1,143 matches
-
numai câțiva kilometri de Bacău, cerul îi revarsă pe frunte balsam de azur și-i stoarce lacrimi de rouă din bumbacul norilor. Mantaua de codri de stejari și fagi îi acoperă spinarea dealului sfârtecat de râpi, care are la subsuori pâlcuri de cătini, de măcieși măcriș și salcâmi. Talazurile albastre ale Bistriței îi răcoresc gleznele de argilă. Satul acesta a fost hărăzit a fi mai puțin surpat de ifose, megalomanie, opulență. De curând a redevenit comună, așa cum a fost cândva. Negreșit
VASILE CIUBOTARU. RENAŞTEREA COMUNEI ITEŞTI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1135 din 08 februarie 2014 by http://confluente.ro/Vasile_ciubotaru_odiseea_comu_aurel_v_zgheran_1391864697.html [Corola-blog/BlogPost/341988_a_343317]
-
Șoapte divine se aud de undeva de sus. Și unde e zăpada mai subțire, Un ghiocel, suna din clopoțel Și deodată, se trezesc din adormire, Încă doi, trei, privind morocănoși la el. Râuri mici cu apă cristalină, Aduc la vale pâlcuri de zăpadă, Ce se contopesc cu apa dulce, lină La plecare iarna-i pusă rău pe sfadă. O salcie și-a-mpodobit cosițele, Cu mugurași pufoși, catifelați, M-apropii și-i mângâi cu palmele, Ei tremură și mă privesc înfricoșați. Asemeni unui
MARGARETA MERLUȘCĂ by http://confluente.ro/articole/margareta_merlu%C8%99c%C4%83/canal [Corola-blog/BlogPost/385126_a_386455]
-
dimineții,Șoapte divine se aud de undeva de sus.Și unde e zăpada mai subțire,Un ghiocel, suna din clopoțelși deodată, se trezesc din adormire,Încă doi, trei, privind morocănoși la el.Râuri mici cu apă cristalină,Aduc la vale pâlcuri de zăpadă,Ce se contopesc cu apa dulce, linăLa plecare iarna-i pusă rău pe sfadă.O salcie și-a-mpodobit cosițele,Cu mugurași pufoși, catifelați,M-apropii și-i mângâi cu palmele,Ei tremură și mă privesc înfricoșați.Asemeni unui candelabru
MARGARETA MERLUȘCĂ by http://confluente.ro/articole/margareta_merlu%C8%99c%C4%83/canal [Corola-blog/BlogPost/385126_a_386455]
-
colțurile lumii. Alături, birjarii își mână alene caii ce trag caleștile cu care o parte din vizitatori au plăcerea să se plimbe și să admire splendorile grădinilor palatului. Din aleea principală se ramifică alte alei secundare care se pierd printre pâlcurile de arbori. Imediat, în dreapta, parcul este străjuit de un grup de pini ce domină împrejurimile, înălțându-și spre cer coroanele frumos toaletate, ca niște ciuperci verzi, uriașe. În stânga se ramifică alte alei care pătrund în pădurice și-ți îndreaptă pașii
PALAZZO REALE DI CASERTA (ITALIA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 808 din 18 martie 2013 by http://confluente.ro/Palazzo_reale_di_caserta_ital_ion_nalbitoru_1363593997.html [Corola-blog/BlogPost/345320_a_346649]
-
cu bordeiele de lângă ele erau două castele princiare cu turnulețe ascuțite, așa cum le-a văzut el într-o carte cu povești, de la domnul învățător. Ce să vă mai spun ce-și închipuia el că sunt tufișurile alea de pe răzoare... Sau pâlcul de coceni netăiați...Dar pietroaiele alea cu țugui de zăpadă?...Ori bolovanii de pe pante...Ce-or fi? Ostași, curteni, slujitori, prințese, zâne sau mulțimea supușilor împăratului? Pe podețul ăla cu balustrade de argint trece o caleașcă de aur sau o
NUIAUA FERMECATĂ-2 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1803 din 08 decembrie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1449605072.html [Corola-blog/BlogPost/342627_a_343956]
-
și albastre valuri sclipitoare.Cu tufișuri, răzoare și copaci în care luna aprinsese mii de globulețe multicolore. Mai vedea miriade de clopoței de argint agățați în copacii și tufișurile din jur care scoteau sunete cristaline când trecea el. Într-un pâlc de coceni netăiați și strujeni de floarea soarelui, îmbrăcați în hlamide străvezii de mătase argintie, el văzu cârduri de prigorii albastre care cântau triluri misterioase ce păreau că picură din cer. Aceste triluri îi făcură sufletul ușor care începu să
NUIAUA FERMECATĂ-2 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1803 din 08 decembrie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1449605072.html [Corola-blog/BlogPost/342627_a_343956]
-
cu bordeiele de lângă ele erau două castele princiare cu turnulețe ascuțite, așa cum le-a văzut el într-o carte cu povești, de la domnul învățător. Ce să vă mai spun ce-și închipuia el că sunt tufișurile alea de pe răzoare... Sau pâlcul de coceni netăiați...Dar pietroaiele alea cu țugui de zăpadă?...Ori bolovanii de pe pante...Ce-or fi? Ostași, curteni, slujitori, prințese, zâne sau mulțimea supușilor împăratului? Pe podețul ăla cu balustrade de argint trece o caleașcă de aur sau o
NUIAUA FERMECATĂ-2 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1803 din 08 decembrie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1449605072.html [Corola-blog/BlogPost/342627_a_343956]
-
și albastre valuri sclipitoare.Cu tufișuri, răzoare și copaci în care luna aprinsese mii de globulețe multicolore. Mai vedea miriade de clopoței de argint agățați în copacii și tufișurile din jur care scoteau sunete cristaline când trecea el. Într-un pâlc de coceni netăiați și strujeni de floarea soarelui, îmbrăcați în hlamide străvezii de mătase argintie, el văzu cârduri de prigorii albastre care cântau triluri misterioase ce păreau că picură din cer. Aceste triluri îi făcură sufletul ușor care începu să
NUIAUA FERMECATĂ-2 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1803 din 08 decembrie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1449605072.html [Corola-blog/BlogPost/342627_a_343956]
-
o reprezentație din repertoriul unui pustnic, descendent dintr-o baronesă exilată în Siberia, apoi eliberată și recompensată cu ferma din această pustă, cu zeci de hectare. După ce terminase micul expozeu, bărbatul fluieră scurt și prietenos, semn la care apăru din pâlcul de copaci un cal negru și zvelt. La prima lovitură de corbaci, răsunând sub forma unui ecou spiralat în aer, calul se așeză în genunchi în fața stăpânului; la a doua lovitură trimisă tot în aer, el se culcase pe pajiște
PE PUSTĂ de SUZANA DEAC în ediţia nr. 1128 din 01 februarie 2014 by http://confluente.ro/Pe_pusta_suzana_deac_1391268954.html [Corola-blog/BlogPost/341999_a_343328]
-
apelor Nilului, se afla bogăție de stufăriș, de trestie inundată de ape și de smârcuri de copaci, între care, cel mai sus se înălțau palmierii. În lagunele de la marginea fluviului răsăreau vegetații încântătoare de lotus, înflorind maiestuos. Mai erau și pâlcuri de papirus cu coroane armonioase, lucitoare, reflectând bunătatea și lumina soarelui. Dincolo de tufărișul înfrățit cu ape, se vedeau maluri înalte, galbene precum spicele grâului, pe care creșteau pâlcuri de pomi mândri, veșnic verzi, de palmieri și livezi de măslin ori
FĂCLII PE NIL de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1487 din 26 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/viorel_darie_1422259134.html [Corola-blog/BlogPost/382046_a_383375]
-
marginea fluviului răsăreau vegetații încântătoare de lotus, înflorind maiestuos. Mai erau și pâlcuri de papirus cu coroane armonioase, lucitoare, reflectând bunătatea și lumina soarelui. Dincolo de tufărișul înfrățit cu ape, se vedeau maluri înalte, galbene precum spicele grâului, pe care creșteau pâlcuri de pomi mândri, veșnic verzi, de palmieri și livezi de măslin ori de rodii. Dacă urcai dinspre fluviu malurile înalte, arse de soare, rămâneai uimit la vederea canalelor nenumărate ale Nilului, prin care curgea apa, purtând nămolul roditor, ce dădeau
FĂCLII PE NIL de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1487 din 26 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/viorel_darie_1422259134.html [Corola-blog/BlogPost/382046_a_383375]
-
noastră, era situat chiar pe un ostrov întins și înalt de lângă apele cele mari ale fluviului, înconjurat de malurile înalte. Sus, pe creasta colinei, se vedea un sat, precum miile de sate din Deltă, cu căsuțe mărunte, multe, pierdute printre pâlcuri de copaci de rodii, curmale și măsline, iar peste toate, cel mai încântător, străjuiau pâlcurile de palmieri. Ajungând în satul de pe ostrov, găseai o priveliște care impresiona ochiul : căsuțe făcute din cărămizi de lut cu paie, acoperite cu împletituri de
FĂCLII PE NIL de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1487 din 26 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/viorel_darie_1422259134.html [Corola-blog/BlogPost/382046_a_383375]
-
fluviului, înconjurat de malurile înalte. Sus, pe creasta colinei, se vedea un sat, precum miile de sate din Deltă, cu căsuțe mărunte, multe, pierdute printre pâlcuri de copaci de rodii, curmale și măsline, iar peste toate, cel mai încântător, străjuiau pâlcurile de palmieri. Ajungând în satul de pe ostrov, găseai o priveliște care impresiona ochiul : căsuțe făcute din cărămizi de lut cu paie, acoperite cu împletituri de papură. Printre acele căsuțe multe și sărăcăcioase, se vedeau slabe garduri din împletituri de stuf
FĂCLII PE NIL de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1487 din 26 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/viorel_darie_1422259134.html [Corola-blog/BlogPost/382046_a_383375]
-
Autor: Gheorghe Vicol Publicat în: Ediția nr. 2077 din 07 septembrie 2016 Toate Articolele Autorului SPRE ȘCOALĂ, ÎN PRIMA ZI Și-a pus veșminte galbene, cu fală Pădurea toamna-n ramurile sale, Din cele patru puncte cardinale, Copiii vin în pâlcuri azi la școală. Au haine noi și fețe zâmbitoare, Gesticulează mult, cu voioșie, În mintea lor vacanța-i încă vie Cu munții și cu marea cea cu soare. Își amintesc ce lucruri minunate I-au bucurat în lunile de vară
SPRE ŞCOALĂ, ÎN PRIMA ZI de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 2077 din 07 septembrie 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_vicol_1473267212.html [Corola-blog/BlogPost/375831_a_377160]
-
vitaminei D, creșterea stresului, îngrășarea organelor interne peste măsură, creșterea numărului cazurilor cu afecțiuni ale inimii. În Prudhoe Bay, Alaska, trăim într-un peisaj minimal definit doar de cer și pământ, în care nu există nici măcar o tufa sau un pâlc de copaci. Este doar iarbă crescută pe un sol tânăr, brăzdat de mini canale în care apă și-a făcut loc cum a putut, în unele zone ajungând să formeze estuare, în altele mlaștini sau mici lacuri. Serile crepusculare au
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/corespondenta-din-alaska/ [Corola-blog/BlogPost/94295_a_95587]
-
în jurul carului, admirând toți copacii, viroagele și tufișurile întâlnite. Adică, mă rog, cum ar zice un militar, a reținut toate reperele din peisaj. -Drumul ăsta îl cunosc și cu ochii-nchiși, se încuraja el. De la marginea satului cotește la stânga, pe lângă pâlcul ăla de salcâmi, pe lângă pârâu și...în cel mult, o jumătate de oră, sunt la Cișmele. Știa el că astă vară, pârâul șipotea pe lângă drum, ca un șarpe argintiu, care se strecura prin păpuriș și rogoz, alintat de crengile pletoase
NUIAUA FERMECATĂ-FANTEZIE FEERICĂ DIN VOL. MAGIA COLINDEI(PARTEA ÎNTÂI) de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1800 din 05 decembrie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1449329971.html [Corola-blog/BlogPost/383060_a_384389]
-
galben ale miriștilor, galben murdărit cu pete verzui de sămulastră sau mohor. Parcă le vedea...Trecuse pe lângă Cruce, acea cruce de piatră de la hotarul dintre Lisa și Traian fără nici o inscripție. Da...da... în clinul opus crucii mai era un pâlc de salcâmi falnici care se vedeau din depărtare, precum flamurile unor regimente plecate la atac. De fapt, drumul acesta care duce spre apus, de la Lisa la Traian era cunoscut sub numele de Drumu Lacului.Și mai știa Tudorel de la domnul
NUIAUA FERMECATĂ-FANTEZIE FEERICĂ DIN VOL. MAGIA COLINDEI(PARTEA ÎNTÂI) de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1800 din 05 decembrie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1449329971.html [Corola-blog/BlogPost/383060_a_384389]
-
se trage carul, chiar gol, pe acest drum, Spinările lor erau numai dungi de la bicele stăpânilor furioși care îi înjurau cumplit. Așa îl știa Tudorel, însă... niciodată nu mersese pe acest drum pe vreme de iarnă. Când a ajuns la pâlcul de salcâmi de la marginea Lisei a rămas derutat de albul zăpezii căzută abundent în noaptea trecută. Noroc că firul plumburiu al pârâului nu înghețase. Dâra lui șerpuită mai desena pe coala albă a peisajului, o urmă subțire, fumurie, cu sclipiri
NUIAUA FERMECATĂ-FANTEZIE FEERICĂ DIN VOL. MAGIA COLINDEI(PARTEA ÎNTÂI) de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1800 din 05 decembrie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1449329971.html [Corola-blog/BlogPost/383060_a_384389]
-
Muzeografa. - Nu vă temeți, acest foc nu arde! Veniți cu încredere după mine! Și cei patru porniră spre focul cel mare călcând fără teamă peste flăcările mai mici care se întind de la cei doi stejari îngemănați peste iaz până la alt pâlc de arbori seculari. Întreaga pădure este invadată de lumină. Aventurierii orbiți de strălucirea aurului nu realizează că pătrund în iaz, la început până la genunchi, apoi până la brâu și abia când apa stătută și urât mirositoare le ajunge la piept simt
V. CĂUTĂTORII DE COMORI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1387 din 18 octombrie 2014 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1413652689.html [Corola-blog/BlogPost/349384_a_350713]
-
oraș. Simțeai seva pământului cum mustește, firul ierbii cum iese din pământul reavan, cărăbușii cum își împing cocoloașele spre „cămara” de iarnă. Nu-ți venea să te desparți de această stare de beatitudine. Insă cum soarele se ascundea deja în spatele pâlcului de molizi, iar mașinile cu petrecăreți începuseră să părăsească valea, am dat semnalul ca „pescarii” să-și strângă sculele, iar doamnele tinere, sub atenta supraveghere a „șefei de trib”, să strângă bagajele care ni se părea mai puține acum. Cu
PICNIC de STAN VIRGIL în ediţia nr. 182 din 01 iulie 2011 by http://confluente.ro/Picnic.html [Corola-blog/BlogPost/367113_a_368442]
-
august. Și luna care ne lumina toată curtea... Offf ! Îmi vin în minte câteva fraze din „Insomnii de mătase” de Fănuș Neagu: „Sunt seri ca niște păduri de lemn întinse de la un munte la altul ca să treacă pe umerii lor pâlcuri cu căruțe cu fân vioriu. Sus, se schimbă gărzile la palatul Lunii, dedesupt, râurile schimbă între ele zăvoaie, pești nemuritori, sălcii și hore în care se învârt, până la pierderea minții, flăcăi amețiți de zânele apelor „(...) Despre iele sau zânele nopții
FRIGUL ÎN LUNA MAI de VASILICA ILIE în ediţia nr. 1957 din 10 mai 2016 by http://confluente.ro/vasilica_ilie_1462863578.html [Corola-blog/BlogPost/366144_a_367473]
-
mică de animale (n.aut.)] de capre negre sărind din piatră în piatră, căutând printre stânci smocuri de iarbă hrănitoare. Camera noastră din hotel avea vederea spre un peisaj de poveste. O poiană plină cu flori montane, sprijinită de un pâlc de pădure din mesteceni și brazi seculari se întindea în fața ochilor. Seara, când se liniștea forfota turiștilor prin zonă, apărea la păscut o familie de ciute[ Ciută, ciute = femele de cerb, cerboaice (DEX)] cu puii lor pestriți, ca ouăle de
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1498 din 06 februarie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1423229925.html [Corola-blog/BlogPost/374718_a_376047]
-
în natură, în mijlocul grădinițelor cu legume și flori amenajate pe lângă ele. Era o frumusețe să privești cât de îngrijite și frumoase erau acestea, mai ales că zona unde era amplasat acest sătuc de weekend, se bucura și de prezența unui pâlc de copaci stufoși, cu alei asfaltate și puternic iluminate, pe care ne plimbam și noi seara. Cele două săptămâni de vacanță în Cehoslovacia, au trecut nespus de repede și eu trebuia să mă întorc acasă. Nu pot spune că regretam
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1498 din 06 februarie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1423229925.html [Corola-blog/BlogPost/374718_a_376047]
-
voi gusta quiche cu somon afumat, O felie de lună, voi transporta dulapuri vechi, Cu costume de gală din vremea lui Napoleon III, Voi râde de listele laureaților, medaliaților, De istoriile literare voi râde în hohote, Trece în goană un pâlc de călăreți, Sunt oamenii lui Alaric, caii lor fumurii Cântă imnuri imperiale, guillaume iar face glume, Iar noi mai avem puterea să râdem, Trăiască, strigă sufletele slabe, Pe ritm de samba, apoi adio. Vom naviga fără dureri, departe de noi
AICI E LOCUL MEU de BORIS MEHR în ediţia nr. 1421 din 21 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/boris_mehr_1416545974.html [Corola-blog/BlogPost/384606_a_385935]
-
de la oraș. Simțeai seva pământului cum mustește, firul ierbii cum iese din pământul reavăn, cărăbușii cum își împing cocoloașele spre „cămara” de iarna. Nu-ți venea să te desparți de această stare de relaxare, însă soarele se ascundea deja în spatele pâlcului de molizi, iar mașinile cu petrecăreții de weekend începuseră să părăsească valea. Am dat semnalul ca „pescarii” să-și strângă sculele, iar doamnele tinere, sub atenta supraveghere a „șefei de trib”, să strângă bagajele. Parcă erau mai puține acum când
PUNŢI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1437 din 07 decembrie 2014 by http://confluente.ro/stan_virgil_1417938286.html [Corola-blog/BlogPost/376758_a_378087]