63 matches
-
lână, originare din satul Corbi, Argeș, o prezență de acum obișnuită în toate locurile de pelerinaj. Vânzătoarea de turte (un fel de pâinici, extrem de frumoase și gustoase, în plus !), o femeie în jur de 70 de ani, originară din Iași. Pâinicile sunt aranjate cu grijă într-un coș de nuiele, dar nu ostentativ, și costă 2 lei bucata; vânzătoarei îi este teamă să nu fie sancționată de polițiștii în civil care mișună prin zonă. După ce cumpăr o pâinică, îmi mai dă
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
originară din Iași. Pâinicile sunt aranjate cu grijă într-un coș de nuiele, dar nu ostentativ, și costă 2 lei bucata; vânzătoarei îi este teamă să nu fie sancționată de polițiștii în civil care mișună prin zonă. După ce cumpăr o pâinică, îmi mai dă una de pomană, „de sufletul lui tata”, nu-mi dau seama prea bine de ce a făcut acest gest. Acceptă să-mi povestească cum se fabrică acest tip de „turte”, așa le numește femeia. „Înainte le coceam direct
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
că la școală erau foarte multe familii cazate, bătrâni care pur și simplu nu au cu ce să supraviețuiască. Și-mi aduc aminte că părinții și ceilalți comunitari ai orașului Rădăuți mai tineri au fiert o ciorbă, au făcut niște pâinici și noi, copiii, ne-am dus să le ducem mâncare acestor oameni... Școala era plină cu oameni. Deci o școală, știu eu, 10-12 clase, plină cu oameni - până În primăvară nu rămăsese nici un om: toți de acolo au decedat. Un alt
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
niște cunoștințe, printre care pe A. Darian, un clujean care era și În Comitetul Internațional, și cu care mă vedeam - chiar a doua zi mi-a adus o pâine. Știți ce Înseamnă o pâine Întreagă? Noi, care aveam, așa, o pâinică, ne pomenim, toți clujenii, cu o pâine Întreagă. Mi-a schimbat bocancii - că venisem cu bocancii ăia mici, de aur și acum degetele Încovoiate. Tot timpul Îmi curgea nasul. Făcusem o cardită reumatică, iar aici cunoșteam niște oameni care aveau
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
Scandal mare, venea șeful de bloc la ei, dacă mai era din pâine Îi dădea Înapoi și ăluia o bâtă, dacă n-a mai rămas nimic, la revedere: „Culcați-vă”. Că nu era așa multă pâine - un sfert dintr-o pâinică nu prea mare... - Acești kapo aveau ceva specific, adică În afară de bâtă? - Aveau banderola de kapo. Kapo-șef avea o banderolă specială de kapo, erau mai mulți kapo. De exemplu: era kapo de bucătărie, Kuchenkapo; altul, care era cu curățarea latrinelor, era
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
terminate în -el, -er, -en, -e sau -ie adaugă desinența -s (winkel winkels [΄winkəl ΄winkəls] "magazin", schilder schilders [΄∫ildər ΄∫ildərs] "pictor", jongen jongens [΄j((ən ΄j((əns] "băiat"), aceeași desinență fiind uzuală la diminutive (broodje broodjes [΄bro:düə ΄bro:düəs] "pîinică; chiflă", huisje huisjes [΄hüisüə(s)] "căsuță", tafeltje tafeltjes [΄tafəltüə(s)] "măsuță") și la unele împrumuturi (café cafés, restaurant restaurants). Dacă substantivele se termină în -a, -u sau -o, primesc la plural desinența 's (opa opa's, menu menu's, auto
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
lucrase inițial la Poliția Huși de unde Își dăduse demisia „...la cererea Partidului, pentru a trece la munca politică” dar se plângea că „...nici până azi nu mi s-a aprobat această demisie” și atunci, ne Întrebăm noi, de unde Își câștiga pâinica? Faptul că evreii se lăsau greu urniți pe la ședințele CDE, era o realitate și raportorul o explicase astfel: „În Huși, mai mult de 1/2 dintre evrei sunt comercianți și meseriași din care cauză răspund cam greu la chemări”. La
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
avut ce aștepta... casa, ăla galben era cel mai bun mâncare să zicem și-apoi o dată pe săptămână lucram 6 zile, și-a șaptea eram liber, nu că-i duminica... și-apăi ne duceam la tancioc și ne cumpăram de mâncare, pâinică.... 6. „Cum munceam... ascultam tot ceea ce spuneau rușii”. Munca în Donbas Munca era coordonată de echipe organizate sub forma unor batalioane sau brigăzi cu o ierarhie clară conform cu nivelul de stăpânire a limbii ruse. Era un supraveghetor direct, nacealnik, de
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
românești: apă plată (�cară sticle cu apă plată românească", Evenimentul zilei 20.10.2003) - calchiază fr. eau plate. În concurență cu plat, mai există totuși, în stilul colocvial, și formula fără bule: �ei țin post de când se știu, tot cu pâinică și apă fără bule" (Forum România Liberă, 15.03.2002). Oricum, adjectivul plat are avantajul lipsei de ambiguitate; dacă (prin calc din alte limbi) s-ar fi impus cu acest sens sintagma apă naturală, riscul de ambiguitate și improprietate semantică
"Apă plată" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12517_a_13842]
-
creștet până la tălpi. în caliciul îngerului ca un catâr care paște dârele de argint ale dimineții m-am tăvălit prin licăririle polenului, printre vrejurile coastelor lui. curgând pe pieptul și pe labele îngerului așteptând să primesc ordine. în timp ce el legăna pâinica pe antebraț. având simțul pregătit. fiind scărar după mers. punând în gând proiectele crisalidelor. dormind pe paie în miezul vocilor chimerice. îngerul îmi lua sânge cu tâlvul picurându-l în Biblie, cam pe la Matei, 27 cu 8. masă erau coastele
Poezii by Paul Aretzu () [Corola-website/Imaginative/10800_a_12125]
-
vapoare până la raionul Nahocinski, apoi ne-au mutat pe barje. Femeile boceau. Ne-au dizlocat într-o pădure, unde erau vreo două-trei case. Ne-au dat voie să ne culcăm în pod, spunându-ne ””Făceți-vă case””. Ne dădeau o pâinică mică de secară pentru 2 zile. Ne înfășuram la un picior cu o mânecă de pufoaică, iar la celălalt cu o șalincă și așa am supraviețuit și gerurile. Am muncit în Siberia 7 ani. Cînd ne-am întors în raion
Costești, Ialoveni () [Corola-website/Science/305685_a_307014]
-
zi. În ziua praznicului, se fac pomeniri pentru sufletele celor care au murit în împrejurări dramatice, iar pachetele cu mâncare se împart și persoanelor tinere, care poartă numele primului mucenic Ștefan. SFANȚUL ȘTEFAN. În unele zone din Muntenia se prepară Pâinicile lui Ștefan. Dintr-un aluat asemănător cu cel de cozonac, unse cu miere, se fac pâinici în forme rotunde. Aceste dulciuri, ce amintesc de pietrele care l-au ucis pe Sfanțul Ștefan, se sfințesc la biserică în ziua praznicului și
Sfântul Ștefan. De ce trebuie să evităm deplasările în această zi by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/101552_a_102844]
-
iar pachetele cu mâncare se împart și persoanelor tinere, care poartă numele primului mucenic Ștefan. SFANȚUL ȘTEFAN. În unele zone din Muntenia se prepară Pâinicile lui Ștefan. Dintr-un aluat asemănător cu cel de cozonac, unse cu miere, se fac pâinici în forme rotunde. Aceste dulciuri, ce amintesc de pietrele care l-au ucis pe Sfanțul Ștefan, se sfințesc la biserică în ziua praznicului și se împart copiilor săraci. De asemenea, de Sfanțul Ștefan se prepară și se împart mucenici cu
Sfântul Ștefan. De ce trebuie să evităm deplasările în această zi by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/101552_a_102844]