205 matches
-
otrăvit și apa din fântâni Popoare din IMPERIU IPOCRIT La noi în ȚARA se pretind stăpâni Ne închinăm la moaște și la sfinți Când clopotul la schit a amuțit Ne-au văduvit de ape și de munți Pământul țării plânge pârjolit. București, 26 iunie 2016 Referință Bibliografică: Lamentări / Virgil Ciucă : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2016, Anul VI, 08 iulie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Virgil Ciucă : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă
LAMENTĂRI de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 2016 din 08 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/341044_a_342373]
-
dinăuntrul ei care îi mai rămăseseră. Și se prefăcea că pleacă zorit, să ducă la îndeplinire înalta misiune care îi fusese încredințată. Și dacă până nu demult Tragodas n-ar fi primit mai nimic, oricât ar fi bântuit acele sate pârjolite, acuma oamenii îi pândeau trecerea, îi ațineau calea și-l implorau să le istorisească povestea despre cetatea asediată. Iar osteneala lui de cerșetor care aducea vești atât de importante nu rămânea niciodată nerăsplătită. Astfel că Tragodas, o ducea acum împărătește
ULTIMA de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1144 din 17 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/342011_a_343340]
-
Numai de tine mi-i dor. S-a mutat pe mormântul mamei toată iarba din abecedarul copilăriei mele. Lili Bobu Apelând la memoria vie a vârstei paradisiace, ce păstrează ea din inocența copilăriei? Grigore Vieru Copilăria mea a fost desculță, pârjolită săraca de ea de focul războiului și umilită de urmările sale. Pomul schilodit de explozii, pământul ucis de secetă... Mă urmărește, de atunci, din copilărie, un fel de teamă în fața neploii, a nezăpezii... Unele dintre cântecele mele sunt un fel
INTERVIU CU GRIGORE VIERU – SIMPLU CA IARBA, SIMPLU CA PÂINEA, SIMPLU CA BIBLIA de LILI BOBU în ediţia nr. 1868 din 11 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342915_a_344244]
-
Numai de tine mi-i dor. S-a mutat pe mormântul mamei toată iarba din abecedarul copilăriei mele. Lili Bobu Apelând la memoria vie a vârstei paradisiace, ce păstrează ea din inocența copilăriei? Grigore Vieru Copilăria mea a fost desculță, pârjolită săraca de ea de focul războiului și umilită de urmările sale. Pomul schilodit de explozii, pământul ucis de secetă... Mă urmărește, de atunci, din copilărie, un fel de teamă în fața neploii, a nezăpezii... Unele dintre cântecele mele sunt un fel
INTERVIU CU GRIGORE VIERU – SIMPLU CA IARBA, SIMPLU CA PÂINEA, SIMPLU CA BIBLIA de LILI BOBU în ediţia nr. 1868 din 11 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342916_a_344245]
-
Iisus O kalo Iisus Se schimbă Paruvdiol-pes De la crinul din Iudeea Parnia lulughiatar la Iudeeaki În garoafa Spaniei Ka'i loli lulugi la Spaniaki. Privește de unde vine el! Dikh katar avel vo! Din Spania, Spaniatar, Cer senin și negru, pământ pârjolit, Tarpe vujo thai kalo, phuv thabardi, si albii de ape unde apa Thai vodre lenengă kai o păi curge totdeauna așa încet, thavdiol sagda kadea lokhes, Cristul negru, O kalo Iisus, Cu păr lung, ars, Kale phabarde balența, Pomeți proeminenți
ROMII ÎN LIRICA LUMII de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2142 din 11 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344145_a_345474]
-
mai toate apar bipolar ca sens. Parabolei bobului de grâu ce piere spre a da multă roadă, i se adaugă cu toată încărcătura psihanalitică spre descifrare, cea a icarilor aprinși în zbor, sau cea a fluturelui de noapte atras și pârjolit de lumina unei lămpli. Însă nu pot acum să mă aplec asupra acestor murmuri din adânc; să spun ce straturi din adânc ale simbolicității îi dau poeziei ei unitate și forță expresivă, emoțională, și o trec cu siguranță în fața celor
CÂTEVA CUVINTE DESPRE O CARTE CONSOLATOARE, DE PE PATUL DE SPITAL de ANA PODARU în ediţia nr. 2276 din 25 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/343129_a_344458]
-
Soare (în medie, 149.600.000 kilometri): Viața n-ar fi cu putință nici la o distanță mai mică (la fel ca planeta Mercur, unde temperatura diurnă depășește 300 de grade, din pricina căldurii Pământul s-ar transforma într-un deșert pârjolit), nici la o distanță mai mare, caz în care, din pricina frigului, planeta noastră s-ar transforma într-un deșert de gheață (pe Pluton, planeta cea mai îndepărtată de Soare, temperatura este de aproximativ 185 de grade sub zero)! 2)Viteza
ENIGMA VIEŢII – PARTE DIN SERIA INFINITĂ A ENIGMELOR UNIVERSULUI de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 2200 din 08 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381040_a_382369]
-
-i drept, luat cu grijile conducerii continue, prizonierul nici nu a avut habar că fusese întemnițat de exact supușii săi. Apoi, era o sarcină prioritară, guvernul pregăti economia pentru război. Într-un mod cât se poate de tradițional. Tactica pământului pârjolit, adaptată noilor realități economice. Deci, vândură tot! Fabrici, câte mai erau, mine, lacuri, ape subterane și râuri, sol și subsol, vile, palate, munții, afaceri, bănci, hoteluri, turme de oi, capre sau boi (să nu interpretăm tendențios!), herghelii, stâne, tot, tot
RĂZBOIUL SFÂNT DE APĂRARE A GLIEI de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1191 din 05 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347730_a_349059]
-
cu nimic nu poți asemui/Acesta Carte reînviind istorii,/Balsam vindecător și fără de pereche,/Mai nouă parcă, dar atât de veche/Scriptură Sfântă, a urcușului spre glorii” ... Părintele simțise, deci, că lumea care folosește Internetul pentru sporirea de Duh era pârjolita de nevoia unei mai cuprinzătoare reviste online. În plus, Părintele lucrează spre prevenirea râului, care, cu viclenie demoniaca, se infiltrează, când și cum nici nu gândești, în suflete. Părintele nu voia că lumea cea căutătoare (uneori de deșertăciune!) să se
PREOTUL RADU BOTIŞ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 560 din 13 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/347896_a_349225]
-
pe căpitanul Sasu de gât și-l străpunge. Sângele țâșnește iar cu ghearele îi sfârtecară trupul în bucăți. În cele din urmă vampirica se prăbușește la pământ și se topește sub ochii bulbucați ai oștenilor, iar în locul ei iarba rămâne pârjolită ca de jarul unui foc. Pe metereze reapare Contele. CONTELE DRACULA:(poruncește mânios) Ucideți-i până la ultimul! Vampiri și vampirice se aruncă asupra oștenilor și-i sfâșie fără milă. Căpitanul Arnăutu aruncă o altă suliță în direcția lui Dracula, dar
REGATUL LUI DRACULA (IV) (SCENARIU FILM) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1123 din 27 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347341_a_348670]
-
spre dreapta, îndepărtându-se de el și ținta lui... De hrănit, se hrănea cu dor, se tămăduia cu dor, găsea sprijin în Pronie, nu-i trebuia nimic altceva! Totuși, înainte să-și ude buzele cu picuri de apă, sfredelea scoarța pârjolită, găsind rădăcini de mestecat. Alteori, slăbit, se mulțumea cu ceva mărăcini uscați și înnegriți de cenușa picată dinspre tării când și când... Mai demult, când vlaga nu-l abandonase, exersa imbolduri ancestrale de vânător... Ultima oară, își amintea lehămetit, deja
CĂLĂTORIA de ANGELA DINA în ediţia nr. 2144 din 13 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376950_a_378279]
-
honored to be part of this joint billingual project and I want to use this opportunity to wish boundless inspiration to the New Zealand poets șo that their work can be known and recognised worldwide.’ *** MOMENTE DE RĂGAZ : HAIKU ogor pârjolit - de-o vreme în vechiul jgheab nicio stea tremurând *** o iarnă lungă - privirea tatei prinsă-n fînarul tot mai gol *** crengi cu măceșe - alte coroane de spini pe troița veche *** Școala de Belle-Arte - frunză cap de afiș pe șevaletul toamnei
POETICAL BRIDGES (POEME BILINGVE) de REXLIBRIS MEDIA GROUP în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/378064_a_379393]
-
Pe de altă parte, trebuie să spun că lucrurile erau previzibile. Toate țările vestice și-au construit bunăstarea pe seama populațiilor care vin acum peste noi toți. Le-au luat totul, petrol, diamante, chimicale și altele și au practicat politica pământului pârjolit, bun numai de safari. N-au pus nimic în loc. Nici șosele, nici surse de apă, nimic, nimic. Acum trebuie să plătească o monedă grea. Nu văd de ce trebuie s-o plătim și noi, solidari cu ceilalți, din moment ce nu am luat
VIRGIL RĂZEȘU ȘI ALCHIMIA DINTRE BISTURIU ȘI PENIȚĂ de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2302 din 20 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375790_a_377119]
-
mei goi; Să te avânți încrezător spre soare, cu aripi îndrăznețe, Genunchiul tău să nu se zbată nicicând în brazde de noroi. Sa-mprospatezi cu flori de iasomie a tinereții glastra, Petale de frumos s-asterni pe-a timpului câmpie pârjolita. S-adapostesti în colivia inimii, o pasare albastră Când din înalt, cu cioburi de cuvânt, se-ntoarce ostenita. Și să croiești cărări de maci, aprinși într-o văpaie jucăușa, Cu-al buzelor balsam să vindeci poveștile gravate pe obraz. Să
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/375778_a_377107]
-
Luca Publicat în: Ediția nr. 1689 din 16 august 2015 Toate Articolele Autorului Doamne, nu auzi cum geme Pământul ce-i ars de soare? Cum abia mai clipocește Apa-n albii de izvoare? Nu vezi Doamne pâinea noastră Pe câmpie pârjolită Și pădurile în flăcări Și livada pustiită? Doamne, nu auzi cum strigă Către cer al Tău popor Și Te cheamă...și Te roagă Să îi vii în ajutor? Rău Te-ai supărat o, Tată Tare rău Te-ai supărat Și
RUGĂ PENTRU PLOAIE... de MARIA LUCA în ediţia nr. 1689 din 16 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/374782_a_376111]
-
mei goi; Să te avânți încrezător spre soare, cu aripi îndrăznețe, Genunchiul tău să nu se zbată nicicând în brazde de noroi. Sa-mprospatezi cu flori de iasomie a tinereții glastra, Petale de frumos s-asterni pe-a timpului câmpie pârjolita. S-adapostesti în colivia inimii, o pasare albastră Când din înalt, cu cioburi de cuvânt, se-ntoarce ostenita. Și să croiești cărări de maci, aprinși într-o văpaie jucăușa, Cu-al buzelor balsam să vindeci poveștile gravate pe obraz. Să
SCRIE-MI... de CORINA NEGREA în ediţia nr. 2028 din 20 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375758_a_377087]
-
și vru să fugă cu ei, dar slujitorii împăratului aruncară spre ei jeturi de flăcări și toți trei fură înlănțuiți cu cercuri de foc. Căzură leșinați în nesimțire sub strânsoarea acestor cercuri. În câteva clipe toată grădina era un câmp pârjolit peste care uraganul purta trunchiuri de copaci, ghirlande de flori, pulbere de petale și dale sparte de gresie și marmură. Numai Soare-Împărat rămase în picioare, cu pletele-n vânt, privind împietrit la spulberarea fericirii pe care o dorise veșnică. Câtă
MĂRŢIŞOR-9 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1491 din 30 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374265_a_375594]
-
Sunt lângă tine, preț de o clipă, și fac, de ploi, atâta risipă... Pe neștiute, mă rătăcesc prin vise, cutreierând poteci în amintiri nestinse... Doar cheama-ma, de vrei să-ți fiu, pe-o margine de zi, crampei din câmpia pârjolita de soarele verii, si mângâiata de-adierea primăverii... pictata-n ruginiu cu flăcări, de toamnă și ninsa cu stele pe tâmple, de iarnă... În clipa în care vei șopti, voi auzi chemarea, pe oriunde aș fi.. Și voi veni cuminte
VOI VENI... de CORINA NEGREA în ediţia nr. 1991 din 13 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378782_a_380111]
-
așa, culcat pe spate în sicriul ce mă poartă spre mine însumi, iată, pot să-mi număr mai bine stelele și păcatele, zâmbetele și visele ucise, laurii și bătăliile pierdute. Undeva, departe și târziu, dincolo de orizontul însângerat al acestui tărâm pârjolit, pustiit, se odihnesc morții la lumina lumânărilor de ceară dintr-o poezie încă nescrisă. Îi simt, îi invoc, le vorbesc. Ceva mai aproape, rug lângă rug și rugă lângă rugă, un alt fel de incendiu străbate istoria până la cer și
SUSPIN ȘI BUCURIE COLECTIVE ÎN NOAPTEA DE ÎNVIERE (30 APRILIE 2016, DUPĂ 6 LUNI DE DURERE ŞI TĂCERE) de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 1991 din 13 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378788_a_380117]
-
voievodită. Dar, iarăși, nu-i vorba despre astea toate, ci de havuzul, așa cum e bietul de el acum, salvat totuși un timp de hidoșenii și stînd umil în vipia de 35 de grade de-afară. Ei bine, zilnic, pe la prînzul pîrjolit, se consumă aici una din cele mai ingenui reprezentații. Numai dacă o luăm, firește, în sine, fără conotații năstrușnice, precum cele la îndemîna oricărui condeier, fie el și prozator oarecum notoriu al urbei, cu rubricuță obscură într-un jurnal bahluian
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
Doamne, nu te uita-vei oare la ale noastre triste suferințe Printre aceste vălvătăi neîncetat trudind? stăpînii noștri aspri rîd 220 De toată-ndurerarea noastră. Sîntem silite să-nvîrtim roată pentru apa, Coșul cel greu să îl purtăm pe-ai noștri umeri pîrjoliți, să dăm prin sita Nisipul și cenușile, si lutul să-l amestecăm cu lacrimi și cu pocăința. Acuma timpurile asupră-ne s-au fost întors; ne-am dat Disprețului, și-acum disprețuite sîntem de sclavii dúșmanilor noștri. 225 A noastră
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
pe ale Tainei străzi? Unde vi-s fiarele și cei care corvezile vi el împart? aceștia-s oare prizonierii? Unde vi-s lanțurile? unde va sînt lacrimile? de ce priviți în jur? 680 De sînteți însetați, există rîul: mergeți, spălați-vă pîrjolite mădularele, Ce-i bun din tot Ținutul este naintea voastră, căci Taină nu mai este". Apoi Toți Sclavii de pe fiece Pămînt din largul Univers Cîntă un Cîntec Nou, înecînd haosul în armoniile-i voioase, În timp ce al lui Urizen îmblăciu răsunắ
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
presupun lectura fragmentelor, mersul la sursă. Desigur, edificiul cirenaic evocă șantierele arheologice grecești din ziua de azi: resturi de recipiente risipite, triglife și metope pe jumătate îngropate în pământ, scări prăbușite, pietre desprinse din zid și împrăștiate, țărână și ierburi pârjolite acoperă ceea ce a fost splendoare și măreție altădată, iar acum seamănă cu un câmp de ruine, cu un puzzle din care unele piese majore vor lipsi întotdeauna. Dar ceea ce a rămas permite respingerea afirmațiilor răuvoitoare și readucerea lui Aristip din
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
puternic naturală, satul vechi, Matiora, fiind o insulă suficientă sieși ca resurse și peisaj, și lumea de neînțeles a orașului, despre care bătrînele povestesc din auzite cele mai mari năzdrăvănii. Și totuși...cel din urmă adăpost rămas întreg în satul pîrjolit, acolo unde bătrînii se adună în cea din urmă noapte petrecută pe ostrov, este o veche baracă kolceakovistă. Traducerea lui Mircea Aurel Buiciuc, foarte dificilă probabil, pentru că Valentin Rasputin folosește din plin limbajul popular rus, recurge la o varietate impresionantă
Despărțirea de Matiora by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/17160_a_18485]
-
tonul este mai dur, mai direct și, uneori, sarcastic, în nota, alt fel destul de facilă, a pamfletului versificat: „Ce era el anume în carne și oase/ din creștet în călcâie/ o tigvă de maimuță pe un ciot de homunculus/ fața pârjolită de gălbeneală și umbrită de crețuri/ gură zvârlind țipete a poruncă și-nfricoșare/ câți îl vedeau în preajmă murmurau în ei înșiși/ ia te uită cine peste noi tronează”. Câteva pagini din Poemul care își citește cititorul (2001) sunt compuse în
STANCIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289864_a_291193]