1,945 matches
-
ere [16] Și mângâiam pe dinlăuntru dinspre adânc înspre afară femeia albă ce-o privisem pe țărmul mării într-o seară [17] Și începea un fel de dor de imnuire și durere și eu vedeam cum cresc ca apa în pântecul acelei sfere [18] Și-mbrătișam pe dinlăuntru iubita care mă năștea cădeau miresmele-n adâncuri și-adâncurile înspre ea [19] Și într-un cer pustiu si antic în care veșnic tot ningea numai ninsoare și ninsoare nici o lumină nici o stea [20
POEME PROFETICE de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 1897 din 11 martie 2016 by http://confluente.ro/stefan_dumitrescu_1457672031.html [Corola-blog/BlogPost/368475_a_369804]
-
care l-am părăsit în urmă cu două decenii. Permiteți, vă rog, să citez un fragment din cartea mea “Labirintul de cristal” (2014) : “Rădăcinile mele sunt azi sub o aripă de vis, bine împlântate într-un sol fertil, al doilea pântec de mamă care îmi ține de cald. Pământul Moldovei, frământat de pașii răzeșilor lui Ștefan cel Mare și hrănit cu stropi mari, grei de sudoare, îmi așterne alei pe care să îmi plimb în libertate poezia. Localitatea mea are deja
UN SALUT DIN VASLUI, DIN SUFLETUL MEU de GABRIELA ANA BALAN în ediţia nr. 1749 din 15 octombrie 2015 by http://confluente.ro/gabriela_ana_balan_1444897690.html [Corola-blog/BlogPost/372591_a_373920]
-
pas în picior. Ea este ascultare, răbdare, iubire, măngâere, iertare, povață, speranță... Liniștea noastră a crescut în lacrima ei, ne-a vegheat visele și ne-a dăruit vise. Numai ea poate spune ce simți atunci când firul de viață purtat în pântec face prima mișcare. Ea știe cât de mare este teama de a te pierde. Am lăsat cărări pe sufletul ei, despre care de cele mai multe ori n-am știut sau simțit. Dar toate astea le-am înțeles prea târziu... uneori mult
CĂRĂRI PE SUFLET... ORICÂT AR FI DE MULT, TOT PUȚIN ESTE. de MARIN BUNGET în ediţia nr. 2070 din 31 august 2016 by http://confluente.ro/marin_bunget_1472630377.html [Corola-blog/BlogPost/369527_a_370856]
-
Acasa > Poeme > Antologie > O MIE DE MÂȚE ÎN PLIN ACORDAJ Autor: Anne Marie Bejliu Publicat în: Ediția nr. 1037 din 02 noiembrie 2013 Toate Articolele Autorului râde pântecul rotund al cuvântului între alfa și beta cu un pas elastic descriu noul vechiul drum mă las purtată printre ierburi aprinse de răsărit octombrie ca iulie schimbă anotimpurile pe mărunții din palma reumaticului se râde mult și e bine las
O MIE DE MÂŢE ÎN PLIN ACORDAJ de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1037 din 02 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/O_mie_de_mate_in_plin_acord_anne_marie_bejliu_1383390367.html [Corola-blog/BlogPost/347203_a_348532]
-
dezacord al a al a tralala iubitule iubito scârț miau poc trosc și gata poezia...uf la final bineînțeles bietul verb a iubi agonizează noroc de el de rezonanța lui salvează de multe ori textele în fine acum tac râde pântecul rotund al cuvântului între beta și alfa se strecoară un i timid uite și punctul alătur un alt i apoi pun capac la toate și mă întorc la muzică încă se acordează o chitară aștept plinul într-un ciob răsturnat
O MIE DE MÂŢE ÎN PLIN ACORDAJ de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1037 din 02 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/O_mie_de_mate_in_plin_acord_anne_marie_bejliu_1383390367.html [Corola-blog/BlogPost/347203_a_348532]
-
încântat și pe viitorul poet, acum o sută cincizeci de ani. Spre sfârșitul scurtei dar luminătoarei sale vieți, dându-și seama asemeni Fericitului Augustin care afirma pătruns de adevăr ” Unde să te caut Doamne, dacă eu mă aflu chiar în pântecul Tău?” sub imperiul amintirii slujbelor de liturghie și a cântărilor slăvitoare ascultate în copilărie în bisericuța din curtea casei părintești, ori a corului călugărilor de la Mânăstirea Neamț, pătruns de dorința de apropiere față de Dumnezeu, scrie o invocare devenită nemuritoare, recitată
EMINESCU ÎN ETERNITATE de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 745 din 14 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Eminescu_in_eternitate_elena_armenescu_1358189076.html [Corola-blog/BlogPost/342345_a_343674]
-
dureroasă fericire... Frida se aciuase în sufletul meu și-o dulce sărutam pe față și pe gâtul ei alb, îi desfăcusem cămașa și-i luam corpul milimetru cu milimetru la sărutat, pe gât, pe coapse, pe sâni, dulcile ei rodii, pântecul, picioarele... Lună beată, abur dulce, noapte feerică, plină de gâze, păsări peste tot, cântau într-o nuntire celestă, stelele pluteau printre noi, roiuri-roiuri, urcam încet pe scări de mătase spre infinit... «Gata, veni umbra nebunului, trezi-ți-vă, c-am
PRINŢESA ŞI PATEFONUL- PROZĂ SCURTĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1336 din 28 august 2014 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1409227876.html [Corola-blog/BlogPost/371555_a_372884]
-
carusel nebun. e trupul tău o carte numai mie scrisă, doar mie mi-a fost dat să te citesc și fermecat, mereu să te iubesc, în fata mea pe veci rămâne-vei deschisă. cu buze-alunecand pe-obraji, pe gât , pe pântec din arșița iubirii sloboade-or greieri cântec. Referință Bibliografică: să mă aștepți în câmpul plin de floare / Valeria Iacob Tamaș : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 242, Anul I, 30 august 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Valeria Iacob Tamaș
SĂ MĂ AŞTEPŢI ÎN CÂMPUL PLIN DE FLOARE de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 242 din 30 august 2011 by http://confluente.ro/Sa_ma_astepti_in_campul_plin_de_floare.html [Corola-blog/BlogPost/361420_a_362749]
-
albastru) Te rog stinge lumina lasă felinarele din gară asta părăsita să ne mângâie (ești gelos pe lumină ce-mi atinge porii) Încet, calm, lin, vulcanic suflul tău face rochia mea să zboare pe aripile fluturelui albastru ce-mi păzea pântecul (puntea de ceară) Iubitul meu făcut din ruga unei sfinte la picioarele lui Dumnezeu, ești frumos că o duminică îmbrăcată în plânsul unui prunc (cast și pribeag) Începe-mă din colțul în care Dumnezeu și-a făcut casă acolo te
VERSURI DE DRAGOSTE de LUMINIŢA AMARIE în ediţia nr. 901 din 19 iunie 2013 by http://confluente.ro/Luminita_amarie_versuri_de_luminita_amarie_1371643643.html [Corola-blog/BlogPost/346097_a_347426]
-
grânar al țării”, revărsând cu mândrie-n zare „galbenul de Bărăgan”,devenit culoare de stindard. Uriașele sale pete de culoare au fost punctate din loc în loc cu tot mai multe siluete negre ale ciudatelor păsări metalice care-i sorb din pântec prețiosul petrol. Pentru că adâncul sarmatic a adunat în atâtea milioane de ani mari cantități din căutatul lichid. Furtuna revoluției din decembrie a „măturat” întinsele lanuri irigate, în foarte multe locuri le-a fărâmițat și a transformat zarea într-un peisaj
FÂNTÂNA BĂRĂGANULUI de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1671 din 29 iulie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1438201163.html [Corola-blog/BlogPost/350318_a_351647]
-
coloană albă, primordială, împletită cu busuioc roșu, Adam și Eva! dar soarta era blondă cu ochi albaștri... și nevinovată! ne tăia drumurile, ca pe niște felii de tort... ani și ani... am privit o farfurie... goală! visele au pierit în pântecul meu! palmele mele chemau cuvintele, să iubească suflete de versuri albe... și sânii mei au fost iubiți doar de cercurile argintii ale lunii! i-am legat cu busuioc roșu, dar jalea inimii mele îngână un blestem... 4 octombrie 2008 IZVORUL
POEME DE DANIELA VOICULESCU de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 5 din 05 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Poeme_de_daniela_voiculescu.html [Corola-blog/BlogPost/344865_a_346194]
-
l-a atras în sculptură pe Brâncuși, totuși românul va scoate sculptura din banalitate stilizându-i și șlefuindu-i... o viață întreagă linia și forma, pentru a o expune lumii așa cum este ea la origine, precum omul la început în pântecul mamei sale. Imbecilizându-i pe abstracționiști, Brâncuși crează sculptura ca și artă-concept al începutului, gândire simplă, inspirație din natural și adevăr, așa cum apare orice creatură, începând cu fragilitatea concepției și a nașterii - și cum n-a fost până la el -, antichitatea
CRONICA PENTAGONULUI de ALEXANDRU TOMA în ediţia nr. 731 din 31 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Alexandru_toms_cervesy_cronica_penta_alexandru_toma_1357019919.html [Corola-blog/BlogPost/350769_a_352098]
-
și el, Lutul străbunilor îl ospătează. Preface o creangă de pom Într-un nai, Prin el se scurge seva copacului. Ați auzit vreodată munții doinind, Din măruntaiele lor cum strigă strămoșii? Susurul râului ce poartă Cu el sufletul ascuns în Pântecul muntelui? Ați văzut cum sărută Câmpia lacrimile Timpurilor trecute în singurătate ? Citește mai mult Voi știți ce suflet frumos are țara asta ? E ca un țăran care în zoriVorbește cu soarele înca adormitși în taina lui dezleagă misterulZilei ce va
ANA MARIA BOCAI by http://confluente.ro/articole/ana_maria_bocai/canal [Corola-blog/BlogPost/376148_a_377477]
-
de întâmplări înregistrate de scrisuri arhivate, ci viață producătoare de civilizație autentică. Istoria, alături de limbă, credință, cântec, onomastică și toponimie este temeiul conștiinței identității de sine a unei națiuni. Spațiul în care aceste repere de identitate se manifestă este asemenea pântecului fertil unde se adăpostește tainica naștere a popoarelor. Nașterea poporului român nu a fost rodul unei combinații «in vitro» după alchimii romane, și nici nu s-a făcut după vre-o rețetă de cocteiluri migratoare, după cum încearcă să ne învețe
AM FOST Ş-OM FI! EDITORIAL DE MARIANA CRISTESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 893 din 11 iunie 2013 by http://confluente.ro/_am_fost_s_om_fi_editorial_al_florin_tene_1370972377.html [Corola-blog/BlogPost/363378_a_364707]
-
în lac, văzu scântei, Oglinzi ce se oglindă Și din pădurile de fagi Și brazi cu vântu-n șuier, Un dor de cei doriți și dragi Răzbea duios din fluier... * * * Din depărtări de vis și dor, A regelui codană Simți în pântec drag odor Mișcând precum o geană... Mioarele pe zi creșteau Sub grija-i de stăpână Și miei la ugere sugeau Făcând cornițe, lână... Mânată de al casei dor Ea se întoarse-acasă Ascunsă-n straie de păstor, Cu șubă, cușmă groasă
POEM DUPĂ ”LEGENDA LUI DRAGOBETE” de ROMEO TARHON în ediţia nr. 789 din 27 februarie 2013 by http://confluente.ro/Navalnciul_poem_dupa_lg_romeo_tarhon_1361971923.html [Corola-blog/BlogPost/352076_a_353405]
-
ține Ades prizonier Ademeniri feline Și-o regulă de fier C-atâtea lupte dure Se duc fără favoruri Și nu se-ndur’ să-ndure Nimic fără omoruri: O floare de cireș, O pasăre de cântec O țintă făr greș Nesățiosul pântec Pe cât de meschin totuși Avar din cale afară Când un buchet de lotuși Înseamnă primăvară Te miri dacă mai poate La câte furtuni pomul Ispitele cu toate Îngenunchează omul Zadarnică o scuză De neputințe plină Cu jarul tras pe spuză
RĂZBOIUL PERPETUU de ION UNTARU în ediţia nr. 780 din 18 februarie 2013 by http://confluente.ro/Razboiul_perpetuu_ion_untaru_1361247588.html [Corola-blog/BlogPost/351798_a_353127]
-
căreia nu s-a abătut niciodată de la principiile care l-au consacrat, credința și iubirea: ,,Azi l-am văzut înălțându-Se pe Iisus/ Când zborul ieșise din cântec/ Și viers în ouă cinteza a pus/ Iar mielul paște iarba în pântec.// Pieptănul pădurii cerul îl perie/ Este o lună stranie în apus,/ Pe nimeni în suflet nu-l sperie/ Când înălțându- Se l-am văzut pe Iisus.” Această constanță îi dă poeziei sale forță, chiar dacă este atât de complexă și am
ÎNTÂLNIRE CU AL.FLORIN ŢENE, POETUL de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 296 din 23 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Intalnire_cu_al_florin_tene_poetul.html [Corola-blog/BlogPost/356968_a_358297]
-
fluturilor catifelați atât de albastru în tine atât de roșu în inima mea petale picură pe umerii noștri goi trupul tău miroase a duminică uitată în soare pe malul mării în după-amiaza unei furtuni neanunțate ți-au înflorit orhidee pe pântec îmi spui iluminezi întunericul din mine, femeie lampioane albe sânii tăi simfonii transparente îmi tresar în palme coapse albe și rotunde nasc primăverile pribegite în așteptări îndelungi cum să definesc acest moment de împreună uitat zvâcnit prelung... zâmbesc note suave
NUŢA ISTRATE GANGAN by http://confluente.ro/articole/nu%C5%A3a_istrate_gangan/canal [Corola-blog/BlogPost/359683_a_361012]
-
mi se învolbura în vene fierbinte și mătăsos îmi luai sufletul în pumni și mă sorbeai însetat până la ultima picătură mă iubeai primitiv eram prima și ultima femeie gura ta îmi mușca până la durere coapsa când îmi plămădeai copii în pântec aveai nevoie de mine ca să poți respira îmi sfâșiai trupul rugându-mă să nasc lângă un foc în mijlocul câmpului biblic crud salbatic strângând în dinți umărul tău până când țipătul descătușat va elibera ploaia din cătușele cerului și va tulbura aripile
NUŢA ISTRATE GANGAN by http://confluente.ro/articole/nu%C5%A3a_istrate_gangan/canal [Corola-blog/BlogPost/359683_a_361012]
-
care nu mai găsește puterea să se ridice până la pieptul Creatorului sau! El nu-și va găsi nici starea, nici locul, niciodată în lume. Nicăieri nu se va putea simți, așa cum s-a simțit în cuibușorul brațelor divine! Poate că, pântecul matern e o slabă imagine a ceea ce simte fătul. Lichidul acela amniotic, călduț și protector care-i servește drept casă, vreme de nouă luni și îl hrănește prin cordonul miraculos, cu ceea ce are mămică mai bun. O dată ieșit la lumină
NICĂIERI, OMUL... (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 467 din 11 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Meditatie_in_miercurea_sfanta_nica_cezarina_adamescu_1334159557.html [Corola-blog/BlogPost/355373_a_356702]
-
spus că va da naștere unui Fiu... „Păstorii s-au întâlnit, s-au sfătuit,/ și la drum au pornit,/ locul să găsească unde Fecioara Maria/ pe Hristos avea să-l nască,/ Fiul ei cel Sfânt,/ Om-Dumnezeu pe pământ./ Pruncul în pântecul mamei a-îngenuncheat/ și pe Dumnezeu l-a rugat/ ca Maica să-l nască,/ lumea aceasta s-o cunoască,/ nouă să ne prorocească./ Maria genunchii Fiului i-a mângâiat/ și Dumnezeului s-a rugat/ pentru noi să-l nască./ În
CRĂCIUNUL de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 2185 din 24 decembrie 2016 by http://confluente.ro/vavila_popovici_1482542636.html [Corola-blog/BlogPost/344817_a_346146]
-
Acasa > Poeme > Devotament > TE VREAU Autor: Viorel Muha Publicat în: Ediția nr. 1512 din 20 februarie 2015 Toate Articolele Autorului acum am răsucit timpul înodând secunde destinul mă arde, trupul mi-e răsucit picioarele-mi urcă cerul pântecul mă absoarbe în tăcere gura-ți sărut cu sânul flămândă pieptul îți caută apăsarea penetrează-mă iubitule adănc te vreau să mă iubești, acolo cu durere, te mușc ascunde-te în mine @ viorel muha Referință Bibliografică: Te vreau / Viorel Muha
TE VREAU de VIOREL MUHA în ediţia nr. 1512 din 20 februarie 2015 by http://confluente.ro/viorel_muha_1424456904.html [Corola-blog/BlogPost/377110_a_378439]
-
-n suflet, a câta dată oare? Și-atunci îmi este cald și-atunci îmi este bine, Mă-nvaluie lumina în sufletul preaplin, Îmi este dor de noi, îmi este drag de tine, Îmi este înviere omule senin Stau ca într-un pântec ghemuită, La pieptul tău privindu-mă într-o oglindă, În care viața-mi încă merită trăită, Cu miile de ani, secundă de secundă, Iar tu mă-nveți o ne-nțeleasă limbă, Ce-i netradusă încă în depărtările din noi, În care
QUOD ERAT DEMONSTRANDUM de SILVANA ANDRADA în ediţia nr. 2082 din 12 septembrie 2016 by http://confluente.ro/silvana_andrada_1473666089.html [Corola-blog/BlogPost/381486_a_382815]
-
mut în ne-credința Cuvântului... IOAN! IO-AN! Dezleagă-mi, Doamne, limba, să pot grăi cu ea, nu am crezut când Vestea i-a spus deșărtăciunii, un Prunc la bătrânețe din Duh tu vei avea, azi Fiul meu se naște din pântecul minunii. Ca el Prooroc în lume, Botezător nu îi, acela care strigă, cum în Scriptură scrie- să fie netezită în veci cărarea Lui, dar cine îi aude porunca din pustie? Dezleagă-mi limba, Doamne, de lut și iartă-i vina
IOAN de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 175 din 24 iunie 2011 by http://confluente.ro/Ioan_0.html [Corola-blog/BlogPost/351795_a_353124]
-
supt sângele și vlaga și săracă au lăsat-o; I-au ucis bărbații-n lupte, s-au stins mame de durere, Dar românul e ca bradul: NICIODATĂ EL NU PIERE! Au călcat-o în picioare, aurul i-au smuls din pântec, Românul a renăscut, s-a ridicat și-a plâns în cântec. I-au ucis pruncii în leagăn și i-au mai tăiat o mână, Ea rămas-a împietrită, ȘI-I TOT NAȚIA ROMÂNĂ! Și TIMPUL s-a ridicat din hrisoave
ELISABETA SILVIA GÂNGU by http://confluente.ro/articole/elisabeta_silvia_g%C3%A2ngu/canal [Corola-blog/BlogPost/380494_a_381823]