794 matches
-
ca un foc de paie. Treisprezece dintre animatorii mișcării s-au văzut nevoiți să ia [...] cruntul drum al exilului, al desțărării»; celelalte „secvențe“ de retrovizoare gânduri țin de segmentul temporal în care eroul central, „coborând treptele Palatului Administrativ“, ca «nou pârcălab de Galați», fixează momentul sosirii în vestitul oraș dunărean a lui Grigore Alexandru Ghica / Grigore Ghica al V-lea, «cel din urmă domn al Moldovei» - p. 5 -, născut în Botoșani, în anul 1807 - mort în 24 august 1857, la Paris
UN ROMAN ISTORIC ÎN CALIGRAFIA UNUI HAIJIN VALAH de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1280 din 03 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/374369_a_375698]
-
arată că școala primăriei era una de lideri, iar continuitatea proiectelor și materializarea lor ținea de lucrul în echipă, coeziv și susținut, cuvinte care astăzi par simple formule de propagandă. Avem personalități gălățene cu duiumul, de la Alexandru Ioan CUZA, fost Pârcălab al Plasei Covurlui și primul Domn al Principatelor Unite, la maica Veronica GURĂU, legendara stareță a Mănăstirii Vladimirești, primarul Ghiță VASILIU, frații Gheorghe și Jean MAKSAY, fotografii Curții Regale, de la care ne-au rămas cele mai valoroase imagini cu Galațiul
FIII GALAŢIULUI DE PE ALTE MELEAGURI DE PROF. UNIV. ASOC. POMPILIU COMŞA, PREŞEDINTE ASOCIAŢIA FIII GALAŢIULUI DE PE ALTE MELEAGURI de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 2023 din 15 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376162_a_377491]
-
poartă în prezent Teatrul Dramatic, Fani TARDINI, PS Antim NICA, Alexandru CERNAT, generalul care a condus armatele române la Plevna, savantul Constantin LEVADITI, unul dintre fondatorii inframicrobiologiei moderne, Paul BUJOR, creator de școală în fiziologia animală românească, Costache NEGRI, fost pârcălab al Galațiului, scriitorul Jean BART, romanciera Hortensia PAPADAT - BENGESCU, sciitorii Iordan CHIMET sau Nicolae DUNĂREANU, folcloristul Tudor PAMFILE, Iosif IVANOVICI, comandantul fanfarei din Galați, autorul valsului ’’Valurile Dunării’’, pictorul Nicolae MANTU, Paul și Ecaterina PAȘA, fondatorii primei colecții muzeistice din
FIII GALAŢIULUI DE PE ALTE MELEAGURI DE PROF. UNIV. ASOC. POMPILIU COMŞA, PREŞEDINTE ASOCIAŢIA FIII GALAŢIULUI DE PE ALTE MELEAGURI de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 2023 din 15 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376162_a_377491]
-
moșul satului, legat prin sânge de marea familie a locuitorilor satului, se regăsește în denumirea satelor cu pluralul unui nume propriu de bărbat. Și mai târziu, până în secolul al XVII-lea, întâlnim în documente conducători de obști cu titluri precum pârcălabi, vătămani ș. a. Organizarea proprietății colective (devălmașe) și a conducerii obștilor dobândește, în istoria românilor, un aspect specific în așa-numitele "sate umblătoare pe bătrâni". În istoria obștilor vechi (antice) și medievale, la toate popoarele, nu doar la români, erau sate
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
împreună cu frații săi. Sunt atestate documentar demersurile lui diplomatice, moldo-polone, în slujba acestui domnitor. Prin căsătoria cu Ileana Movilă C. își întărește privilegiile feudale rămase de la tatăl său. Ca dregător în Divanul Domnesc, urcă treptat în rang, după 1660, de la pârcălab de Hotin la mare comis, mare vornic al Țării de Sus și mare vornic al Țării de Jos până la mare logofăt. Paralel, a susținut diplomatic cauza Moldovei în solii dificile cu turcii, ungurii, polonezii și italienii. Era considerat cel mai
COSTIN-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286444_a_287773]
-
lor toată, Ți-au dat, cei mulți, Întreaga lor ființă În frunte cu bătrânul Ion Roată. Nu-i an să nu sărbătorim Unirea Ce ne-a umplut poporul de podoabe. Poporul tot Îți cântă pomenirea Mărite, prea cinstite pârcălabe! Cuvinte: pârcălab= dregător, slujbaș mai mare peste un ținut (În trecut); țel = scop; pomenirea = amintirea; ctitor= Întemietor. ,,O țară nu poate fi puternică și independentă fără ridicarea din mizerie și sărăcie a cetățenilor.” ALEXANDRU IOAN CUZA PESTE 50 DE ANI ( fragment ) de
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
și îl mângâie pe coamă. 6 2254 CENUȘOTCA PERSOANELE SOCOL UDRIȘTE SABĂU GLIGA TOADER LUPĂȘTEANU fost vornic de poartă și stăpân pe cetățuia Moara Guzganilor BOGDANA CRĂCIUNA fetele lui TUDORA ANGHELINA numită CENUȘOTCA, {EminescuOpVIII 121} fata lui Ștefan Murgul, fost pârcălab al Cetății-Albe, orfană în casă la TOADER LUPĂȘTEANU DAN VOIEVOD fecior domnesc din neamul Mușatin ISAC DIN BESERICANI cititori în zodii PEPELEA măscărici al lui VODĂ VLADISLAV BZMIAJNIE negustor leah HAGI MANUK BALAMUK negustor arman AVRAM NESPĂLAT negustor jidov REPLICI
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
i-a spus că a lui fiu N-ajunge niciodată coroana să o poarte, Că de pe a sa frunte cu fărdelegi pătată Cu sabia luată va fi de Bogdan-Dragoș. De-aceea el trimite în [patru ] părți a lumei Pe Gruie pârcălabul menit să-i fie naș Să-l stingă de pe lume pe Bogdan-Dragoș Vodă. BOGDAN Mamă, mamă! MARIA Aud, dragul mamei BOGDAN Cum se cheamă apa ce curge pe-aici?... E tare repede MARIA Bistrița, dragu mamei. B[OGDAN] Da' ce
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
cu durerea. ALEX[ANDRU] Ringala - încă? RINGALA Încă, încă... și pururea. Eu n-am spus care e durerea mea și nu m-am plâns Vouă, ci singurătății mele. Dar azi văd o țară de oameni adunată la Suceava. Cerșitorul și pârcălabul Cetății Albe, mitropolitul și călugărul disculț, omul cel de pe urmă și cel mai mare deopotrivă vin înaintea feții M[ăriei] Tale, fiecine cu ce greutate are, căutând județ drept și aflîndu-l. Fiecine se judecă ascultîndu-se și apărîndu-se. Și-ntre acestea
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
Vere, ce mai e cu Gruie? - Pe cât știu e la Hotin, Turcii l-au închis acolo pe cuvânt că e hain. Cum află că Vodă lasă turci să apere cetatea Și că numai pentru oameni, să le facă direptate, Lasă pârcălab acolo... Gruie și-a ieșit din minți. De-avea Gruie vre o teamă era să nu moară-n pat. dracu-i iese înainte cu colaci! "Eh, mă duc să scap Hotinul, șaptezeci de mii de draci! " O săgeata drept în
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
Turcule? Zâmbește turcul... "Domnul vostru, măi voinice! " Domnul? " zice Gruie rece..." Cine-i ăla... care Domn... Domnii legiuiți ai țării dorm în vecinicul lor somn... Pe mormintele lor sure, în locașu-ntunecos, Noi boierii-am ales Vodă în Moldova pe Hristos. Pârcălabi suntem cu toții și ostași ai lui Isus Și un pârcălab mai mare peste noi dacă am pus N-are drept să dea din țară loc măcar [de] două palme... Și astfel, din vorbă-n vorbă, au ajuns pîn' la sudalme
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
rece..." Cine-i ăla... care Domn... Domnii legiuiți ai țării dorm în vecinicul lor somn... Pe mormintele lor sure, în locașu-ntunecos, Noi boierii-am ales Vodă în Moldova pe Hristos. Pârcălabi suntem cu toții și ostași ai lui Isus Și un pârcălab mai mare peste noi dacă am pus N-are drept să dea din țară loc măcar [de] două palme... Și astfel, din vorbă-n vorbă, au ajuns pîn' la sudalme Și la ceartă, la bătaie, începură să se bată, Nu
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
Cu împărăția... Vodă a simțit cumcă-l încurcă... - Vodă-l măgulea odată... - Da, dar nu-i dădea avere, Se temea că daca Gruie o să prinză la putere O să-ntoarcă lumea asta într-o zi cu susu-n jos, Nu degeaba își zisese: pârcălab al lui Hristos... - Nu mai râdeți... multă apă va mai trece peste Prut Pîn-om mai avea pe unul cum pe dânsul l-am avut. - S-au aflat un ban la dânsul, ban bătut cu chip și an... Jesus Christus Rex
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
mai e cu Gruie? MOVILĂ Pe cât știu e la Hotin; Turci-l țin închis acolo pe cuvânt că e hain. Cum au auzit că turcii de acum păzesc cetatea Și că numai pentru oameni, să le ție direptatea, E un pârcălab acolo... Gruie și-a ieșit din minți... Ridicând un pumn de oameni înarmați până în dinți, El se duse drept la pașă..." Cine te-a trimis aice, Pașo? " Turcu-atuncea rîde: "Domnu[l] vostru, măi voinice! " Domnul? " - zise Gruie - [Domnul? ] Cine-i
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
Domnu[l] vostru, măi voinice! " Domnul? " - zise Gruie - [Domnul? ] Cine-i ăla? Care Domn? Domnii legiuiți ai țării dorm de vecin[ic]ul lor somn. Pe mormintele închise, în locaș întunecos, Noi, boierii-am ales Vodă în Moldova pe Hristos. Pârcălabi suntem cu toții și ostași ai lui Isus, Iar acela care vornic peste noi cu toți l-am pus N-are drept să dea din țară loc măcar de două palme... CRACALE Și astfel din vorbă-n vorbă au ajuns și
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
opiomanii (61, p. 21). Pentru felul în care erau folosiți acești termeni (tiriac, tiriachiu, afion) în limba română pe la jumătatea secolului al XIX-lea, vezi la Anton Pann : „La dânsele mă uitam tiriachiu, în cap cu fumul”. Sau în discursul pârcălabului „Strugur mustosul” către „Crăiasa poamelor”, în capitolul „Despre beție” al lui Anton Pann : Eu acela care am puteri de mac Ș-amețesc simțirea ca un tiriac, Ei mă veninează cu spirtosul duh, Și pe loc m-apucă tusea cu năduh
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
din pământ, 40 pân-la 50 de mii de boieri noi, săraci dar fudui și pretențioși, așteptând să fie slujiți de alții, văzând în poziția lor improvizată un mijloc de-a trăi din munca altora. Toată această aristocrație nouă ține bani. Pârcălabii și vornicii cei vechi, vatamanii și bătrânii satului nu țineau nimic. Pe lângă aceea că bugetul general al statului era de două ori și jumătate mai mare, fiece centru mic de populație era încărcat cu cheltuieli comunale de zeci de mii
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
Țepeș, Cernăuți, 1937; Bucăți alese, I-II, îngr. și pref. Paul I. Papadopol, București, [1937]; Basmele românilor, îngr. și pref. Gh. Cardaș, București, 1939; Basmele românilor, București, 1943; Opere, I-II, îngr. Aristița Avramescu, introd. Corneliu Bărbulescu, București, 1969-1971; Lupul pârcălab. Snoave și zicători populare, îngr. Aristița Avramescu, pref. Adrian Fochi, București, 1970; Pasărea măiastră, pref. Ion Roman, București, 1974; Legende sau Basmele românilor, îngr. Aristița Avramescu, pref. Nicolae Constantinescu, București, 1977. Repere bibliografice: Mihai Eminescu, Articole și traduceri, îngr. Aurelia
ISPIRESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287627_a_288956]
-
ambasador Cornelis Calkoen, care a deținut această funcție până în 174433. Către el se îndreaptă complimentele lui Constantin Ipsilanti, care-i oferă în 1728 „una mezza botte di vino apsinthiaco“ (vin pelin) și în 1737 zece ocale de vutcă pe care pârcălabul de Galați le expedia prin Isaccea la Babadag, unde diplomatul olandez se afla în tabăra otomană 34. Mai interesantă e rugămintea lui Grigore Ghica, domnul Moldovei, în iulie 1737, ca, în virtutea vechii lor prietenii, Calkoen să accepte în bagajul pe
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
Mai înaintea lor, Maria (sau Marica, așa cum apare într-un act publicat în Documenta Romaniae Historica. A. Moldova, vol. XIX, p. 240, unde este pomenită împreună cu surorile ei Nastasia Ciolpăneasă, Anghelina păhărniceasă și Grozava visternicească), fiica lui Lupe Huru (Hurul), pârcălab de Hotin între 1572 și 1574, luase în căsătorie pe Ion Vodă cel Viteaz (faimoasa nuntă făcută în postul cel mare, împotriva căreia protestează Azarie; cronicarul călugăr îi află voievodului ce a fost „ca un nour întunecos” deasupra Moldovei și
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
călăilor, sunt un produs al fanteziei: „atuncea zic să fie zis Ion Vodă: Caută că eu multe féliuri de morți groaznice am făcut, iară această moarte n-am știut să o fi făcutț”.) Maria (sau Marica), fiica lui Lupu Huru, pârcălabul de Hotin (cu care Ion Vodă se însurase - nu uită Azarie să spună - în Postul Mare) a rămas văduvă. Vom mai afla semne de la ea prin hrisoave. Uciderea lui Ion Vodă cel Viteaz a fost, negreșit, o demonstrație de forță
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Afumați i-a trecut bucatele „pe seama domniei” (căci a furat 400 de galbeni din vistieria lui Neagoe Basarab). Ca să nu mai vorbim de șirul de viteji căzuți în luptele lui Ștefan cel Mare. La Pârâul Alb, în 1476, a murit pârcălabul Luca175, vornicul Hrană, poate (însurat, un fiu al lui va ajunge și el mare vornic)176, vornicul Badea, pârcălabul Buhtea 177. Șendrea, portar al Sucevei și cumnat cu Vodă (era căsătorit cu Maria), va muri și el la Râmnic, în
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
nu mai vorbim de șirul de viteji căzuți în luptele lui Ștefan cel Mare. La Pârâul Alb, în 1476, a murit pârcălabul Luca175, vornicul Hrană, poate (însurat, un fiu al lui va ajunge și el mare vornic)176, vornicul Badea, pârcălabul Buhtea 177. Șendrea, portar al Sucevei și cumnat cu Vodă (era căsătorit cu Maria), va muri și el la Râmnic, în 1481178. în Moldova, hatmanul Isac Balica, cel însurat cu Nastasia, fiica marelui vornic Nestor Ureche (era, deci, cumnat cu
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
unui Voievod „tiran”, „vărsătoriu de sânge”, dar victorios. „între cei morți la Cornul-lui-Sas s-au mai aflat Isac Balica, cumnat cu Grigore Ureche, căci o ținea pe Nastasia, sora aceluia, și grecul Chiriță Dumitrache Paleologu, cel însurat cu Maria, fiica pârcălabului Gheorghe Lozonschi; era deci cumnat cu Ieremia Movilă 187.) Așa cum s-a întâmplat cu cei înfrânți de același Ștefan Tomșa al II-lea la Fântâna lui Păcurar, în octombrie 1615: Ursu Bărboi, ă mare vornic, însurat cu Anghelina, fiica lui
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Pribeagul, învins și ucis la Fântâna țiganului 212 și pe banul Toma din Pietroșani, însurat cu Mara, fiica marelui logofăt Harvat 213), dar și pe marele logofăt Vlaicu din Pricani (a înfiat, neavând copii, un fecior al fratelui său, Mihnea pârcălabul), cel care o vreme i-a fost credincios 214 ori (tot în 1536 ca și pe banul Toma) pe marele logofăt Tudor din Drăgoești (era căsătorit cu Dumitra, fiica lui Dimitrie Ghizdavăț), bănuindu-l de „hiclenie”215. Și Vlad Vintilă
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]