104 matches
-
prețul de cost aferent; de pildă, 22 de ani distanță între două premiere de film în România... Totul e “relatat” într-o mare varietate de registre, de la cel pamfletar (v. episodul Cristian Tudor Popescu) la cel suav (v. episodul cireșului pîndit cînd înflorește); predominante sînt unghiurile “grotești și insolite”, veselia sfîșietoare și registrul deriziunii. “Scopul deriziunii mele nu este acela de a sabota pateticul, ci de a-l ambiguiza” (extrag dintre “citatele obligatorii”). De pildă, în lumea pervers-carnavalescă a acelor ani
Wonderful by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/13268_a_14593]
-
Ioan Es. Pop cu o piele metodistă și o carne catolică, pândite mereu de oase ortodoxe, dar mai ales de păcate pe care nici o religie nu le poate absolvi, cu ele umblam toată noaptea pe străzi, din pantelimon în vatra luminoasă și retur, atingeam momfa pe la margine, credeam că după trei dimineața
petrecere de pietoni (fragment) by Ioan Es. Pop () [Corola-journal/Imaginative/14747_a_16072]
-
de crudă mărturisire de sine, alături de tandre apropieri de lucruri. O luciditate exigentă, neconcesivă față de răul din lume și din sine, o ținută etică afirmată fără nici o emfază dar cu o gravitate decisă, într-un univers asediat de derizoriu și pândit de spectrele spaimei, conferă discursului poetic demnitatea la care aspiră ori s-ar cuveni să aspire orice poezie autentică.
Note despre poezia Norei Iuga by Ion Pop () [Corola-journal/Imaginative/13548_a_14873]
-
femeile toată dimineața, în bucătăria din bungalou. O servea încet, stând în spatele scaunului pe care era așezată, ca în marile restaurante, până când ea îi spunea: "Tu peux partir maintenant". lăsase instrucțiunile - ca de-atâtea ori când era plecat -, era supravegheată, pândită, când se ducea la baia de aburi copiii arabi îi miroseau lenjeria pe care o dezbrăca în fața ușii, dar se obișnuise. Trăia în altă lume acum, era refugiul ei, îl iubea, iubea Africa prin Mehria, pe care îl aștepta sprijinită
Mehria by Daniela Zeca () [Corola-journal/Imaginative/7937_a_9262]
-
erau și garantul unei anumite ordini legate direct de mitul imperial. Secvența III Atmosfera din Bucureștii deceniului trei, efervescentă și contradictorie, oferea și din punct de vedere cultural tentații diverse și, de multe ori, chiar adverse. Alături de posteritatea lui Grigorescu, pîndită serios de clișee și de toate mecanismele epigonatului, se manifestau numeroși artiști cu o mare forță de exprimare, precum și o mulțime de tendințe avangardiste, de spirite neliniștite și contestatare. Pe jumătate însetat de informație și de experiențe culturale autentice, pe
Artistul și secolul său by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14260_a_15585]
-
conectare efemera", spațiul public atrage după sine metamorfoza celui privat. Primul încetează de a mai fi un spectacol, celălalt încetează de a mai fi un secret," susține Baudrillard. Cel mai mărunt gest personal poate deveni oricînd cunoscut oricui, intimitatea e pîndita la tot pasul de invazia mass-media, sau de simplul voyeurism al unui administrator de rețea. Fiecare dintre noi, la rîndul său, e măcinat de curiozitate să îi scormonească intimitatea celui de-alături, astfel încît universul e redus la dimensiuni liliputane
Viclenii la sfîrsitul lumii by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17577_a_18902]
-
purism, statuarul rămîne o dominantă a spațiului public în care performanța și eșecul se amestecă în proporții relativ egale. Repede înțeleasă ca o formă eficientă de consacrare și ca un garant al eternității, sculptura a fost, într-o bună măsură, pîndită permanent de riscul confiscării oficiale. Dacă nu prin agresiune directă, oricum prin nenumărate forme de presiune subtilă. Din această pricină, puține sînt celelalte genuri artistice în care tensiunile istoriei, sau chiar energiile ei destructive, să se fi manifestat cu atîta
Monumentul public by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13173_a_14498]
-
informaticii: alcătuirea rapidă a unor corpusuri de texte, conținînd micro-contexte în care să se verifice tocmai particularitățile de uz și contextuale ale cuvintelor. Dacă a cere computerului să diferențieze și să înregistreze sensuri și nuanțe contextuale e (încă) o utopie, pîndita de pericolul reducționismului, a-l folosi pentru adunarea rapidă a unui mare număr de contexte e un lucru foarte simplu și eficient: rămînînd că respectivele contexte să fie, totuși, interpretate de specialist - care să ierarhizeze faptele, descoperind tendințele uzului și
"În caz de..." by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17501_a_18826]
-
pretextul narativ din Poveste de Crăciun - tema trecutului-musafir. Personajele literaturii noastre mai vechi sau mai noi primesc rar, cînd nu deloc, vizite care să le reașeze, spre bine sau spre rău, existența. Dau, însă, vreo două exemple, dintr-un inventar pîndit, de bună seamă, de lacune. Un astfel de "ales", ce are parte de o vizită total deosebită de comicăria cu dulceață în galoși, este Stavrache, din În vreme de război. La început, Stavrache îi așteaptă "cu inima sărită pe musafirii
Vizită... by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/6634_a_7959]
-
alt cabotin: fă-te că scrii, fă-te că citești ceva - cînd o țară întreagă ședea proptită cu ochii în televizor". Sau o fabulă cu o morală atît de asortată vederilor de ansamblu ale scrierii: Pisica mîncînd fluturele, mult timp pîndit. Fluturele colorat mișcîndu-și în iarbă aripile splendid croite. Pînda mult prea lungă și prea atentă față de absența și dezarmarea completă a fluturelui prins în gheare ușor, atît de ușor. Aproape ca un abandon. încît toată pînda pisicii fusese o exagerare
Constantin Țoiu, memorialist by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11161_a_12486]
-
acum și aici), nu sunt pândite de ispita transcendentului (au-delà) și nu sunt preocupate de misterul nașterii, al vieții și al morții. În special al morții... Dar și de negânditul gândit și grăit, inefabilul, misterul și miracolul. Sunt credincios, dar pândit și bântuit în fiecare zi de îndoială. Cred Doamne, ajută necredinței mele. Cum să nu cunoști revelația avută de Sf. Pavel pe „Drumul Damascului"? Cum să nu citești Confesiunile Sf. Augustin care printr-o iluminare într-o grădină din Milano
BUJOR NEDELCOVICI: „Nu am scris niciodată un roman vădit autobiografic“ by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/6078_a_7403]
-
Pavel Șușară Excedați de cotidian și într-o continuă goană după fapte mari, dispuși să ne valorificăm cu o anumită voluptate chiar și dezastrele dacă ele pot fi bine puse în pagină, trecem adesea nesimțitori pe lîngă gesturi aparent mărunte, pîndite mereu de anonimat și de prăbușirea în uitare, dar care inchid, în tușa lor invizibilă, sensul unei vieți și bogăția unei civilizații. Născute de cele mai multe ori din admirație și din devotament, aproape impersonale ca stilistică și ca ton, ele trăiesc
Desenul și memoria by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11638_a_12963]
-
ceardacuri, prin curți... Ofițerii în ținută lejeră, care în cămăși numai, care în izmene... ascuțindu-și de zor săbiile ofițerești de Damasc ori Toledo cu pomponul lor galben. Povestește un moș de 95 de ani. Pisica mîncînd fluturele, mult timp pîndit. Fluturele colorat mișcîndu-și în iarbă aripile splendid croite. Pînda mult prea lungă și prea atentă față de absența și dezarmarea completă a fluturelui prins în gheare ușor, atît de ușor, aproape ca un abandon; încît toată pînda pisicii fusese o exagerare
Chinul facerii by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16394_a_17719]
-
partituri dialogate, compuse de un autor cu evidentă vocație dramatică. Ciocoii vechi și noi se poate transforma ușor în dramă, fără ca substanța operei să fie văduvită (fapt care s-a și realizat). Arta dialogului - o artă dificilă în operele narative, pîndită mereu de artificial - atinge dintr-odată, în primul nostru roman semnificativ, un nivel surprinzător. Intuiția lingvistică a lui Filimon structurează dialogul. Dincolo de naturalețea și de vivacitatea replicilor, nu remarcăm la el nici o stridență, nici o notă falsă, nici un neologism deplasat; limbajul
La început a fost Filimon by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/9124_a_10449]
-
de ieri își păstrează un auditoriu nostalgic sau cel puțin debusolat de schimbări, format sub constelațiile mentale ale propagandei comuniste. Au loc doar minime deplasări de accent. Din mitologemele de odinioară are trecere mai cu seamă cea a patriei primejduite, pîndite, din interior, ca și din exterior, de imperialiștii occidentali, ca și de ruși, de maghiari, ca și de evrei, victimă a unui enorm complot iudeo-mason, avînd ca sălaș întregul mapamond. Sînt editate volume semnate de vechi cunoștințe: Edgar Papu, Dan
Avatarurile protocronismului by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8576_a_9901]
-
la Iași, la Tipografia Buciumului Român, cu o prefață analitică de Gh. Ghibănescu. Revoluția, în ale cărei focuri și ecouri și-a conceput paharnicul darea de seamă, după ordinea alfabetului chirilic simplificat, înăbușise vocea sîngelui albastru. O recuperare, fie și pîndită, la tot pasul, de umori și de retezări piezișe de prestigiu, se cerea, pesemne, făcută. Și bine spune Ghibănescu, editorul, să zicem, acestei opere postume (Sion murise prin 1858), pentru oamenii vremii, romantici împătimiți de vechi ceasloave, istoria era domnul
(P)omul discordiei by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/6855_a_8180]
-
și mai împărtășiră distinșii combatanți discutînd despre cea mai veche reacție umană, aceea de a desființa adversarul, fără nici o vorbă sau respectare a vreunei legi. Este biologia în stare pură. Este asaltul unui leu ori tigru înfometat asupra prăzii mult pândite și pe care viața, atotînțelegătoare, i-o oferă criminalului ca pe un drept, - nici măcar drept, - ca pe o ofrandă subînțeleasă a Mumei-Natura... Când faptele nu sunt oribile iar cauza nu-i detestabilă ca în cazul multor nelegiuiți, simpatia mulțimilor nu
Pata de cerneală by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16376_a_17701]
-
Experiența lui Catrinel Dumitrescu este dublată, impecabil, de ceva nou. Nou și ca text, și ca tip de relație pe scenă, și ca formulă regizorală. Este complet deschisă, cu antene fine, care prind orice vibrație a personajului ei, mișcările partenerului, pîndit, analizat, hărțuit, înghesuit. Mi se pare nucleul cel mai bine realizat, împlinit, din toate punctele de vedere. {i Irina Velcescu, tăcută, interiorizată, cea mai casnică și pașnică apariție, și Cristina Florea, expansivă și provocatoare, nonconformistă, și Andreea Vasile, femeia sigură
Un dramaturg by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/6580_a_7905]
-
spre deosebire de acesta, care lucrează cu materie grea și cu derivatele unor erupții telurice, Vasilica Chifu rămîne permanent în orizontul celest și creează forme a caror unică rațiune este starea de levitație. În această magma diafana, saturata de tensiuni interioare și pîndita etern de riscurile dezintegrării și ale resorbției în adîncă beznă inițială, se regăsesc, asemenea vieții în virtualitatea seminala, toate formele posibile ale unei lumi greu de epuizat. De cîteva ori, în plină turbulenta cromatică și în avalanșă neliniștita a tuselor
Arta în familie by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17989_a_19314]
-
abstractă, statuarul rămîne o dominantă a spațiului public în care performanța și eșecul se amestecă în proporții relativ egale. Repede înțeleasă ca o formă eficientă de consacrare și ca un garant al eternității, sculptura a fost, într-o bună măsură, pîndită permanent de riscul confiscării oficiale. Dacă nu prin agresiune directă, oricum prin nenumărate forme de presiune subtilă. Din această pricină, puține sînt celelalte genuri artistice în care tensiunile istoriei, sau chiar energiile sale destructive, să se fi manifestat cu atîta
Artistul și Orașul by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9318_a_10643]
-
am devenit cel care adună/ trăsnete" ( Cel care adună trăsnete). Avem astfel o "liricizare", fie și rebarbativă, a programării expresioniste care, de la un punct, prezintă, vai, riscul aridității, al industrializării. Pe întinsul cîmp conceptual specific pe care se plasează, cîmp pîndit de rutină, autorul se arată apt a cultiva, din fericire, clipa imagistică, în care identitatea sa pulsează cu atît mai favorabil cu cît se relevă congruentă cu idealitatea poeziei. Iată cîteva din somptuoasele încrîncenări grație cărora deznădăjduita declarativitate se umple
Un (post) expresionist by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13711_a_15036]
-
ideilor. De adăugat că nu e obligatoriu ca diversele secțiuni ale unei cărți să fie redactate în ordinea finală. Tot ce ni se prezintă ca idee fertilă trebuie notat și dezvoltat pe loc. Există momente de inspirație, care se cer pîndite și valorificate optim. Produsul final va dobîndi mai multă prospețime decît un text scris da capo al fine. Iar presupusul "plan" va fi gata numai odată cu terminarea lucrării. G. R.: Iată că ne apropiem și noi de sfîrșit. Există vreo
Ștefan Cazimir: "Sîntem prea convinși pentru a fi și convingători" by George Radu () [Corola-journal/Journalistic/10521_a_11846]
-
familiei lui Boțoghină: O altă perspectivă urmărită pe o vastă întindere, a celor două volume și a celor două romane, Delirul și Marele singuratic, este a celei de-a doua căsătorii a lui Moromete, cu Catrina, sugestie a familiei hibride, pândită permanent de pericolul disoluției. Cel de-al doilea volum al romanului Moromeții dezvăluie, însă, și cum fusese întemeiată prima căsătorie a lui Moromete, cu Rădița, mama celor trei fii mari ai lui Moromete. Este sugerată poate, astfel, sursa Această viziune
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Mihaela Butnaru () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1382]
-
fapt că existăm. Am făcut o aluzie la pericolele vieții. Da, într-adevăr, Popoarele bătrâne văd bucuria în tihnă, în lipsa de accidente, noi, din contra, socotim că nu simțim gustul vieții decât în perspectiva morții. Cred că animalele cele mai pândite de moarte, precum gazelele, au în ghearele leului senzația vitală cea mai ridicată. Cu cât mai fericite ar fi dacă ar fi înzestrate pentru război!¤ (Ioanide trecu peste alte rânduri, părîndu-i-se pure divagații.) Noi avem cultul morții și, fără a
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
și față de seriosul inițial, pe care arta l-a purtat dintotdeauna în pântecul ei matern. Redusă, azi, la o inventivitate fără înălțime, lipsită adică de sentimentul unei descoperiri adevărate, așa-zisa artă ne indică primejdia de care spiritul este mereu pândit, aceea de a deveni toxic prin propria sa natură, prin însuși aerul pe care îl produce și respiră... Undeva, sus pe Nil, în sudul Egiptului, anatomia oamenilor se subțiază, fețele capătă trăsături mai fine, deseori ai impresia că frumusețea devine
Nocturnal by Tarangul Marin () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1360_a_2889]