188 matches
-
stăpânirea unui loc de casă cu pivniță de piatră “Pe Ulița Mare, lângă Mitropolia cea Veche”, loc “ce-au fost mai de mult a lui Iane Hadâmbul”. Această întărire vine după ce vel logofătul “Ilie Catargiul” la veleatul 7226, “au avut pâră... cu... iazovitul leșescu, pentru un loc de casă”. Și spune vodă: “Iar acum,... au ieșit alt iazovit de au jăluit... la domnia mea, Marin Kirnozeschie, pe dumnealui, precum le împresoară locul... Ce văzând... că îmblă iazoviții tot cu năpaște, care
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
tot din... Ieși, ce sânt pe Ulița cea Mare... cari loc merge din Ulița cea Mare păr-în Ulița cea Strâmbă, despre Dancul”. --Sfințite părinte, rogu-te să nu te superi pe mine, dar de câte ori aud sau citesc despre neînțelegeri sau pâre între mănăstiri “mi se urcă sângele la cap”, cum se spune. Și am citit multe asemenea fapte. Nu mai departe intervenția la 9 decembrie 1751 (7260) a lui Costantin Mihai Cehan Racoviță voievod pentru a întări hotărnicirea făcută de Tasie
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
ei și le-au ținut până s-au aflat zapisul Măricuței... Deci, Marica, fămeia lui Vasile Covrig și feciorii ei, nepoții popei... Ionașco Țigănaș au rămas dinaintea Divanului domnu nostru și din toată legea țărăi... Iară carii vor mai scorni pâră să hie de gloabă 50 de lei și să hie de mare certare”. --Nu te bucura, sfințite, înainte de a afla că Mărica Covrigoaia și feciorii ei au ajuns din nou în fața lui vodă Gheorghe Duca... spunând “cum acele două dughene
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
Covrigoaia și feciorii ei au ajuns din nou în fața lui vodă Gheorghe Duca... spunând “cum acele două dughene simtu a lor ocină despre Țigănaș”. La sfârșitul hotărârii lui Gheorghe Duca vodă din 17 iulie 1669 (7177) se spune: “Și această pâră să nu să mai pârască. Iară carii vor mai scorni pâră să fie de gloabă 50 de lei bătuți și să hie de mare certare”. --Te vei plictisi de câte ori ai să-l întâlnești pe marele vameș Păun, care cumpără case
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
Gheorghe Duca... spunând “cum acele două dughene simtu a lor ocină despre Țigănaș”. La sfârșitul hotărârii lui Gheorghe Duca vodă din 17 iulie 1669 (7177) se spune: “Și această pâră să nu să mai pârască. Iară carii vor mai scorni pâră să fie de gloabă 50 de lei bătuți și să hie de mare certare”. --Te vei plictisi de câte ori ai să-l întâlnești pe marele vameș Păun, care cumpără case și dughene la rând pe Ulița Tărbujenească. La 29 august 1660
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
a cumpărat o casă cu pivniță de piatră pe Ulița Tărbujenească de la “Paraschiva femeia lui Iani Caridi”. Iar la 1 martie 1692 (7201) Constantin Cantemir voievod întărește stăpânirea acestei case. La 16 februarie 1693 (7201) însă Constantin Cantemir voievod judecă pâra făcută de Gligorașco, ginerele Paraschivei, împotriva lui Mihalache Rusul blănar, cel care a cumpărat casa. Vodă spune că: “Am dat rămas pe Gligorașco să fie lipsit de la acea casă, ce să și ție casa Mihălachi Rusul blănar.” --Să nu crezi
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
de „Andreiaș, nepotul răposatului Varlaam mitropolitul”. Așa este, părinte. Și cum bag seamă, un negustor nu s-a sfiit să se plângă la vodă chiar împotriva nepotului mitropolitului. Ca drept urmare, la 9 iulie 1661 (7169), vodă spune: „Și au avut pâră de câteva ori înaintea domniei mele...Și ș-au fost pus dzi ca să-i dea banii...și pentru credința, s-au fost pus zălog la Ghinea casele lui ce sint aici, în tîrgu în Iași, pre Ulița Mare, lângă Mitropolie
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
Și neavînd cu ce răspunde, să fie împresurat călugării de iznoavă acel loc de casă”. „Iar rugătorii noștri călugării de la Barnovschi”, spune vodă, „așea au dat seama...cum că ei nu știu de acea poveste de atunci, nici de acea pîră, nici pentru care loc de casă s-ar hi pîrît...fără cît, unde iaste această pivniță și dughenile cu loc cu tot de carile se leagă ei iaste moșie dreaptă a sfintei mănăstiri...Și sintu vreo 50-60 de ani de
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
Horst să apărăm Germania de bolșevismul și iudaismul mondial, iar Klara, care are tipul fizic arian, ar trebui internată Într-un Lebensborn ca să scape de atmosfera nesănătoasă din casa noastră. Păcat că s-a grăbit să se ducă imediat cu pâra: — ...Uite, Grenma, ce scrie Walter despre mine! Și despre Klara uite ce spune! Și acum, după patruzeci de ani, tot Îi mai pare rău că n-a văzut tot ce mocnea În capul lui Walter de când se Înhăitase cu Horst
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2331_a_3656]
-
Cu adevărat liber. Răsfățat de femei. Susținut de prietenia unor oameni deosebiți, ca prințul Manuc, de pildă. Cu siguranță îi va simți lipsa. În fine, aici trăise departe de ceea ce detesta cel mai mult: țesătura invizibilă de intrigi, subteranele bârfelor, pârile mârșave, mierea și zâmbetele înșelătoare de la curtea Rusiei. Mai erau apoi și micile obiceiuri dobândite aici. Se obișnuise să-și ia micul dejun singur și gol, doar cu o manta aspră aruncată pe el. Perspectiva de a relua tot protocolul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
cel Mare înzestra târgoveții vasluieni, răsplătindule fidelitatea, cu o mare moșie, ale căror hotare erau prespre câmp și prespre pârâul Săratei la deal, la ruptură și la movila săpată ce-i în malul Vaslului, și apoi apucă Vasluiul în gios pâră în gios de un păr, apoi trece Vasluiul la movila săpată în malul Vasluiului, apoi Drept la Dealul cel Mare, la movila săpată ce-i gios de Grumezești, și apoi, spre zăpodie, la deal, la movila săpată lângă drum, și
OBICEIURI ŞI TRADIŢII DE CRĂCIUN ÎN COMUNA MUNTENII DE SUS. In: Filosofia şi istoria cunoaşterii by IGNAT CIPRIAN () [Corola-publishinghouse/Science/1124_a_2055]
-
pe Isus de la Caiafa în odaia de judecată: era dimineață. Ei n-au intrat în odaia de judecată, ca să nu se spurce și să poată mînca Paștele. 29. Pilat deci a ieșit afară la ei, și le-a zis: "Ce pîră aduceți împotriva omului acestuia?" 30. Drept răspuns, ei i-au zis: Dacă n-ar fi fost un făcător de rele, nu L-am fi dat noi în mîinile tale." 31. Atunci Pilat le-a zis: "Luați-L voi, și judecați
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85101_a_85888]
-
să se pregătească. La ușă, profesorul Șerban se află față-n față cu tovarășa Niculina Udrea, care are sub braț un dosar pântecos. Îi adresează o privire mirată mai întâi, iar, în final, de-a dreptul alarmată. (,,Va să zică, umblați cu pâra la șef, tovarășe profesor”) vor să spună ochii ei. Nu v-au satisfăcut cele ce v-am spus eu! Cât despre opiniile conducerii liceului, ce să mai vorbim! Halal disciplină! ...”) ,, Sărut mâna, tovarășă Udrea!” ,, Bună ziua, tovarășe profesor!...” 9 ...E o
Filigran by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/363_a_1431]
-
aschimodie, nu putea fi supărat pe cel mai puternic din clasă, așa că l-a iertat! A vrut să iasă din clasă după ei dar a dat nas în nas cu profesoara normal, nu îi putea spune adevărul, să umble cu pâra și a bălmăjit-o: - Doamnă profesoară, mi-au alunecat tenișii din mâini în timp ce pluteam nevinovat prin sala de clasă, bine că nu am zburat cu totul, poate mă loveam! Înfuriată profesoara l-a dat afară însă el asta și urmărea
un liceu la malul mării by aurel avram stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91601_a_92358]
-
de cei care născocesc „defaime” și-l ponegresc fără scrupule: e gata să-și desfacă pieptul și să-și arate inima lipsită de fățărnicie! Scopul dușmanilor e să-l răcească de ființa, de data aceasta, slăvită: „Să mir cu ce pîre să mă clevetească, Să te depărteze și să mă recească.” Însă adorația, Închinarea nu țin mult. Pann Împinge cîntecul spre obișnuita cîrtire Împotriva femeii care cheltuiește mult, trădează ușor și are gură rea. CÎntul al XXIII-lea e semnat De
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
o scrisoare de mărturie, cu data de 15 decembrie 1667, provenită de la Florea căpitanul, în care arată cum „au venit Gligorii de Torcești și cu fiu-său, Vasilie” cu carte domnească „de la Iliaș Alexandru voievodu” (1666-1668), reclamând că „au avut pâră și mai dinainte vreme cu Iordachi, așijderea de Torcești, pentru moșie din sat din Torcești și i-au fost tocmit Ștefan căpitanul cu toți megieșii; iar Iordachi di iznoavă a venit îmblând fără ispravă” și din nou acum s-au
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
județul Vaslui, din 1620, mai 2. Zapisul lui Grama vel Jignicer, prin car e face schimb de pământ cu Popa Ion și cu Pârvul, cu toții din satul Carlomănești, județul Tutova, din 1642, octombrie 29. Cartea Domnului Gheorghe Ștefan privitoare la pâra dintre boiarinul Stafie cu vecinii săi din sat Carlomănești, județul Tutova, din 1656, octombrie 2. Și așa mai departe... cu formule vechi, cu blesteme și cu jurăminte ‐ din adâncul vremii înviază lumina.” Revista a scris și despre inițiativa nematerializată, în
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
analitic vorbind, după câte se vede din punct de vedere geopolitic, și pe atunci exista un soi de Occident, situat undeva mai la sud-est, numit de cei cunoscători înalta Poartă, un fel de Mare Licurici american, unde mergeau mioriticii cu pâra ca musulmanii la Mecca, și care când îi venea pe chelie, exercita presiuni pe electoratul român și pe moneda națională cu regimente întregi de ieniceri și spahii. Vlad a ajuns și el domnitor, după ce Mircea fusese pentru o vreme suspendat
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
analitic vorbind, după câte se vede din punct de vedere geopolitic, și pe atunci exista un soi de Occident, situat undeva mai la sud-est, numit de cei cunoscători Înalta Poartă, un fel de Mare Licurici american, unde mergeau mioriticii cu pâra ca musulmanii la Mecca, și care când îi venea pe chelie, exercita presiuni pe electoratul român și pe moneda națională cu regimente întregi de ieniceri și spahii. Vlad a ajuns și el domnitor, după ce Mircea fusese pentru o vreme suspendat
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
Duhul lui Hristos, precum spune apostolul: Dar voi nu sunteți în carne, ci în Duh, dacă Duhul lui Dumnezeu locuiește în voi. Iar dacă cineva nu are Duhul lui Hristos acela nu este al Lui. Și iarăși: Cine va ridica pâră împotriva aleșilor lui Dumnezeu? Dumnezeu este Cel Care îndreptează (Rom. 8, 9; 33-34)”. (Sf. Ioan Casian, Convorbiri duhovnicești, „Despre Întruparea Domnului”, cartea a III-a, cap. VII, 5-6, în PSB, vol. 57, p. 794-795) „Când tăgăduiești pe unul singur Iisus
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
neacceptarea României la negocieri, ca parte beligerantă, și refuzul de a i se oferi despăgubiri de război, toate cuvenindu-i-se, firește, Rusiei. Culmea ironiei e că imperiul se vede nedreptățit în fața puterilor europene, că "pretențiile" României sunt cotate drept "pâră" către acestea: Dacă România se arată implacabilă față cu noi, ea contează desigur pe sprijinul puterilor; e apoi posibil ca să-și găsească un asemenea sprijin la amicii noștri cei mai buni, cari sunt totdauna gata de a nedreptăți pe Rusia
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
rămâne prizoniera unor informații deseori superficiale sau a unor neadevăruri consemnate cu grijă. Prizoniera unor nimicuri, unor fleacuri, dar care ar putea fi oricând bune la ceva. Într-adevăr, retrospectiv, exact asta te și îngrozește: faptul că derizoria turnătorie, jalnica pâră ar putea deveni în orice clipă act de acuzare. Lectura proceselor staliniste ne confirmă analiza: detaliul scris riscă să devină în fiecare moment un argument de care procurorul se va servi pentru a da o aparență de legalitate unei sentințe
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
-
împărtășiți cu ele. Într-un sistem de zvonuri și bârfe, contactele noi tind să urmeze legăturile de încredere deja formate: împărtășiți informații cu cei pe care ați ajuns să îi cunoașteți bine și să aveți încredere. Agresiunea verbală și problema pârei În școlile publice, cele mai grave forme de agresiune fizică îndreptate împotriva elevilor sunt extrem de vizibile și, de obicei, atrag imediat atenția și reacțiile. Când un profesor „nu se mai controlează” și îi scapă o palmă unui elev, cazul clar
Gestionarea conflictelor în organizații. Tehnici de neutralizare a agresivității verbale by Arthur H. Bell () [Corola-publishinghouse/Science/1992_a_3317]
-
companiile americane. Cazurile extreme (un șef care îl insultă pe unul dintre angajați în fața celorlalți în cel mai obscen limbaj cu putință) sunt rapid raportate, ușor de documentat, și în general prompt soluționate. Însă ofensele mai puțin clare ridică problema pârei pentru victimele agresiunii verbale. Chiar trebuie să merg la șeful șefului meu să-l pârăsc pentru un incident atât de mic? N-o să par cumva un pămpălău care nu e în stare să se apere singur niciodată? Nu cumva șefii
Gestionarea conflictelor în organizații. Tehnici de neutralizare a agresivității verbale by Arthur H. Bell () [Corola-publishinghouse/Science/1992_a_3317]
-
sacră" primenește umanul și restabilește legăturile cu cosmicul: "Duminică dimineață m-am sculat, / La fântâna lui Iordan am alergat / Sfântă apă în mâna dreaptă am luat / Și frumos pe obraz m-am spălat / De fapt, / De dat, / De ură, / De pâră, / De făcătură, / De strigare, / De căscare, / De faptul cel mare, / De făpturile cele rele / Și de boalele cele grele. Și m-aș ruga dumitali, / Sfântă apă curată, / Să mă speli, să mă curățești / Și să mă limpezești, / Cum ai spălat
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]