61 matches
-
satele Glodu, Gonțești, Negoșina, Păcurile, Pârlita, Poenari, Pletari, Șuchea și Valea Verzei, totalizând 1570 de locuitori. Satul Cănești era în acel moment pe cale de dispariție, din cauza unei alunecări de teren care îi obligase pe localnici să se mute în cătunul Pârlita (care mai târziu avea să-și ia el însuși numele de Cănești). În comună funcționau 5 biserici și o școală cu 35 de elevi (din care 3 fete). În 1925, comuna era alcătuită din aceleași sate, inclusă în plasa Sărățelu
Comuna Cănești, Buzău () [Corola-website/Science/300804_a_302133]
-
de locuitori în total. În 1950, comuna Cocioc a fost inclusă în raionul Căciulați și apoi (după 1960) în raionul Răcari al regiunii București. În 1968, a redevenit parte din județul Ilfov, cu această ocazie comună fiind reorganizata. Astfel, satele Pârlita, Cocioc și Brătulești au fost comasate și incluse în satul Periș, care a devenit reședința comunei și a dat și numele acesteia. În 1981, comuna Periș a fost transferată la Sectorul Agricol Ilfov, o entitate aflată în subordinea municipiului București
Comuna Periș, Ilfov () [Corola-website/Science/300506_a_301835]
-
este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna purta numele de "Căciulați", făcea parte din plasa Snagov a județului Ilfov și era formată din satele Căciulați, Canela, Moara Săracă (fostul nume al satului Moara Vlăsiei), Pășcani și Pârlita, având în total 2058 de locuitori și 490 de case. În comună funcționau două mori de apă, o mașină de treierat cu aburi, două școli mixte și cinci biserici. În 1925, comuna este atestată ca parte a plășii Băneasa din
Comuna Moara Vlăsiei, Ilfov () [Corola-website/Science/310024_a_311353]
-
de elevi (dintre care 9 fete). La acea vreme, pe teritoriul actual al comunei mai funcționau în aceeași plasă și comunele Obedeni, Uiești-Goleasca și Uiești-Moșteni. Comună Obedeni, era reședința plășii și avea în compunere satele Anghelești, Bucșanii de Jos, Obedeanca, Pârlita și Vadu Lat, cu 1279 de locuitori. În comuna Obedeni existau o biserică și o școală primară mixtă cu 47 de elevi (dintre care 3 fete). Comună Uești-Goleasca, cu satele Uești-Golești și Popeasca-Ciupagea avea 744 de locuitori, o biserică, o
Comuna Bucșani, Giurgiu () [Corola-website/Science/310494_a_311823]
-
majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (93,19%). Pentru 6,49% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Câlniștea a județului Vlașca și era formată din satele Adunații Copăceni, Berești și Pârlita, având în total 2567 de locuitori. Existau în comună o școală comunală mixtă primară cu 85 de elevi (dintre care 22 fete) și trei biserici (două la Adunații Copăceni, una la Pârlita). La acea vreme, pe teritoriul actual al comunei
Comuna Adunații-Copăceni, Giurgiu () [Corola-website/Science/310491_a_311820]
-
era formată din satele Adunații Copăceni, Berești și Pârlita, având în total 2567 de locuitori. Existau în comună o școală comunală mixtă primară cu 85 de elevi (dintre care 22 fete) și trei biserici (două la Adunații Copăceni, una la Pârlita). La acea vreme, pe teritoriul actual al comunei, mai funcționa în aceeași plasă și comuna Dărăști, formată din satele Dărăști-Mărcuța, Dărăștii de Jos și Dărăștii de Sus, având în total 1144 de locuitori, două biserici și o școală cu 32
Comuna Adunații-Copăceni, Giurgiu () [Corola-website/Science/310491_a_311820]
-
1144 de locuitori, două biserici și o școală cu 32 de elevi (dintre care 2 fete). Anuarul Socec din 1925 consemnează cele două comune în plasa Călugăreni a aceluiași județ, comuna Adunații-Copăceni având 1514 locuitori în satele Adunații Copăceni și Pârlita, iar comuna Dărăști având 2020 de locuitori în satele Dărăști și Pâslari. În 1950, comunele au fost transferate raionului Vidra și apoi (după 1960) raionului Giurgiu din regiunea București, context în care satul și comuna Dărăști și-au schimbat numele
Comuna Adunații-Copăceni, Giurgiu () [Corola-website/Science/310491_a_311820]
-
Dărăști și Pâslari. În 1950, comunele au fost transferate raionului Vidra și apoi (după 1960) raionului Giurgiu din regiunea București, context în care satul și comuna Dărăști și-au schimbat numele în "Dărăști-Vlașca", pentru a fi diferențiate de Dărăști-Ilfov. Satul Pârlita a luat în 1968 denumirea de "Argeșul". În 1968, ele au trecut la județul Ilfov, comuna Dărăști a fost desfiiințată și inclusă în comuna Adunații Copăceni, care a preluat și satele Varlaam și Mogoșești de la comuna desființată Copăceni. Tot atunci
Comuna Adunații-Copăceni, Giurgiu () [Corola-website/Science/310491_a_311820]
-
Terasa Argeșului” de la marginea de nord-est a satului Varlaam. Ele cuprind vestigii începând din neolitic și terminând cu Evul Mediu. Alte nouă obiective sunt clasificate ca monumente de arhitectură: (începutul secolului al XX-lea); (1897) ambele aflate în fostul sat Pârlita/Argeșu, actualmente în Adunații-Copăceni; (1875, refăcută în 1935); (sfârșitul secolului al XIX-lea), ambele în strada Bisericii din satul Adunații-Copăceni; (1873) din fostul sat Pâslari; (începutul secolului al XX-lea); (1873) ultimele trei în satul Dărăști-Vlașca; (începutul secolului al XX
Comuna Adunații-Copăceni, Giurgiu () [Corola-website/Science/310491_a_311820]
-
Dealurile Bujoarele (38 0m), în care apar gresii, șisturi și calcare de varsta devoniana. Pe latura estică a Munților Macin, până la valea Lozovei, apar numai două culmi paralele, prima formată din Dealul Coșlugea (336 m) și a doua din dealurile Pîrlita și Boclugea (393 m), constituite, de asemenea, din cuarțite, filite, granițe de varsta proterozoica. În nord-estul Munților Macin se află Depresiunea Tăiței superioare, cu caracter longitudinal (Nifon-Balabancea-Horia), care, prin Pasul Teilor, se prelungește în depresinea Luncaviței. În cuprinsul depresiunii Tăiței
Munții Măcin () [Corola-website/Science/306314_a_307643]
-
Iași a fost inclusă pe Lista monumentelor istorice din județul Iași din anul 2015, având codul de clasificare . Pe această listă este trecut 1691 ca an al construcției. Înainte de Primul Război Mondial, locul unde se află biserica era denumit Fundacul Pârlita. În prezent, lăcașul de cult se află în spatele clădirilor din perimetrul delimitat de străzile Cuza Vodă, Gh.I. Brătianu și Bulevardul Ștefan cel Mare și Sfânt. Biserica "Sf. Dumitru" din Iași a fost zidită în anul 1690 de către medelnicerul Ioan (Ionașcu
Biserica Sfântul Dumitru-Balș din Iași () [Corola-website/Science/318006_a_319335]