65 matches
-
spumă două câte două. Frișca o batem 700 g cu 3-4 linguri zahăr pudră și 2 pachețele de vanilie. Sunt delicioase și ușor de făcut, se topesc în gură. Poftă bună! Din presa vremii: Regina vinurilor, Grasa de Cotnari: „Cu pârdalnica ei fire, Grasa-i ca un cal arab, Duce-n cârcă om subțire Dar prăvale pe cel slab.“
350 Re?ete culinare din Moldova lui ?tefan cel Mare by Denisa Rodica GOLDBACH [Corola-publishinghouse/Journalistic/84371_a_85696]
-
că i-a făcut să cază la pace. Cum nențelegerea cu mâța stacojită ie dă când hău dată uitării, Fainberg a tret să le noiască memoria la caftangii, ba chiar să-i pună pă jar cu o ciotcă dă glume pârdalnice și zeflemeli. Când ne Întrebam dacă avea să arunce cu șalupele unii Într-alții sau să-și tropăie mergătorii, lu Fainberg i-a mers să le tragă atenția altunde, vorbind dă chestia cu vinurile șpițerești, care tre să te obosești
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
lui Sadoveanu? M-au influențat în bine, sper... Am mai spus-o și altădată: îl consider pe Sadoveanu unul din marii scriitori ai secolului XX și m-a enervat și mă enervează („Iritatio facit versus“, nu?Ă faptul că din cauza pârdalnicului nostru idiom, nu poate fi tradus așa cum ar merita, decât cu mari pierderi. În O sută de ani... am preluat - evident, cu o tentă omagial-parodică la adresa lui - o serie de topos-uri, de „construcții“ sadoveniene, inclusiv la nivelul stilisticii și personajelor
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2188_a_3513]
-
pasul niciodată. Așa și acum, merge domol, cu privirea zburătăcită la tot ce-i iese în cale. Îl urmez în același mod. Ajunși pe malul apei, el o cotește spre niște tufișuri aruncându-mi peste umăr: Așteaptă puțin, să caut pârdalnicele celea de scule de pescuit. Le-am ascuns aici mai zilele trecute. Îl văd cum moșmondește o vreme și scoate la iveală două undițe și ciorpacul. Din câte îmi aduc aminte, data trecută te-am învățat cum se salvează peștii
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
ce trebuie să știe un adevărat cârciumar, care din când în când primește în vizită „fețe subțiri” sau, cum ai mai întâlnit prin zapise, „cinstite fețe”... În timp ce îl ascult, îi urmez sfatul privind felul cum trebuie să mă comport cu pârdalnica licoare...Și câtă dreptate are bătrânul! Cuvintele nu pot cuprinde starea pe care ți-o dă o picătură doar...Îți răscolește și îți biciuiește toate simțurile...Ești alt om... După un timp petrecut în acea cocioabă - suficient pentru a ne
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
ești chiar de la sapă - a vorbit învățătorul. ― Ai cam ghicit, prietene. Sunt cântăreț bisericesc la biserica de la mine din comună. ― Uite că încet-încet începem să ne cunoaștem - a conchis învățătorul. ― Ne-om cunoaște mai bine când om trece la frecat pârdalnicul de tun. Acum, însă, ar cam fi cazul să mai întrebăm de sănătate plosca asta cu rachiu și pe urmă om vedea noi cine ne mai spune o poveste. Da’ una așa, ca pentru niște bărbați ce pleacă la oaste
Caietul crâsmarului by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/482_a_731]
-
ce scrie istoricul de acum 2500 de ani mai jos: „Dar unirea lor e cu neputință și nu-i chip să se înfăptuiască, de aceea sunt ei slabi”. Aoleu, nați-o bună că ți-am frânt-o! Vedeți cum bate pârdalnicul de Herodot, din secolul 5 î.Cr., până în ziua de azi? Și stați așa demnilor urmași de daci, fiindcă n-ați auzit încă toată cealaltă „jumătate”. În paragraful 6 al Cărții a V-a, zice așa, (să am pardon pentru urechile
Amintiri din sufragerie by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83874_a_85199]
-
neânsemnat țânțar, un ditamai armăsar, care, pe mulți i-a îngrozit. Numai pe micii săi autori i-au distrat copios. I-am întâlnit, la câteva zile duă asta, și i-am întrebat, dintr-o curiozitate scriitoricească: ce-ați făcut, măi, pârdalnicilor? Ce să facem, aproape nimic. Doar, că, ne-am distrat nițel, punând la încercare puterea de judecată a lumii. Și? Ne-am convins. Anume? Că, noi, ăștia,îi suntem superiori. Din toate punctele de vedere. În primul rand, prin ingeniozitate
Blândeţea by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/672_a_1240]
-
din coadă, bucuroasă că un șef îi face-ocol. Pretendenți, să-i lingă laba se găseau din abundență. Chiar acum se zbate-n plasă, fără șanse, un pisoi. Materialistă, mâța știe-a face diferență între-un șobolan pe treaptă și-un pârdalnic de cotoi. Cu potența cam apusă și c-un trup intrat la apă, Șobolanul compensează, însă-ntr-alte calități: Dă un loc călduț la mâță și, din când în când, o-adapă Cu vreo primă deocheată, ce-alții o cam văd din
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
în aceeași vreme de către Erasmus din Rotterdam în faimosul său manual De civilitate morum puerilium libellus, cu care începe, într-un fel, „procesul civilizării” despre care vorbește Norbert Elias. Și într un caz, și în celălalt, ni se spune cum pîrdalnicele porniri ale „naturii” fiecăruia dintre noi pot și trebuie ținute în frîiele „civilității” pentru a asigura buna con viețuire a tuturor. Născute în mediul parlamentar și făcînd parte din istoria procedurilor parlamentare, aceste rules of order nu rămîn însă închise
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
lui, a fost vorba de o șurubelniță cu capul În cruce, dar alții, după dorință, noroc și competență, s-au dotat cu foarfeci de grădinărit, târnăcoape, pile, clești, ciocane, role adezive, acid pentru arderea revoltaților, pulverizatoare de plante pentru inducerea pârdalnicei rugini În articulațiile inamice, adică orice unealtă cât mai puțin susceptibilă de-a găzdui În interior o „conștiință mecanică“, acel ceva a cărui apariție dusese la dezlănțuirea revoluției. Ce este Însă o „conștiință mecanică“? Când și În ce condiții apare
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
și dificil, răgazul pentru împlinire. Leca Morariu notează, transmițând o compasiune nostalgică „în această meserie de dascăl i-a fost dat să-și încheie viața”(33, p. 5 ). Nu numai blestemele arhierești îi îngreuiau suferința. În ultimii ani ai vieții, „pârdalnica” epilepsie, cu accese și crize din ce în ce mai grave și dese, stingherea desfășurarea activității sale de dascăl, elevii fiind de câteva ori martori ai clipelor de cădere. Și nu i-a fost deloc ușor să revină de fiecare dată la școală, însă
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
despre orice eveniment, transformându-se în mijloace de transmitere a informațiilor; p. 177, r. 2 3 : „Ticălos bărbatul mieu, El muncește și eu beu.” condamnare ironică a naivității soțului, care întreține familia, în timp ce soția petrece; r. 9 10 : „'Tă te pârdalnicul să te bată, inimă, că tot aceea ai rămas.” constatare nostalgică a păstrării supremației sufletului în structura unei persoane; r. 20 21 : „Cu omul prost să nu ai a face nici în clin, nici în mânecă.” avertizare cu privire la imprevizibilitatea persoanelor
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
dacă vedem, mde, oameni sîntem și înțelegem cu ochiul sufletului că prezidentul se mai satură, din cînd în cînd, de du-te-vino-ul de la ușa domniei sale și-i mai vine să evadeze, s-o ia razna peste fruntarii, să mai uite de pîrdalnica reformă, de indigesta tranziție, de nesuferita opoziție, de ce nu, chiar de vadimi și de everaci. În fond, a trecut vremea cînd prezidentul RSR nu putea să-și facă week-end-ul decît în Crimeea, la invitația... De ce să n-o șteargă nițel
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
cu ochelari de intelectual să rezolve chestiunea. Aceștia avînd mînă liberă de la cel caricaturizat să propună, nici mai mult nici mai puțin, mutarea unui stătuleț nesuferit lor departe, departe, dacă se poate în chiar locul în care s-au confecționat pîrdalnicele caricaturi. Toate trec, iubire sau noroc. Era un refren à la Zavaidoc. Nu țin mult fierberile astea de stabiliment. Pentru că vrem nu vrem, ne place nu ne place cam așa arată acum minunata noastră planetă albastră: un vesel (și nu
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]