78 matches
-
2007, 18.95 lei COOLTURISME Mai bine lomo decât comunist Mădălina COCEA Aparatul meu foto Smena stă în același sertar de lemn de stejar în care lțam lăsat la nouă sau zece ani. În amintiri, se regăsește întrțo vitrină alături de pâslarii în liniuțe crem și maro, crema de mâini Doina, deodorantul 4x4, înghețata de cicoare, hârtia fotografică de la Azomureș și sticla de Brifcor. Este unul din acele obiecte care ne fac să privim comunismul copilăriei în culori sepia. Însă în era
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2186_a_3511]
-
m-au lăsat în sacou, în care m-au ținut toată iarna în celula neîncălzită și mi-au tăiat curelușele lungi de la sandalele cu care eram încălțat. Fiindcă nu se țineau sandalele de picior mi-au aruncat în celulă niște pâslari rupți la talpă în care m-au ținut tot timpul anchetei. Mă scoteau zilnic la anchetă, cu câteva scurte întreruperi. În aceste întreruperi din anchetă am înțeles că descindeau pe teren smulgând informații din diferite parohii unde funcționasem ca să aibă
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
Bolat Georgeta Cătana Sonia Calfa Marieta Cehan Vasile Chirilă Sebastian Chiron Florentina Ciobotaru Gheorghe Ciobotaru Valeriu Dahore Vasile Dima Mariana Dimir Marieta Dumitriu Costică Irimia Viorel Marcu Ioan Mardare Ioan Marian Mihai Matei Elenă Mistreanu Ortansa Murguleț Jean Nedu Gabriel Pîslari Valeriu Popa Ecaterina Popa Paul Purice Gheorghe Rotariu Adrian Scacir Traian Spanache Elenă Solomon Gilda Stan Costel Stratulat Paul Teodorescu Marius Vîrnă Nicolae Aghiorghiesei Mariana Azoiței Safta Alexa Claudiu Blezneac Ioan Boboc Măricel Bojian Petru Buceac Mariana Bulgaru Zenovia Buzdugan
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
În 9 februarie 1963 și se anunțase că Dunărea amenință cu ruperea digului. Și-atunci, Într-o seară, după ce am servit masa, ne-a scos pe platou În colonie acolo, ne-a adunat pe toți..., gardienii Îmbrăcați cu șube, cu pâslari, cu căciuli, iar noi În ce-aveam, cu zeghele ălea prin care bătea vântu’, fără nici un obstacol... Ne-a Încolonat și ne-a scos să cărăm fascine 1 să protejăm digu’. Ăstea erau niște maldăre de nuiele din salcie, lungi
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
mai câștige timp plecau aproape dezbrăcați, ceea ce iarna era destul de periculos. Comunicarea între celule se făcea prin alfabetul „morse”. Ca să nu fie surprins cel care bătea era păzit la vizetă de cineva, care cu ureche sensibilizată la maxim auzea târșâitul pâslarilor cu care umblau gardienii. Celula în care stătea Nicolae Petrașcu era complet izolată, căci era ultima, iar penultima în mod intenționat era păstrată în permanență goală. Totuși fiind lângă W.C. când se executa programul se puteau face câteva comunicări prin
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
vaci și ce mai aveau ei, se vedea că fuseseră oameni gospodari că aveau multe animale. C.I.: Rusofoni? Calul a fost cumpărat adică de la un basarabean de etnie română sau era rus? R.R.: Era rus că vorbea numai rusește. Avea pâslari din aceia specifici și nu știa românește deloc. C.I.: Așadar, chiar și rușii fugeau din fața armatei sovietice, din fața comuniștilor. R.R.: Fugeau din fața armatei sovietice și a comuniștilor. Ne-am dat seama că erau foarte bogați, înstăriți dacă aveau atâtea animale
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
de tovarăși revoluționari. Poate costumele Zînei și Dariei, fidele asistente și menajere ale profesorului, sînt undeva pe la jumătatea drumului: nu merge materialul lucios, pretențios al rochițelor, cu varianta saluri, broboade, ciorapi fini negri, șosete groase albe și un fel de pîslari. Mă întorc și mă întreb, din nou, și după acest spectacol: Omul cu inima de cîine - calau sau victima?
Experimentul din strada Precistenka by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/18140_a_19465]
-
Gâza Andronic, S - drum comunal Vuliva, E - Jacotă Reveca, V - Cuciurean Constantin"; - poziția 102 coloana 4 va avea următorul cuprins: "Sat Frătăuții Noi, S = 351 mp, 4 săli de clasă, fundație beton, pereți cărămidă, acoperiș țiglă, N - Moisuc Constantin, S - Pâslari Stelică, E - fost sediu CAP, V - drum comunal Târnăuca"; - poziția 104 coloana 4 va avea următorul cuprins: "Sat Costișa, S = 346 mp, 6 săli de clasă, fundație beton, pereți cărămidă, acoperiș tablă, N - drum județean Frătăuții Noi - Costișa, S - Covașă
HOTĂRÂRE nr. 1.170 din 23 iulie 2004 pentru modificarea şi completarea anexelor la Hotărârea Guvernului nr. 1.357/2001 privind atestarea domeniului public al judeţului Suceava, precum şi al municipiilor, oraşelor şi comunelor din judeţul Suceava. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/160408_a_161737]
-
Nicolae și Aurora născută la 17 decembrie 1918 în localitatea Bahrinești, Hliboca, Cernăuți) și Oltea, născut la data de 25 septembrie 1970 în localitatea Bahrinești, Hliboca, Cernăuți, Ucraina, cetățean ucrainean, cu domiciliul actual în Ucraina, localitatea Bahrinești, Hliboca, Cernăuți. 32. Pîslari Elena, fiica lui Dmitrișciuc Feodor (fiul lui Ion și Vasilisa născută la 18 aprilie 1906 în localitatea Sverdiac, raionul Rîșcani) și Ludmila, născută la data de 10 iulie 1976 în localitatea Bălți, Republica Moldova, cetățean moldovean cu domiciliul stabil în Republica Moldova
HOTĂRÂRE nr. 973 din 22 august 2007 privind redobândirea cetăţeniei române de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/190644_a_191973]
-
născută la 18 aprilie 1906 în localitatea Sverdiac, raionul Rîșcani) și Ludmila, născută la data de 10 iulie 1976 în localitatea Bălți, Republica Moldova, cetățean moldovean cu domiciliul stabil în Republica Moldova, localitatea Bălți str. Conev nr. 46a, ap. 27. Copii minori: Pîslari Ecaterina, născută la 7 august 1996, Pîslari Denis, născut la 8 mai 1999 și Pîslari Maxim, născut la 19 august 2004. 33. Popov Mariana, fiica lui Dumitru și Ecaterina (fiica lui Bâtlan Gheorghe și Elena născută la 6 februarie 1919
HOTĂRÂRE nr. 973 din 22 august 2007 privind redobândirea cetăţeniei române de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/190644_a_191973]
-
Sverdiac, raionul Rîșcani) și Ludmila, născută la data de 10 iulie 1976 în localitatea Bălți, Republica Moldova, cetățean moldovean cu domiciliul stabil în Republica Moldova, localitatea Bălți str. Conev nr. 46a, ap. 27. Copii minori: Pîslari Ecaterina, născută la 7 august 1996, Pîslari Denis, născut la 8 mai 1999 și Pîslari Maxim, născut la 19 august 2004. 33. Popov Mariana, fiica lui Dumitru și Ecaterina (fiica lui Bâtlan Gheorghe și Elena născută la 6 februarie 1919 în localitatea Giurgiulești, județul Cahul), născută la
HOTĂRÂRE nr. 973 din 22 august 2007 privind redobândirea cetăţeniei române de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/190644_a_191973]
-
de 10 iulie 1976 în localitatea Bălți, Republica Moldova, cetățean moldovean cu domiciliul stabil în Republica Moldova, localitatea Bălți str. Conev nr. 46a, ap. 27. Copii minori: Pîslari Ecaterina, născută la 7 august 1996, Pîslari Denis, născut la 8 mai 1999 și Pîslari Maxim, născut la 19 august 2004. 33. Popov Mariana, fiica lui Dumitru și Ecaterina (fiica lui Bâtlan Gheorghe și Elena născută la 6 februarie 1919 în localitatea Giurgiulești, județul Cahul), născută la data de 6 mai 1976 în localitatea Giurgiulești
HOTĂRÂRE nr. 973 din 22 august 2007 privind redobândirea cetăţeniei române de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/190644_a_191973]
-
PISARI ION, fiul lui Vasile (n. la 24.08.1934 în Ciorești) și Alexandra, născut la data de 16 iulie 1958 în localitatea Ciorești, județul Nisporeni, Republica Moldova, cetățean, moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, Edineț, str. Cotovschi nr. 117. 164. PÎSLARI OCTAVIAN, fiul lui Boris (fiul lui Tudor n. la 03.03.1924 în Sofia și Vera) și Tatiana, născut la data de 5 decembrie 1976 în localitatea Chișinău, județul Chișinău, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, Bălți, str.
HOTĂRÂRE nr. 4 din 5 ianuarie 2006 privind redobândirea cetăţeniei române de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/173571_a_174900]
-
6, ap. 22. (1.646/2003) 125. Pintilei Sergiu, fiul lui Valerii și Maria, născut la data de 31 decembrie 1979 în localitatea Balatina, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, raionul Glodeni, satul Balatina. (7.188/2003) 126. Pîslari Veaceslav, fiul lui Gheorghe și Parascovia, născut la data de 25 noiembrie 1976 în localitatea Chișinău, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, orașul Chișinău, Str. Pandurilor nr. 55, bl. 2, ap. 43. (5.509/2003) 127. Plămădeală Elena
ORDIN nr. 2.857/C din 21 octombrie 2009 privind redobândirea cetăţeniei române de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/216498_a_217827]
-
de 15 octombrie 1982 în localitatea Chișinău, județul Chișinău, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Chișinău, str. Ialoveni nr. 96, bl. V, ap. 9. (14/203/2003) 40. Gîrleanu Renat, fiul lui Grigore și Elizaveta (fiica lui Pîslari Vasile, născut la 23.12.1918 în localitatea Gura Bîcului, raionul Anenii Noi), născut la data de 8 aprilie 1982 în localitatea Costești, raionul Ialoveni, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Costești, raionul Ialoveni. (2.291/2008
ORDIN nr. 1.237/C din 16 aprilie 2009 privind redobândirea cetăţeniei române de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/210521_a_211850]
-
Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Chișinău, Durlești, Str. Livezilor nr. 156. (4.438/2008) Copii minori: Petrache Adriana, născută la data de 26.06.1995, și Petrache Vasile, născut la data de 12.01.1998. 122. Pîslari Rosița, fiica lui Grigore și Elizaveta (fiica lui Vasile, născut la 23.12.1918 în raionul Anenii Noi), născută la data de 1 martie 1976 în localitatea Costești, raionul Ialoveni, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, raionul Ialoveni
ORDIN nr. 1.978/C din 16 iulie 2009 privind redobândirea cetăţeniei române de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/213968_a_215297]
-
1 Mai, bl. A, ap. 25. (4.732/2008) Copii minori: Reus Ecaterina, născută la data de 16.08.1991, și Reus Maxim, născut la data de 30.07.1999. 252. Roșca Alen, fiul lui Andrei și Nina (fiica lui Pîslari Dumitru, născut la 25.07.1922 în localitatea Brătuleni, raionul Nisporeni), născut la data de 1 aprilie 1981 în localitatea Durlești, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Durlești, str. Ștefan Vodă nr. 71 A. (4.718/2008
ORDIN nr. 1.979/C din 16 iulie 2009 privind redobândirea cetăţeniei române de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/213776_a_215105]
-
lui Tichic Teodor (născut la 20.04.1932 în localitatea Dahmovici) și Elisaveta, născută la data de 3 august 1968 în localitatea Bobeica, județul Lăpușna, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Dahmovici, raionul Hîncești. (811/2003) 211. Pîslari Irina, fiica lui Alexandru și Nadejda (fiica lui Dodon Gheorghe, născut la 7.01.1924 în localitatea Vărzărești), născută la data de 25 martie 1987 în localitatea Sofia, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în localitatea Mărculești, Str. Gării nr.
ORDIN nr. 1.239/C din 16 aprilie 2009 privind redobândirea cetăţeniei române de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/210560_a_211889]
-
Gheorghe, născut la 7.01.1924 în localitatea Vărzărești), născută la data de 25 martie 1987 în localitatea Sofia, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în localitatea Mărculești, Str. Gării nr. 6, ap. 2, raionul Florești. (2.630/2008) 212. Pîslari Polina, fiica lui Alexandru ��i Nadejda (fiica lui Dodon Gheorghe, născut la 7.01.1924 în localitatea Vărzărești), născută la data de 4 ianuarie 1984 în localitatea Drochia, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Mărculești, Str. Gării
ORDIN nr. 1.239/C din 16 aprilie 2009 privind redobândirea cetăţeniei române de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/210560_a_211889]
-
La sfârșitul secolului al XIX-lea, Păltineni făcea parte din comuna Păltineni din plaiul Buzău al județului Buzău, comună cu reședința în satul Nehoiu și formată din cătunele Albinari, Botele, Cătiașu-Ploscari, Curmătura, Fundătura, Fundu Nehoiului, Gura Cătiașului, Muscani, Nehoiu, Păltineni, Pâslari și Piatra, având în total 1920 de locuitori. În comuna Păltineni, 3 mori de apă, 2 făcae, o stână la Fundu-Nehoiului, 3 biserici (la Păltineni, Nehoiu și Curmătura) și o școală cu 28 de elevi în Păltineni. Reședința comunei era
Păltineni, Buzău () [Corola-website/Science/301030_a_302359]
-
dintre care 2 fete). Anuarul Socec din 1925 consemnează cele două comune în plasa Călugăreni a aceluiași județ, comuna Adunații-Copăceni având 1514 locuitori în satele Adunații Copăceni și Pârlita, iar comuna Dărăști având 2020 de locuitori în satele Dărăști și Pâslari. În 1950, comunele au fost transferate raionului Vidra și apoi (după 1960) raionului Giurgiu din regiunea București, context în care satul și comuna Dărăști și-au schimbat numele în "Dărăști-Vlașca", pentru a fi diferențiate de Dărăști-Ilfov. Satul Pârlita a luat
Comuna Adunații-Copăceni, Giurgiu () [Corola-website/Science/310491_a_311820]
-
au trecut la județul Ilfov, comuna Dărăști a fost desfiiințată și inclusă în comuna Adunații Copăceni, care a preluat și satele Varlaam și Mogoșești de la comuna desființată Copăceni. Tot atunci, au fost desființate satele Argeșul (comasat cu Adunații Copăceni) și Pâslari (comasat cu Dărăști-Vlașca). În 1981, o reorganizare administrativă regională a dus la transferarea comunei la județul Giurgiu. Cincisprezece obiective din comuna Adunații Copăceni sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Giurgiu ca monumente de interes local. Patru dintre ele
Comuna Adunații-Copăceni, Giurgiu () [Corola-website/Science/310491_a_311820]
-
ca monumente de arhitectură: (începutul secolului al XX-lea); (1897) ambele aflate în fostul sat Pârlita/Argeșu, actualmente în Adunații-Copăceni; (1875, refăcută în 1935); (sfârșitul secolului al XIX-lea), ambele în strada Bisericii din satul Adunații-Copăceni; (1873) din fostul sat Pâslari; (începutul secolului al XX-lea); (1873) ultimele trei în satul Dărăști-Vlașca; (începutul secolului al XX-lea); și (1823-1825), ultimele din satul Mogoșești. Celelalte două sunt clasificate ca monumente memoriale sau funerare: (a doua jumătate a secolului al XIX-lea) din
Comuna Adunații-Copăceni, Giurgiu () [Corola-website/Science/310491_a_311820]
-
1873) ultimele trei în satul Dărăști-Vlașca; (începutul secolului al XX-lea); și (1823-1825), ultimele din satul Mogoșești. Celelalte două sunt clasificate ca monumente memoriale sau funerare: (a doua jumătate a secolului al XIX-lea) din curtea bisericii din fostul sat Pâslari (actualmente parte din Dărăști-Vlașca); și crucile de piatră din curtea bisericii din Mogoșești.
Comuna Adunații-Copăceni, Giurgiu () [Corola-website/Science/310491_a_311820]
-
orașului era organizat în mai multe comune rurale din plaiul Buzău al județului Buzău. Astfel, centrul orașului împreună cu localitățile vecine (Păltineni, Curmătura) formau comuna Păltineni, formată din cătunele Albinari, Botele, Cătiașu-Ploscari, Curmătura, Fundătura, Fundu Nehoiului, Gura Cătiașului, Muscani, Nehoiu, Păltineni, Pâslari și Piatra, având în total 1920 de locuitori. În comuna Păltineni, 3 mori de apă, 2 făcae, o stână la Fundu-Nehoiului, 3 biserici (la Păltineni, Nehoiu și Curmătura) și o școală cu 28 de elevi în Păltineni. Reședința comunei era
Nehoiu () [Corola-website/Science/297049_a_298378]