126 matches
-
avut vreo problemă de gen cu fiecare dintre ele (tot în ro; oare sunt subiectiv? oricum, îmi ies din minți, pe când dimineață aveam 14 euro, iar seara doar șase...), însă, cu toate acestea, vorbind numai de aceea care are cei mai multi pățiți și, concret, jegmaniti, asta e, că nu e alta că ea și nu se confundă altă cu ea, căci se numește: +4 vodaffone! Da, nu întâmplător așa am pus, căci revenind cu ceea ce am spus mai sus, ei observa, de
EXISTA COMPANIE DE TELEFONIE SERIOASA? de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1035 din 31 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/344513_a_345842]
-
de dor./ Lampa-n casă nu mai arde/Gardul d'îngă poartă cade./ Voi, copii, mă ascultați/Cu drag ce voi spune/Să vă duceți la părinți/ Cât i-aveți pe lume./ Nu lăsați de azi pe mâine/ Ca să nu pățiți ca mine,/ Că nici poarta, nici ocolul/ Nu vă mai stâmpără dorul./” În cântecul „Sălcuță cu crengi lăsate” apare contrastul dintre satul natal unde a avut parte de iubirea și înțelepciunea părintească și străinătatea plină de răutate: „Sălcuță cu crengi
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347906_a_349235]
-
punând în gura fiecăruia cuvinte potrivite felului său de a fi.Numele personajelor sunt alese de scriitor în mod intenționat pentru a le caracteriza.Uneori numele lor sunt simbolice ( Romândor, Slobozan), alteori definesc precis personajul ( Gurilă, Gogoman, Erudițianul, Criticos, Căpitan Pățitul, Popa Nătărău din Tândarânda,, Arhonda Suspuseanul, Arhonda Suflăvânt etc.). În concluzie, Țiganiada este întâia operă literară românească de mari proporții care se impune prin caracterul său realist, prin oglindirea critică a societății vremii.Această operă îl pune în lumină pe
IOAN BUDAI-DELEANU PROMOTOR AL PROMOVĂRII LIMBII LITERARE ROMÂNE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 223 din 11 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/348143_a_349472]
-
pat, motiv pentru care i-a bufnit râsul pe amândoi, după ce au părăsit camera tânărului. Răducanu nu știa cine a făcut șotia, dar o cam bănuia pe autoare. Același lucru îl bănuiau și mătușa Floarea cu moș Constantin și cum pățitul era hotărât să facă reclamație la milițian, dimineața prima grijă a tușei Floarea a fost să ajungă la vecina Semilia și să-i povestească necazul chiriașului său. Auzind moș Dumitru de năzbâtiile fiicei sale cea mare, a luat biciul și
SECERATORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1517 din 25 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366013_a_367342]
-
au descoperit că originea lui nu e tocmai sănătoasă. Că tatăl său luptase pe frontul antisovietic, fusese cea mai importantă obiecție. Așa că preconizata primire de atunci n-a mai avut loc. În schimb Medrea, când el îi povestise despre cele pățite ca student, îl liniștise cu un aer bonom: „Toarșu Valentin, altă făină se macină acum la moară. Fiți pe pace că totul va ieși cum trebuie!” În cele din urmă, navetistele au adoptat soluții de compromis. Astfel, una dintre ele
NAVETISTELE de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 2019 din 11 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350631_a_351960]
-
dispară. Are rostul lui în existența legii, pe care, în cele din urmă, spun savanții, o consolidează. Am un coleg de breaslă mitocan enigmatic, demon al carnavalului, călăuză în noapte și în călătoria spre Dincolo, maestru de ceremonii funebre. Celor pățiți ca mine, le dau un sfat: să nu-i iubiți pe mitocani. Doamne ferește! Gândiți-vă, totuși, la plictiseala enormă a unei societăți perfecte, fără nici un accident detestabil. Îți vine să te sinucizi într-o asemenea lume, dacă nu te ucide
VĂ IMPLOR,TĂCEŢI MAI TARE! de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1367 din 28 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353114_a_354443]
-
putineiul în pat sub plapumă, bufnindu-i râsul după ce au părăsit camera tânărului preceptor. Răducanu nu știa cine a făcut șotia, dar cam bănuia cine putea fi autoarea. Același lucru îl bănuiau și mătușa Floarea cu moș Constantin și cum pățitul era hotărât să facă reclamație la milițian, dimineața prima grijă a tușei Floarea a fost să ajungă la vecina Semilia și să-i povestească necazul chiriașului său. Auzind moș Dumitru de năzbâtiile fiicei sale cea mare, a luat biciul și
SECERĂTORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 166 din 15 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344496_a_345825]
-
pe jăratec și că El ar fi primit cu brațele deschise de toți creștinii, îndeosebi de aceia care au inimile de lemn și vasele de aur? Câți dintre ei ar avea tăria să-L recunoască pe Cel care, după cele pățite altădată, cutează să revină pentru ca din nou să le strice rânduielile și să-i alunge din Templu cu biciul?!... George PETROVAI 18 ianuarie 2013 Sighetul Marmației Referință Bibliografică: George PETROVAI - NEDREPTĂȚIREA LUI IUDA / George Petrovai : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția
NEDREPTĂŢIREA LUI IUDA de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 755 din 24 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345218_a_346547]
-
aceasta și mi-ar fi de folos sfatul tău.” Încep prin a le răspunde celor care mă contactează în acest sens că, deși am ceva studii în direcția asta nu sunt chiar un specialist, dar cu siguranță sunt un părinte pățit, un părinte ca oricare altul care se teme să nu ia decizii eronate pentru copiii săi și care atunci când totuși o face, cercetează, analizează și încearcă să găsească calea cea mai potrivită de a merge înainte. Ca părinți nu ne
Cum alegi școala copilului tău? „Sistem românesc sau american, ori britanic, ori finlandez, ori Montessori, ori german, ori Waldorf… Dar cât costă?” () [Corola-blog/BlogPost/338775_a_340104]
-
pat, motiv pentru care i-a bufnit râsul pe amândoi, după ce au părăsit camera tânărului. Răducanu nu știa cine a făcut șotia, dar o cam bănuia pe autoare. Același lucru îl bănuiau și mătușa Floarea cu moș Constantin și cum pățitul era hotărât să facă reclamație la milițian, dimineața prima grijă a tușei Floarea a fost să ajungă la vecina Semilia și să-i povestească necazul chiriașului său. Auzind moș Dumitru de năzbâtiile fiicei sale cea mare, a luat biciul și
UN SCRIITOR AL TAINICELOR IUBIRI, de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2071 din 01 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/343111_a_344440]
-
a mea despre tine e și mai rea. • Umorul te salvează oricând, dacă nu te înfundă și mai rău. • De ce să te duci în altă parte ca să fii păcălit? Vino la noi! (int). • Cine uită, nu merită (Nicolae Iorga). • Tot pățitul e priceput? Nu chiar toți pricep treaba asta. • Unii nu admiră niciodată pe nimeni. Pe ăștia nu pot să-i admir. • Copiii cresc, vârstnicii îmbătrânesc (proverb idiș). • Ferește-mă, Doamne, de boală, de ghinioane și de bani prea mulți. • Știința
ZICERI (239/240) – FEMEI NERVOASE & BEŢIVUL ORAŞULUI de DOREL SCHOR în ediţia nr. 1952 din 05 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378816_a_380145]
-
pat, motiv pentru care i-a bufnit râsul pe amândoi după ce au părăsit camera tânărului. Răducanu nu știa cine a făcut șotia, dar o cam bănuia pe autoare. Același lucru îl bănuiau și mătușa Floarea cu moș Constantin și cum pățitul era hotărât să facă reclamație la milițian, dimineața prima grijă a tușei Floarea a fost să ajungă la vecina Semilia și să-i povestească necazul chiriașului său. Auzind moș Dumitru de năzbâtiile fiicei sale cea mare, a luat biciul și
PUNŢI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1430 din 30 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371952_a_373281]
-
escapada sentimentala va ieși la iveală Se așează dărâmată pe bancă, în sala de așteptare aproape pustie lângă o femeie între două vârste cu multe bagaje în jurul ei. Nu vede nici o ieșire din situația în care se află. „Ce-ati pățit, de ce plângeți,” o întrebă femeia de lângă ea. “Mi-a furat genata când să intru în gară. Nu mai am bani și nici buletin.”. Femeia a privit-o atentă pe tanara elegată și a întrebat-o „Unde mergeti?” Între două reprize
INFIDELITATE de DORINA STOICA în ediţia nr. 1513 din 21 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377806_a_379135]
-
că nu s-a ținut de cuvânt și nu a încercat schimbarea. Pe lângă Marghiolița lui Giolgău când trecu mai devreme și îi zise doar: - Bună ziua Marghioliță!” Fără alte glume, îl opri și aia și îl întrebă, dacă e bolnav: -Ce-ai pățit Vulpe? Te-a lovit gălbeaza, de ai aerul ăla de om suferind? -Ești sărită după fix Marghioală, de -mi cobești a rău? Arăt eu a om gălbejit? Du-te fă la doctor, să-ți iei ochelari de vedere! - Păi atunci
VULPE de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2275 din 24 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375678_a_377007]
-
Bătălia de la Nicopoli. Surprinși prin repejunea și tăinicia sosirii armiei de căpetenie a osmanilor, căpitanii franceji cerură pentru sine în plin consiliu de război onoarea primului atac, nu voiră să steie în urma nimărui în luptă și respinseră sfatul cuminte al pățiților generali ungurești, cari dădeau cu socoteala ca trupelor sprintene a avangardelor turcești să li se opuie în luptă asemenea trupe sprintene dintr-ale lor și anume cele moldovenești și muntene, iar cu părțile de oștiri grele și bine armate să
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
pe cari nu le-am enunțat și nu le-am avut niciodată. Ceea ce am voit să zicem și repetăm acum este ca să nu se dea prea mare gravitate unor nimicuri. Voltaire spune într-un loc [... ] și ceea ce omul este, cel pățit, trecut prin suferinți și devenit simțitor, e cu atât mai mult copilul care nu are conștiință deplină despre necazul ce ni-l poate pricinui. Unii, fără a fi răi, sunt răutăcioși și încăpățînați, la mulți mijloacele de cari dispune pedagogia
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
au nevoie de o corecție de viață pentru a deveni mai realiști În autoaprecieri. De altfel, un alt proverb ne spune: „Cine păgubește se Înțelepțește”.) „Trebuie să roșim când săvârșim o greșeală, dar nu atunci când o Îndreptăm.” (J.-J. Rousseau) Pățitul suflă și-n iaurt. (Pățitul devine atât de temător, Încât ajunge să fie circumspect chiar și față de oamenii binevoitori sau față de situațiile favorabile, nou-apărute: „Omul nepățit, chiar văzând, nu vede”.) Socoteala de-acasă nu se potrivește cu tocmeala din târg
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
de viață pentru a deveni mai realiști În autoaprecieri. De altfel, un alt proverb ne spune: „Cine păgubește se Înțelepțește”.) „Trebuie să roșim când săvârșim o greșeală, dar nu atunci când o Îndreptăm.” (J.-J. Rousseau) Pățitul suflă și-n iaurt. (Pățitul devine atât de temător, Încât ajunge să fie circumspect chiar și față de oamenii binevoitori sau față de situațiile favorabile, nou-apărute: „Omul nepățit, chiar văzând, nu vede”.) Socoteala de-acasă nu se potrivește cu tocmeala din târg. (Adeseori, Într-un fel plănuim
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
rostul celei viitoare. Dar să nu uităm că în destinul său oamenii își găsesc oglindită propria soartă. Soarta cum ar trebui să fie, ca să fie soartă bună. Un minimum de efort empatic ne poate așeza în pielea acestui personaj matur, pățit și frământat, care este un om oarecare. Ni-l putem imagina acasă, în Itaca, în liniștea palatului modest ca o casă țărănească din cătunul meu Dobridor, depănând singur sau împreună cu „preaînțeleapta” (perifronensis) Penelopa amintiri și gânduri despre cum se derulează
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
nu își putea explica misteriosul fenomen, nici măcar soldații aflați în mașina de luptă. Dată fiind ambianța semisătească, locul unde se dezbat opiniile și se caută explicații raționale pentru ciudata întâmplare e la o petrecere, eveniment la care participă, alături de cel pățit, figuri exponențiale ale comunității: preotul Petrian, profesorul Olaru și Barandabulă, „nebunul satului”. Parodia, absurdă, se extinde și la nivelul subiectului discuțiilor, care degenerează treptat în pălăvrăgeli despre comunism, terorism, intrarea României în NATO ș.a.m.d. P. se remarcă din
PATRASCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288714_a_290043]
-
în care este apoi redactor la revistele „Erdélyi Helikon”, „Termés”, „Utunk”, „Napsugár”, „Igaz Szó”. Reprezentant de frunte al lirismului de orientare populară al literaturii maghiare din România, debutează ca traducător în „Erdélyi Helikon” cu versiunea în maghiară a povestirii Stan pățitul de Ion Creangă (1938). Traduce din proza lui I.L. Caragiale, Ion Creangă, Al. Vlahuță, din poezia lui Mihai Eminescu, G. Coșbuc, G. Bacovia, Ion Bănuță, Mihai Beniuc, Veronica Porumbacu. Autorii lui preferați sunt G. Bacovia și Ion Creangă. Transpunerile, împrăștiate
KISS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287717_a_289046]
-
Conținutul nu e prea direct. Nu erau niște descoperiri. Apar o mulțime de Sutre, dar se ocolește miezul care mă interesează. Nu mă liniștesc până nu ajung la partea pe care vreau să o aflu. Prin comparație, în povestirile celor pățiți se află exact ceea ce vreau să știu. Normal că sunt unele porțiuni în care nu poți avea încredere oarbă. Am certitudinea că pot să diferențiez părțile în care pot avea și pe cele în care nu pot avea. Am o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2279_a_3604]
-
cu oiștea-n gard; „hop și eu cu țața Lina“; „tronc, Marițo!“; „ce mi-e baba Rada, ce mi-e Rada baba?“; „de lemn Tănase“; „moș Ene pe la gene“; „să vorbească și nea Ion că și el e om“; „Stan pățitul“. Când Îmi veți explica În mod coerent de ce se ridică monumente În onoarea soldatului necunoscut sau de ce e considerat el necunoscut, sau de către cine rămâne el necunoscut, atunci vă voi spune și eu de ce cred că mă cheamă Popescu. Cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
nu fim acuzați pe nedrept, ca acaru' Păun... Ce, pe nedrept?! se zborșește iar Mânecuță. Cetățenilor cinstiți, n-are de ce să le fie frică! Numai ăia de teapa voastră, ăia, da, se tem! Asta..., teoretic, îl contrazice Fratele. Suntem oameni pățiți. Am omis să vă spun că am luat cu noi și un coș, acesta, care este acum la Boss, în care se afla un..., un plod, un copil, un bebeluș mai aparte, probabil al lui Coco sau adus de dânsa
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
după cei dezmățați, care n-așteaptă decât să strice și să prade cum ne-au furat și nouă carnea astă-iarnă! reluă Niculina revoltată. Că oamenii nu ne-or da nici de mâncare, și nici n-or sări pentru noi. Sunt pățită eu cu oamenii, de nici să nu mai aud de ei! Filip, bucuros de energia soției sale, mormăi greoi: ― S-a stricat lumea și s-a înrăit cum nu se mai poate... După o clipă, Niculina, parcă și-ar fi
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]