484 matches
-
nr. 1799 din 04 decembrie 2015 Toate Articolele Autorului SFAT DE LA DUMNEZEU (cu o conotație biblică) Copilul meu nu-ndepărta cuvintele gurii mele; păzește cărările drepte și nu te abate nici la stânga, nici la dreapta. Izvoarele tale să curgă-n pârâiașe. Bea apă din puțul tău și-ndestulat să fii. Ascultă fiule cuvintele gurii mele; înțelept și priceput să fii și slava va veni. Diademă de mare cinste pune pe capul tău, risipește lenea și pâinea te va hrăni. Copile, să nu
SFAT DE LA DUMNEZEU(CU O CONOTAŢIE BIBLICĂ) de FLORICA GOMBOȘ în ediţia nr. 1799 din 04 decembrie 2015 by http://confluente.ro/florica_gombos_1449252785.html [Corola-blog/BlogPost/343032_a_344361]
-
-Nu de mult, într-o noapte, fiul nostru începuse în vis o călătorie grea, spre doi munți care se băteau cap în cap și care stăteau numai o clipă locului, la amiază. Doar în minuta ceea puteai lua din apa pârâiașului ce-i despărțea și despre care se zicea că e vie, de vindecă răni sau chiar te mântuie de moarte... Tocmai acolo, mânat de glas curat de Maică, a răzbit, a așteptat și-a agonisit din apa aceea. Dar n-
TĂMĂDUIREA de ANGELA DINA în ediţia nr. 1570 din 19 aprilie 2015 by http://confluente.ro/angela_dina_1429427350.html [Corola-blog/BlogPost/353987_a_355316]
-
sfârșitul. Amețită de căldură și foame, se rănise adânc. Acum brațul stâng îi era ostenit de atâta efort și de vătămătură. Degeaba-l strânsese în fâșii de piei... Din el se scurgea în răstimpuri, când se rupea coaja rănii, un pârâiaș roșiatic ce răzbise mâneca veșmântului... Începu s-amorțească palma. Cum să se descurce c-o singură mână?! Se căzni să uite de rană întrebându-se de soarta lui Woka, dragul ei credincios. Bietul n-avusese de-ales. Viața devenise din
ATIQTALIK de ANGELA DINA în ediţia nr. 1920 din 03 aprilie 2016 by http://confluente.ro/angela_dina_1459667175.html [Corola-blog/BlogPost/381438_a_382767]
-
de trecerea lui prin aceste locuri. Una din aceste colinde pomenește de „schitul” sau „mănăstirea” lui Andrei, la care veneau Decebal și Traian, cel din urmă ascultând și slujba săvârșită acolo. Există apoi câteva numiri de ape și locuri că „Pârâiașul Sfanțului Andrei”, „Apă Sfanțului” sau „Peșteră Sfanțului Andrei”, care se vede și azi în hotarul comunei Ion Corvin, în apropiere de graniță romano-bulgara. Fără îndoială că Sfanțul Apostol Andrei nu s-a mărginit numai la predicarea Evangheliei și la botezul
30 noiembrie – Ziua Sfântului Andrei by http://uzp.org.ro/30-noiembrie-ziua-sfantului-andrei/ [Corola-blog/BlogPost/93341_a_94633]
-
cu uniformă cochetă - încă de la Cotul Donului și Odessa O rup ofițerii la fugă uitând să ne lase adresa. în sat, câțiva țărănoi tineri, șoferi reangajați, Umblă cu mașinile șefilor pe cât de nătângi pe-atât de înfumurați, La Monteoru curge pârâiaș de petrol printr-o cavernă vestită, Tăranii s-au dat la o parte pentru câte-o bucată de pită Pe după acele pavilioane de tratament ale băii sărate Unde femeile lor veneau și zăceau să-și dreagă oasele fărâmate; Activiști de
Poeme în reportofon by Ion Gheorghe Recviem [Corola-website/Imaginative/10179_a_11504]
-
și demagogică intenție. Povestea de mai sus ar fi putut fi verosimilă dar ea nu s-a mai întâmplat, într-o localitate de prestigiu din Muscelul argeșean! Spre (ne)cinstea fruntașilor obștei de sub munți, de la poalele cărora izvorăsc cele două pârâiașe ce șerpuiesc alene, firave și nepăsătoare de întâmplare pe fundalul celor două văi minunate, amintite la începutul poveștii de față!... . Referință Bibliografică: Păcăleala / George Nicolae Podișor : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 204, Anul I, 23 iulie 2011. Drepturi de
PĂCĂLEALA de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 204 din 23 iulie 2011 by http://confluente.ro/Pacaleala.html [Corola-blog/BlogPost/366655_a_367984]
-
menit a-i fi lumină și alinare inimii, tempereză trecerea vremii și n-o lasă pradă anilor. Roadele lui sunt dulci și parfumate pentru că ramurile pe care se coc sunt umbră a sânului. Fiecare cântec asemănat cu mângâierea e un pârâiaș ce curge din izvor cosmic în fântâniță sufletească, nimic nu e în sine din omenescul material, ci totul din duh! Miliarde de astfel de pâraie brăzdează lumea. Cine le bea apa neterminabilă și curgătoare spre viață, însetează iar. Cel mai
SERGIU CIOIU. ROMÂNIA DIN CONŞTIINŢA ARTISTULUI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1418 din 18 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1416321629.html [Corola-blog/BlogPost/377753_a_379082]
-
ca și ale binelui, unde-i mijlocul timpului, șina pe care trece în iureș acceleratul anilor, unde duduie uzina în care se combină prefacerile pământului cu rânduiala stelelor... „Cântecul vântului”, acesta-i cel ce poartă-n sine putere să reverse pârâiașe și să sape fântânițe sufletești în calea albiilor degajate de diguri și umplute de valurile gândurilor. Întrebări, invocări, imputări pleacă pe vânt în vuietul melodiei dinlăuntrul sufletului omenesc înlăuntrul conștiinței cosmice, cu acest cântec. Frumos, elegant, inteligent cântec! După cum, în
SERGIU CIOIU. ROMÂNIA DIN CONŞTIINŢA ARTISTULUI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1418 din 18 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1416321629.html [Corola-blog/BlogPost/377753_a_379082]
-
este Donaueschinken și se află pe partea de est a Pădurii Negre, la numai 20 de km de Trossingen. Turiști din toate cele patru colțuri ale lumii vin pentru a admira acest gigant fluviu care este format din mii de pârâiașe care izvorăsc de sub zidurile Palatului Baroc Renainssance. Aceste pârâiașe sunt adunate într-o frumoasă fântână arteziană, care, prin cursul lor, străbat o lungime de 2860 km până la vărsarea în Marea Neagra. Dacă ești iubitor de natură, cu siguranța vei dori să
TROSSINGEN – LOCUL UNDE MUZICA SE ÎMBINĂ CU NATURA de LIGIA GABRIELA JANIK în ediţia nr. 921 din 09 iulie 2013 by http://confluente.ro/Ligia_gabriela_janik_trossin_ligia_gabriela_janik_1373398144.html [Corola-blog/BlogPost/343478_a_344807]
-
a Pădurii Negre, la numai 20 de km de Trossingen. Turiști din toate cele patru colțuri ale lumii vin pentru a admira acest gigant fluviu care este format din mii de pârâiașe care izvorăsc de sub zidurile Palatului Baroc Renainssance. Aceste pârâiașe sunt adunate într-o frumoasă fântână arteziană, care, prin cursul lor, străbat o lungime de 2860 km până la vărsarea în Marea Neagra. Dacă ești iubitor de natură, cu siguranța vei dori să vizitezi împrejurimile. Astfel, la Singen, la mai puțin de
TROSSINGEN – LOCUL UNDE MUZICA SE ÎMBINĂ CU NATURA de LIGIA GABRIELA JANIK în ediţia nr. 921 din 09 iulie 2013 by http://confluente.ro/Ligia_gabriela_janik_trossin_ligia_gabriela_janik_1373398144.html [Corola-blog/BlogPost/343478_a_344807]
-
-i face pe plac. Florea al nostru avea ca singură avere o grădină ca un vis. Acolo, sute de flori pline de culoare și bucurie cântau pe diferite voci în timp ce peștișori aurii dansau pe lângă fântânile din care apa curgea în pârâiașe scânteietoare printre straturile de flori. Cale de zece mări și zece țări, oamenii veneau să asculte și să vadă toate minunățiile pe care le îngrijea Florea-Zâmbet de Floare cum ar îngriji un om cele mai scumpe odoare. Iată că vestea
POVESTEA LUI FLOREA-ZÂMBET DE FLOARE de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1932 din 15 aprilie 2016 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1460679810.html [Corola-blog/BlogPost/381443_a_382772]
-
Diii căluții mei!!!... Pandelică părea că-și mai căpătase calmul, iar "durerile" îl lăsaeră aproape complet, în timp ce Naie îl consola umplându-i pahar după pahar. Acum trecuseră la un vin roze din Dealu Viilor, care luneca pe beregată... asemenea unui pârâiaș ce se coboară din coasta munților drept într-un butoiaș încăpător. Mușchiuleții, trandafirii, murăturile proaspete le deschisese apetitul la amândoi, că aproape uitaseră de necaz și de numărul paharelor golite, când Naie îi zise holbându-și ochii lui de vițel
PARTEA A VI-A PARIUL BLESTEMAT de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 769 din 07 februarie 2013 by http://confluente.ro/Partea_a_vi_a_pariul_blestemat_marin_voican_ghioroiu_1360224006.html [Corola-blog/BlogPost/351763_a_353092]
-
Diii căluții mei!!!... Pandelică părea că-și mai căpătase calmul, iar "durerile" îl lăsaeră aproape complet, în timp ce Naie îl consola umplându-i pahar după pahar. Acum trecuseră la un vin roze din Dealu Viilor, care luneca pe beregată... asemenea unui pârâiaș ce se coboară din coasta munților drept într-un butoiaș încăpător. Mușchiuleții, trandafirii, murăturile proaspete le deschisese apetitul la amândoi, că aproape uitaseră de necaz și de numărul paharelor golite, când Naie îi zise holbându-și ochii lui de vițel
PARTEA A IV-A PARIUL BLESTEMAT de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 764 din 02 februarie 2013 by http://confluente.ro/Partea_a_iv_a_pariul_blestema_marin_voican_ghioroiu_1359792286.html [Corola-blog/BlogPost/359277_a_360606]
-
chiar a doua zi, urcă serpentinele Tâmpei, căutând pe Neânfricatul. Străbătu cu atenție toate serpentinele, cercetă toate tufișurile doar, doar va da de el. Și, într-un târziu, minunea s-a întâmplat. Ursulețul însetat, tocmai încerca să bea apă, din pârâiașul ce izvora din munte. Englezul se apropie de urs și dori să-l prindă cu un lasou. Neânfricatul îl simți, se sperie, lovi omul cu labele pentru a se apăra și o luă la fugă. John, căci așa se numea
LEGENDA URSULEŢULUI BRAŞOVEAN de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 2071 din 01 septembrie 2016 by http://confluente.ro/cornelia_paun_1472687661.html [Corola-blog/BlogPost/376468_a_377797]
-
dormiră, începură să depene povești despre viața ei și despre dragostea ei cu Eminescu...Se țesea o legendă...Iar clopotele spărgeau asurzitor întunericul senin al nopții, tot cu lună, și tot cu stele...Se-nfiorau florile, plângeau copacii, agoniza micuțul pârâiaș și tot Văraticul era răscolit de cumplita durere... Prinzând de vestea morții de la călugărițele ce se boceau pe cărăruie, doctorul Taussig lăsă trăsura încet și începu să se închine: - Dumnezeu s-o ierte! - Dumnezeu s-o ierte, domnule doctor! Apoi
MARTIRII LUI EROS-PREZENTARE DE LILIANA-CORINA GLOGOJANU-BOIA de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1882 din 25 februarie 2016 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1456412325.html [Corola-blog/BlogPost/373382_a_374711]
-
al României (Volumele I, ÎI, III, IV și V, anii 1898-1902, București, Ștab. Grafic J. V. Socecu, Str. Berzei, 59) alcătuit și prelucrat după dicționarele parțiale pe județe. Bălăbănești, sat, jud.Tutova, pl. Corodul, spre S.-E. de Bârlad pe pârâiașul Bălăbănești. Formează singură o comună. Are 1350 loc., din care 342 știu carte, cu 300 de contribuabili; 349 de case. Se cultivă pe o scară întinsă viermii de mătasă. Se cultivă viea pe o suprafață de 158 de hect., din
Satul Bălăbăneşti şi vecinii apropiaţi, date geografice şi economice de la 1898-1902 by http://balabanesti.net/2013/03/19/satul-balabanesti-si-vecinii-date-geografice-si-economice-de-la-1898-1902/ [Corola-blog/BlogPost/339963_a_341292]
-
Zimbrul (com. Bursucani) și trece prin centrul comunei. Apoi amândouă, împreunate, străbat prin centrul com. Pechea și Slobozia-Conachi, prin vecinătatea de E. a com. Piscul, si se varsă în Siret, la S. de com. Independența. (pg.495, vol. V) Bălăbănești, pârâiaș, ce curge prin jud. Tutova, pl. Corod, comuna Bălăbănești și se varsă în pârâul Jeravăț, de a stânga. (pg.288, vol. I) Risipă, pârâiaș, ce curge prin pl. Târgul, jud. Tutova; izvorește din locul numit Rediul-Turcului, udă teritoriul com. Vinderei
Satul Bălăbăneşti şi vecinii apropiaţi, date geografice şi economice de la 1898-1902 by http://balabanesti.net/2013/03/19/satul-balabanesti-si-vecinii-date-geografice-si-economice-de-la-1898-1902/ [Corola-blog/BlogPost/339963_a_341292]
-
Piscul, si se varsă în Siret, la S. de com. Independența. (pg.495, vol. V) Bălăbănești, pârâiaș, ce curge prin jud. Tutova, pl. Corod, comuna Bălăbănești și se varsă în pârâul Jeravăț, de a stânga. (pg.288, vol. I) Risipă, pârâiaș, ce curge prin pl. Târgul, jud. Tutova; izvorește din locul numit Rediul-Turcului, udă teritoriul com. Vinderei și Docani și se varsă în dreapta pârâului Jeravățul.( pg. 232, vol.V) Hobana, parau ce curge prin pl. Corodul, jud. Tutova. Izvorește din apropiere
Satul Bălăbăneşti şi vecinii apropiaţi, date geografice şi economice de la 1898-1902 by http://balabanesti.net/2013/03/19/satul-balabanesti-si-vecinii-date-geografice-si-economice-de-la-1898-1902/ [Corola-blog/BlogPost/339963_a_341292]
-
teritoriul com. Vinderei și Docani și se varsă în dreapta pârâului Jeravățul.( pg. 232, vol.V) Hobana, parau ce curge prin pl. Corodul, jud. Tutova. Izvorește din apropiere de mănăstirea Adam, curge de la S.-E. spre N.-V.; primește pe stânga pârâiașele Cruceanul și Murgociul și se varsă dea stânga râului Bârladul, la N. de satul Ciortolom. (pg. 721, vol III) Lupoaia, vale, în jud. Covurluiu, pl. Zimbrul, com. Bursucani, înfundata. spre E. și deschisă spre V., în apropiere de satul Bursucani
Satul Bălăbăneşti şi vecinii apropiaţi, date geografice şi economice de la 1898-1902 by http://balabanesti.net/2013/03/19/satul-balabanesti-si-vecinii-date-geografice-si-economice-de-la-1898-1902/ [Corola-blog/BlogPost/339963_a_341292]
-
de satul Ciortolom. (pg. 721, vol III) Lupoaia, vale, în jud. Covurluiu, pl. Zimbrul, com. Bursucani, înfundata. spre E. și deschisă spre V., în apropiere de satul Bursucani. Din fundul acestel vai ia naștere o apă mică în forma unui pârâiaș, care contribuie și ea la formarea Suhuluiulut-Sec. Valea, mai înainte acoperită cu pădure, e azi loc de imaș. (pag.207, vol.IV) Porcului (Valea-), vale, între comunele Bursucani și Berești, jud. Covurluiu. (pg.58, vl.V) Poleitul, deal, cel mai
Satul Bălăbăneşti şi vecinii apropiaţi, date geografice şi economice de la 1898-1902 by http://balabanesti.net/2013/03/19/satul-balabanesti-si-vecinii-date-geografice-si-economice-de-la-1898-1902/ [Corola-blog/BlogPost/339963_a_341292]
-
una trece spre V. pe la Oasele și se întinde paralel cu Suhuluiul, iar a doua ramură, cea mai principala, de la Băleni trece spre E. de Cuca și continuă până la Galați. Formează spinarea și ridicătura întregului județ, silind toate pâraiele și pârâiașele să apuce unele la dreapta, iar altele la stânga. De la Băleni la Cuca trece prin pădurea Prințului Cantacuzino și prin Rădăcini. De la Cuca, străbate urmăroarele puncte : Mogoșul, Ghilanul, Moș-Dumitru, Tătarca, Bacal-Bașa și Galați. (pg.41-42, vol. V) Rădeștilor (Valea-), vale, jud.
Satul Bălăbăneşti şi vecinii apropiaţi, date geografice şi economice de la 1898-1902 by http://balabanesti.net/2013/03/19/satul-balabanesti-si-vecinii-date-geografice-si-economice-de-la-1898-1902/ [Corola-blog/BlogPost/339963_a_341292]
-
și capriciile muntelui, pe care dacă nu-l respecți, nu te lăsa să treci nepăsător prin tainicele lui cărări, unde numai ursul si alte jivine ale pădurii făceau legea. Se opri să-și tragă răsuflarea lângă apa limpede a unui pârâiaș ce se scurgea din inima muntelui. Bătrânul doctor Istrate se aplecă să-și înmoaie batista și începu să se tamponeze pentru a-și răcori ceafa, de pe care se scurgeau broboanele de transpirație tocmai până la betelia pantalonului. Soarele își trimitea cu
ANA, FIICA MUNTILOR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 184 din 03 iulie 2011 by http://confluente.ro/Ana_fiica_muntilor.html [Corola-blog/BlogPost/367043_a_368372]
-
pe de-a gata în viață! Izvorul a toate împlinirile de până azi nu seacă odată cu ele, dimpotrivă, sunt scânteie și combustibil de rezervă, se constituie într-o singură motrice a ridicării digului fântâniței cu multiple potențialități artistice, pentru scurgerea pârâiașelor prefăcute în spectacole, roluri de teatru sau film și altele... Aceste pârâiașe nu se lovesc în calea lor de niciun baraj, deoarece sunt atrase de forța gravitațională a golfului sufletesc al iubitorilor rock-ului în primul rând. Succesul la publicul
ŞTEFAN BĂNICĂ VOIOŞIA ŞI VRAJA MUZICII, GEMENE! de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1590 din 09 mai 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1431191645.html [Corola-blog/BlogPost/367964_a_369293]
-
azi nu seacă odată cu ele, dimpotrivă, sunt scânteie și combustibil de rezervă, se constituie într-o singură motrice a ridicării digului fântâniței cu multiple potențialități artistice, pentru scurgerea pârâiașelor prefăcute în spectacole, roluri de teatru sau film și altele... Aceste pârâiașe nu se lovesc în calea lor de niciun baraj, deoarece sunt atrase de forța gravitațională a golfului sufletesc al iubitorilor rock-ului în primul rând. Succesul la publicul foarte numeros al lui Ștefan Bănică Junior este singura lăcomie răbdată și
ŞTEFAN BĂNICĂ VOIOŞIA ŞI VRAJA MUZICII, GEMENE! de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1590 din 09 mai 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1431191645.html [Corola-blog/BlogPost/367964_a_369293]
-
legi, articole, puncte și aliniate, îl strecori prin vreo chichiță procedurală și, pentru că omul a prins gustul raționamentelor gingașe, îi mai deschizi un proces, apoi un procesuț, ceva insignifiant, dar, dacă ne gîndim bine, și Dunărea este un flecușteț de pîrîiaș cînd pleacă de la izvoare, din munții Pădurea Neagră. Tip distins, îmbrăcat cu un costum impecabil, cu profil de imperator roman, îl văd cu toga purpurie pe umeri ținînd discursuri elocvente despre principiile de drept care țin în balanță conștiința umană, păstrînd
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 32-35 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 506 din 20 mai 2012 by http://confluente.ro/Parfumul_papusilor_de_portelan_32_35_ioan_lila_1337508203.html [Corola-blog/BlogPost/358408_a_359737]