătoare din Delta Dunării și șesul Tisei. Înflorește în lunile iulie-august. Florile sunt albe, plutitoare, cu un diametru de 6-13 cm. Frunzele sunt ovate, lungi până la 30 cm, late de 25 cm. Utilizat ornamental în înfrumusețarea luciurilor de apă din parcuri și grădini publice. 4. "Nuphar luteum" — nufărul galben. Este răspândit prin apele stagnante sau lin curgătoare, bogate în mâl, bălțile și iazurile din
Nimfeacee () [Corola-website/Science/303327_a_304656]
-
Utilizat ornamental în înfrumusețarea luciurilor de apă din parcuri și grădini publice. 4. "Nuphar luteum" — nufărul galben. Este răspândit prin apele stagnante sau lin curgătoare, bogate în mâl, bălțile și iazurile din câmpiile României. Rizom gros. Limbul frunzei este mare, ovat, adânc cordat. Pețiolii și pedicelele florali sunt lungi. Înflorește în lunile iunie-iulie. Are florile galbene. Are 5 sepale, mari, galbene-verzui, petaloide. În interiorul sepalelor se află numeroase petale (10-20), mici, galbene, mai mici decât sepalele. Fruct bacă. Nimfeaceele au flori frumoase
Nimfeacee () [Corola-website/Science/303327_a_304656]
-
Asia, Africa, Europa și America de Nord, majoritatea speciilor fiind originare din Asia. ul poate ajunge la o înălțime de 15 m, cu tulpina dreaptă, gri, ramificată de la înălțime mică, cu coroana rară. Frunzele de dud sunt subțiri, foarte diferite ca formă (ovate sau eliptice, acute sau scurt acuminate), cu baza rotundă și cu marginea neregulat serată; sunt divizate în 3-5 lobi inegali sau nedivizate, glabre, netede, puțin lucioase pe față și scurt pubescente la nivelul nervurilor, pe dos. Dudul este o plantă
Dud () [Corola-website/Science/304460_a_305789]
-
lacul Ialpug, efectuat în anul 1937, a scos în evidență 28 de specii de pești și anume: babușcă albă, biban, bâtcă, caracudă (caras moldovenesc), cegă, cosac, crap, crap-caras (caracudă argintie), ghiborț, glavoc, guvid de baltă, guvid negru, lin, mreană, obleț, ovat, păstrugă, plătică, porcușor, roșioară, sabiță, scrumbie, somn, șalău, știucă, tiulcă, țipar-chișcar, văduviță . Pescuitul are caracter industrial, în apropierea satelor existând ferme piscicole. În prezent, sunt luate măsuri pentru a proteja resursele naturale ale lacului, inclusiv prin introducerea de perioade de
Limanul Ialpug () [Corola-website/Science/314227_a_315556]
-
scumpina, cer, garnița, tei. Pe stânci și pe suprafețe cu porțiuni măcinate sau pe soluri mai pietroase apar frecvent și specii ierboase caracteristice: sesleria filifolia, pao nemoralis, moehringia pendula, festuca valesiaca, festuca rupicola, sedum acre, sedum hispanicum, alium flavium, genista ovata. Aspectul caracteristic al acestor stâncării este dat de prezență speciei alyssum petraeum, care, înflorind în luna mai, împreună cu liliacul și majoritatea speciilor de aici, formează tufe de un galben intens, care conferă peisajului o valoare deosebită. Lunca râului este mărginita
Comuna Eftimie Murgu, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301082_a_302411]
-
ssp. hungarica"); care vegetează alături de: orhideea piramidă ("Anacamptis pyramidalis"), rușcuță de primăvară ("Adonis vernalis"), frăsinel ("Dictamnus albus"), ceapa ciorii ("Gagea villosa"), stânjenel de stepă ("Iris pumila"), salvie ("Salvia officinalis"), ploșnițoasă ("Orchis coriophora"), mac galben ("Glaucium flavum"), zăvăcustă ("Astragalus dasyanthus"), brei ovat ("Mercurialis ovata"), colilie ("Stipa capilata") sau firuță ("Poa badensis"). Fauna sitului are în componență trei amfibieni: tritonul cu creastă ("Triturus cristatus")), tritonul comun transilvănean ("Triturus vulgaris ampelensis") și ivorașul-cu-burta-galbenă ("Bombina variegata"); o reptilă: broasca țestoasă de baltă ("Emys orbicularis") și
Insulele stepice Șura Mică - Slimnic () [Corola-website/Science/332440_a_333769]
-
care vegetează alături de: orhideea piramidă ("Anacamptis pyramidalis"), rușcuță de primăvară ("Adonis vernalis"), frăsinel ("Dictamnus albus"), ceapa ciorii ("Gagea villosa"), stânjenel de stepă ("Iris pumila"), salvie ("Salvia officinalis"), ploșnițoasă ("Orchis coriophora"), mac galben ("Glaucium flavum"), zăvăcustă ("Astragalus dasyanthus"), brei ovat ("Mercurialis ovata"), colilie ("Stipa capilata") sau firuță ("Poa badensis"). Fauna sitului are în componență trei amfibieni: tritonul cu creastă ("Triturus cristatus")), tritonul comun transilvănean ("Triturus vulgaris ampelensis") și ivorașul-cu-burta-galbenă ("Bombina variegata"); o reptilă: broasca țestoasă de baltă ("Emys orbicularis") și un fluture
Insulele stepice Șura Mică - Slimnic () [Corola-website/Science/332440_a_333769]
-
sau lemn câinesc ("Ligustrum vulgare"). La nivelul ierburilor este semnalată prezența mai multor plante (unele foarte rare și protejate prin lege) cu specii de: lalea pestrița ("Fritillaria meleagris"), garofița ("Dianthus guttatus"), ghiocei ("Galanthus elwesii"), ghiocei de baltă ("Leucojum aestivum"), brei ovat ("Mercurialis ovata"), trânji ("Neottia nidus-avis"), usturoi sălbatic ("Allium guttatum"), pătlagina ("Plantago schwarzenbergiana"), stupinița ("Platanthera bifolia") sau joldeală ("Serratula wolffii") La baza desemnării sitului se află un lepidopter (fluture) din specia "Erannis ankeraria"; specie faunistica listata în anexa I-a a
Pădurea Balta - Munteni () [Corola-website/Science/330511_a_331840]
-
câinesc ("Ligustrum vulgare"). La nivelul ierburilor este semnalată prezența mai multor plante (unele foarte rare și protejate prin lege) cu specii de: lalea pestrița ("Fritillaria meleagris"), garofița ("Dianthus guttatus"), ghiocei ("Galanthus elwesii"), ghiocei de baltă ("Leucojum aestivum"), brei ovat ("Mercurialis ovata"), trânji ("Neottia nidus-avis"), usturoi sălbatic ("Allium guttatum"), pătlagina ("Plantago schwarzenbergiana"), stupinița ("Platanthera bifolia") sau joldeală ("Serratula wolffii") La baza desemnării sitului se află un lepidopter (fluture) din specia "Erannis ankeraria"; specie faunistica listata în anexa I-a a "Directivei Consiliului
Pădurea Balta - Munteni () [Corola-website/Science/330511_a_331840]
-
călțunul doamnei ("Geum rivale"), iarba ciutei ("Doronicum austriacum"), crețușcă ("Filipendula ulmaria"), clopoțelul de munte ("Campanula serrata"), clopoței ("Campanula patula ssp. abietina"), poroinic ("Dactylorhiza maculata"), toporaș galben de munte ("Viola biflora"), orhidee ("Dactylorhiza majalis, Gymnadenia conopsea"), sânzâiene ("Galium uliginosum"), buhai ("Listera ovata"), dumbrăviță de baltă ("Epipactis palustris"), limba cucului ("Botrychium multifidum"), oușor ("Streptopus amplexifolius"), trifoi de baltă ("Menyanthes trifoliata"), trestioară ("Calamagrostis neglecta"), ferigă de mlaștină ("Dryopteris cristata"), coada-calului ("Equisetum sylvaticum"), rogozuri ("Carex curta, Carex rostrata"); precum și câteva specii de mușchi de turbă
Tinovul Poiana Stampei () [Corola-website/Science/327208_a_328537]
-
de primăvară ("Adonis vernalis"), neghină ("Agrostemma githago"), talpa gâștei ("Chenopodium rubrum"), piperul apelor (din speciile "Elatine alsinastrum" și "Elatine triandra"), mlăștiniță ("Epipactis helleborine"), lalea pestriță ("Fritillaria orientalis"), ghiocel ("Galanthus nivalis"), ghiocelul de baltă ("Leucojum aestivum"), măselariță ("Hyoscyamus niger"), buhai ("Listera ovata"), ghizdei ("Lotus angustissimus"), inăriță ("Najas minor"), trânji ("Neottia nidus-avis"), nufăr alb ("Nymphaea alba"), otrățel ("Onosma arenaria"), otrățel de baltă ("Utricularia vulgaris"), stupiniță ("Platanthera bifolia"), margaretă ("Leucanthemum vulgare"), orhidee (din speciile: "Platanthera chlorantha", ), brâncuță ("Rorippa islandica"), ștevie de baltă ("Rumex aquaticus
Lunca Mureșului Inferior (sit SCI) () [Corola-website/Science/333862_a_335191]
-
Trollius europaeus"), coada șoricelului ("Achillea impatiens", specie endemică pentru acest sit), rotoțele albe ("Achillea ptarmica"), joldeală ("Serratula wolffii"), ghințură ("Gentiana pneumonanthe"), săbiuță ("Gladiolus imbricatus"), orhidee ("Dactylorhiza majalis"), stânjenel sălbatic ("Iris sibirica"), taulă ("Spiraea salicifolia"), darie ("Pedicularis sceptrum-carolinum") sau pipiriguț ("Eleocharis ovata"). În arealul sitului este întâlnit și un arbust din specia "Salix rosmarinifolia" (salcie târâtoare). În vecinătatea sitului se află câteva obiective de interes istoric, cultural și turistic (lăcașuri de cult, castele, cetăți, muzee, situri arheologice, arii naturale protejate); astfel:
Borzont (sit SCI) () [Corola-website/Science/331284_a_332613]
-
brândușă galbenă ("Crocus flavus"), căpșunică ("Cephalanthera rubra" și "Cephalanthera damasonium"), nemțișor ("Delphinium fissum"), cucență ("Digitalis ferruginea"), mlăștiniță (din speciile: "Epipactis atrorubens" și "Epipactis helleborine"), lalea pestriță ("Fritillaria orientalis"), stânjenel sălbatic ("Iris sibirica"), flocoșele ("Lychnis coronaria"), garbiță ("Limodorum abortivum"), buhai ("Listera ovata"), nufăr galben ("Nuphar lutea"), untul-vacii ("Orchis morio"), poroinic ("Orchis tridentata"), peștișoară ("Salvinia natans"), viorele ("Scilla autumnalis") sau ghimpe ("Ruscus aculeatus"). Printre speciile faunistice enumerate în acceași anexă a "Directivei Europene" se află două mamifere: popândăul ("Spermophilus citellus") și liliacul comun
Parcul Natural Comana () [Corola-website/Science/324326_a_325655]