45,391 matches
-
gigant considerat o minune a tehnicii contemporane. - Omul a venit în viață și în istorie pentru iubire și pentru a face cât mai mult bine în existența sa, dar ce se întâmplă pe Terra de multe ori arată exact contrariul... - Păcat! Se pare că societatea nu a evoluat prea mult dacă latinescul ”Homo homini lupus” încă ne reprezintă, în egală măsură, ca indivizi și ca mase. Ne schilodește sufletul ura. Și ne îmbolnăvește. Ne erau de ajuns cancerul si calamitățile naturale
CÂND ,,CERUL SE SPARGE CRUNT ŞI CADE ÎN OCEANE” de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2304 din 22 aprilie 2017 by http://confluente.ro/emilia_tutuianu_1492828294.html [Corola-blog/BlogPost/382962_a_384291]
-
schilodește sufletul ura. Și ne îmbolnăvește. Ne erau de ajuns cancerul si calamitățile naturale! Dar nu cred că se mai poate schimba ceva: probabil că răul este prea adânc împlântat în ființă, nu mai putem exista fără el. Încă odată: păcat! - Vorbiți-ne vă rog de preocupările dvs. de acum... - În afara de naveta Phoenix-Toronto la care mă trimite dorul sa-mi văd fiica, stabilită de câțiva ani în Ontario, mai fac și o altă navetă, către Las Vegas, unde administrăm, eu
CÂND ,,CERUL SE SPARGE CRUNT ŞI CADE ÎN OCEANE” de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2304 din 22 aprilie 2017 by http://confluente.ro/emilia_tutuianu_1492828294.html [Corola-blog/BlogPost/382962_a_384291]
-
Acasă > Strofe > Delicatețe > PASTE FERICIT! Autor: Gheorghe Șerbănescu Publicat în: Ediția nr. 1206 din 20 aprilie 2014 Toate Articolele Autorului Paste Fericit! Versuri mângâietoare, în patimă durerii, păcat plătit - Isus ne-a mântuit! Lumină din lumina e fără de sfârșit! (Gheorghe Șerbănescu) Paste Fericit stimata Doamna a cuvântului, Ileana Vulpescu! "Mă atrag oamenii complicați. Mă atrag major, nimicitor, doar oamenii care mă fac să visez, care maschează atât de
PAŞTE FERICIT! de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 1206 din 20 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Gheorghe_serbanescu_1397954866.html [Corola-blog/BlogPost/347851_a_349180]
-
ca între două femei care iubesc același bărbat. - Am anunțat poliția. Eu am dat telefon în noaptea aceea. Speram să ajungeți la timp ca s-o prindeți. Apoi aș fi avut tot timpul să-i pun întrebări. Numai că din păcate acțiunea voastră a dat greș. Mă râcâia un pic exprimarea lui Eric Lord „două femei care iubesc același bărbat” și mă întrebam în sinea mea cât știe exact acest om despre trecutul lui Bruno și despre prezentul lui Conrad. - Mi-
VANESSA BERI de MAGDALENA BRĂTESCU în ediţia nr. 1162 din 07 martie 2014 by http://confluente.ro/Magdalena_bratescu_vanessa_magdalena_bratescu_1394193080.html [Corola-blog/BlogPost/375120_a_376449]
-
creației universale pentru a face Universul material Dumnezeu a spus „Să fie lumină!”, iar pentru crearea omului a spus „Să facem!”. Au fost prezentate cauzele prime ale apariției bolilor pe pământ după căderea lui Adam din rai ca urmare a păcatului, relația dintre trup și suflet, viață și moarte, inimă ca centru al medicinei creștine și creier, dintre ochi și ureche (văz și auz), cauzele spirituale ale bolilor, metode de vindecare, deosebirea dintre posedat de demon și atacat de demon, definiții
FESTIVALUL „CONŞTIINŢA”, EDIŢIA A IV-A, 2016 de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2111 din 11 octombrie 2016 by http://confluente.ro/elena_trifan_1476212563.html [Corola-blog/BlogPost/381009_a_382338]
-
laică. Boala este considerată o formă de încercare a credinței, moartea „cel mai glorios moment din viața omului”, o continuare a vieții, iar frica prima boală cunoscută de omul căzut din rai. Printre cauzele spirituale ale bolilor au fost menționate: păcatul, idolatria, mâncarea cu sânge, adulterul sau intenția de adulter, trufia puterii, disprețuirea așezămintelor lui Dumnezeu, păcătuirea după vindecare, încrederea în regi și în doctori, ci nu în Dumnezeu, luarea împărtășaniei fără vrednicie, îndoirea de mesajul divin. Din pedagogia vindecării fac
FESTIVALUL „CONŞTIINŢA”, EDIŢIA A IV-A, 2016 de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2111 din 11 octombrie 2016 by http://confluente.ro/elena_trifan_1476212563.html [Corola-blog/BlogPost/381009_a_382338]
-
cunoașterii. Volumul, „Multirelativitate” reprezintă un ansamblul de interviuri luate omului de știință și scriitorului Florentin Smarandache de către cotidiene din România ca: Informația zilei, România liberă, Scurt Circuit Oltean, Agora literară, Constelații diamantine, precum și Radio România Cultural și Radio Oltenia. Din păcate televiziunile sunt preocupate mai mult cu evenimentele de senzație care infestează populația cu viruși cum ar fi crime, violuri, tâlhării, abureli politice ale politicienilor demagogi, staruri maneliste de două parale, în general nulități cărora li se face propagandă și pe
UN SAVANT ROMÂN PE SCENA ŞTIINŢEI MONDIALE de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 768 din 06 februarie 2013 by http://confluente.ro/Florentin_smarandache_un_sav_ion_nalbitoru_1360171788.html [Corola-blog/BlogPost/351757_a_353086]
-
că anumite particole pot călătorii mai repede decât viteza luminii. Activitatea domnului profesor Florentin Smarandache, alături de celelalte personalități științifice și culturale care ne reprezintă cu onoare, mândrie și patriotism națiunea, constituie însăși scara valorică a acestui neam pe plan internațional. Păcat că mass media nu l-a făcut cunoscut așa cum se cuvine în rândul neamului său, că nu i-a prezentat îndeajuns lucrările și teoriile, care, într-un viitor apropiat vor revoluționa lumea. Din lectura celor două cărți „Multirelativitate” și „Românul
UN SAVANT ROMÂN PE SCENA ŞTIINŢEI MONDIALE de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 768 din 06 februarie 2013 by http://confluente.ro/Florentin_smarandache_un_sav_ion_nalbitoru_1360171788.html [Corola-blog/BlogPost/351757_a_353086]
-
era și a înviat, pierdut era și s-a aflat. Preambul sau prolog - câteva considrații scripturistice, patristice și moral - spirituale Pilda/parabola despre Fiul risipitor/rătăcitor care se întoarce la casa părintească după rătăciri îndelungate într-o țară străină, a păcatului, unde a ajuns să jinduiască după mâncarea pe care o mâncau porcii, și este primit cu dragoste părintească și iertat de tatăl său, este precedată în Sfânta Evanghelie de la Luca (cap. XV) de alte două pilde asemănătoare ca înțeles: - pilda
CÂTEVA REFERINŢE MORAL – SPIRITUALE ŞI DUHOVNICEŞTI – EDUCATIVE CU PRIVIRE LA PILDA/PARABOLA FIULUI RISIPITOR – EVANGHELIA DE LA LUCA – CAP. 15, VERSET. 11-32… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1881 din by http://confluente.ro/stelian_gombos_1456298769.html [Corola-blog/BlogPost/383963_a_385292]
-
au rătăcit, cu drahma cea pierdută pe care femeia o caută cu insistență și aflând-o, se bucură împreună cu prietenele ei. Toate aceste pilde doresc să arate „cât de mare este iubirea lui Dumnezeu pentru firea omenească cea căzută în păcat și, prin aceasta, sub influența și sub puterea diavolului.” Întoarcerea fiului risipitor este prilej de bucurie în casa părintească căci”bucurie este înaintea îngerilor lui Dumnezeu pentru un păcătos care se pocăiește”(Luca XV, 10). Această parabolă/pildă, una dintre
CÂTEVA REFERINŢE MORAL – SPIRITUALE ŞI DUHOVNICEŞTI – EDUCATIVE CU PRIVIRE LA PILDA/PARABOLA FIULUI RISIPITOR – EVANGHELIA DE LA LUCA – CAP. 15, VERSET. 11-32… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1881 din by http://confluente.ro/stelian_gombos_1456298769.html [Corola-blog/BlogPost/383963_a_385292]
-
tu prostime!” - indicând prin acest cuvânt din urmă poporul de jos. O situație asemănătoare s-a petrecut și cu cuvântul pocăință care, în înțelesul său adevărat, indică una din cele șapte Sfinte Taine ale Bisericii noastre care constă în mărturisirea păcatelor săvârșite, din căință, regret și hotărâre de îndreptare, din împlinirea, după caz, a canonului primit, urmată de dezlegarea pe care o acordă preotul duhovnic. Dicționarul mai sus amintit, consemnând acest înțeles originar și adevărat al cuvântului pocăință, nu întrevede să
CÂTEVA REFERINŢE MORAL – SPIRITUALE ŞI DUHOVNICEŞTI – EDUCATIVE CU PRIVIRE LA PILDA/PARABOLA FIULUI RISIPITOR – EVANGHELIA DE LA LUCA – CAP. 15, VERSET. 11-32… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1881 din by http://confluente.ro/stelian_gombos_1456298769.html [Corola-blog/BlogPost/383963_a_385292]
-
îndreptare, din împlinirea, după caz, a canonului primit, urmată de dezlegarea pe care o acordă preotul duhovnic. Dicționarul mai sus amintit, consemnând acest înțeles originar și adevărat al cuvântului pocăință, nu întrevede să amintească și sensul mai nou, folosit din păcate de foarte mulți, chiar și de unii dintre credincioșii noștri neavizați, anume „a deveni adept al anumitor secte religioase creștine” (Dicționarul citat, p. 712). Să ne amintim faptul că unii dintre credincioșii noștri atribuie cu ușurință și fără să-și
CÂTEVA REFERINŢE MORAL – SPIRITUALE ŞI DUHOVNICEŞTI – EDUCATIVE CU PRIVIRE LA PILDA/PARABOLA FIULUI RISIPITOR – EVANGHELIA DE LA LUCA – CAP. 15, VERSET. 11-32… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1881 din by http://confluente.ro/stelian_gombos_1456298769.html [Corola-blog/BlogPost/383963_a_385292]
-
dea seama, acest nume unor oameni care nici ei înșiși nu și-l revendică, preferând numirea specifică confesiunii lor... Cuvântul acesta este echivalentul termenului grecesc metanoia - care implică procesul de convertire, de înnoire și depășire a firii omenești alterate de păcat. Sfântul Ioan Scărarul (numit așa după cartea lui intitulată Scara Raiului) definește pocăința ca fiind „înnoirea Botezului”, sau ca „un legământ cu Dumnezeu prin lucrarea faptelor bune - potrivnice păcatelor săvârșite înainte” (Scara, Cuv. 3, 1), deci și o mărturisire prin
CÂTEVA REFERINŢE MORAL – SPIRITUALE ŞI DUHOVNICEŞTI – EDUCATIVE CU PRIVIRE LA PILDA/PARABOLA FIULUI RISIPITOR – EVANGHELIA DE LA LUCA – CAP. 15, VERSET. 11-32… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1881 din by http://confluente.ro/stelian_gombos_1456298769.html [Corola-blog/BlogPost/383963_a_385292]
-
de convertire, de înnoire și depășire a firii omenești alterate de păcat. Sfântul Ioan Scărarul (numit așa după cartea lui intitulată Scara Raiului) definește pocăința ca fiind „înnoirea Botezului”, sau ca „un legământ cu Dumnezeu prin lucrarea faptelor bune - potrivnice păcatelor săvârșite înainte” (Scara, Cuv. 3, 1), deci și o mărturisire prin fapte bune a credinței și a numelui de creștin. Prin urmare, pocăința se află în strânsă legătură cu Botezul; că pocăința este posibilă tocmai fiindcă, prin botez, am primit
CÂTEVA REFERINŢE MORAL – SPIRITUALE ŞI DUHOVNICEŞTI – EDUCATIVE CU PRIVIRE LA PILDA/PARABOLA FIULUI RISIPITOR – EVANGHELIA DE LA LUCA – CAP. 15, VERSET. 11-32… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1881 din by http://confluente.ro/stelian_gombos_1456298769.html [Corola-blog/BlogPost/383963_a_385292]
-
seama de roadele harului primit la Botez; dar atunci când Dumnezeu binevoiește a lovi inimile noastre împietrite, așa cum a lovit Moise stânca în pustie, din care a curs apă, și din astfel de inimi curg lacrimile de pocăința care spală întinăciunea păcatului. Dacă n-ar fi harul Botezului în noi n-ar curge nici lacrimile cele mântuitoare ale pocăinței. Harul Sfântului Botez, învăluit în negura păcatelor, se trezește în noi ca dintr-un somn greu, ca dintr-un mormânt, prin lucrarea pocăinței
CÂTEVA REFERINŢE MORAL – SPIRITUALE ŞI DUHOVNICEŞTI – EDUCATIVE CU PRIVIRE LA PILDA/PARABOLA FIULUI RISIPITOR – EVANGHELIA DE LA LUCA – CAP. 15, VERSET. 11-32… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1881 din by http://confluente.ro/stelian_gombos_1456298769.html [Corola-blog/BlogPost/383963_a_385292]
-
care a curs apă, și din astfel de inimi curg lacrimile de pocăința care spală întinăciunea păcatului. Dacă n-ar fi harul Botezului în noi n-ar curge nici lacrimile cele mântuitoare ale pocăinței. Harul Sfântului Botez, învăluit în negura păcatelor, se trezește în noi ca dintr-un somn greu, ca dintr-un mormânt, prin lucrarea pocăinței”. Trebuie subliniat faptul că pocăința nu este lucrarea unei clipe, a unui singur moment din viața noastră. Nu putem s-o încheiem într-o
CÂTEVA REFERINŢE MORAL – SPIRITUALE ŞI DUHOVNICEŞTI – EDUCATIVE CU PRIVIRE LA PILDA/PARABOLA FIULUI RISIPITOR – EVANGHELIA DE LA LUCA – CAP. 15, VERSET. 11-32… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1881 din by http://confluente.ro/stelian_gombos_1456298769.html [Corola-blog/BlogPost/383963_a_385292]
-
căință momentană în fața preotului duhovnic. Acest fapt, însă, nu exclude ci chiar presupune pocăința ca lucrare a vieții întregi. „Tatăl l-a primit pe fiul risipitor ca pe un fiu, nu ca pe un argat. Vedem de aici că orice păcate am săvârși, oricât ne-am îndepărta de Dumnezeu, dacă ne pocăim, Dumnezeu ne iartă și ne primește cu brațele deschise, ca tatăl din parabolă, pentru că El „nu voiește moartea păcătosului, ci ca păcătosul să se întoarcă de la calea sa și
CÂTEVA REFERINŢE MORAL – SPIRITUALE ŞI DUHOVNICEŞTI – EDUCATIVE CU PRIVIRE LA PILDA/PARABOLA FIULUI RISIPITOR – EVANGHELIA DE LA LUCA – CAP. 15, VERSET. 11-32… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1881 din by http://confluente.ro/stelian_gombos_1456298769.html [Corola-blog/BlogPost/383963_a_385292]
-
nevoia să mărturisească; la început în gândul și în mintea sa, apoi tatălui la care se întoarce: - Tată! Greșit-am... primește-mă!... În aceste cuvinte se află tot ce se cuprinde în noțiunea de pocăință; și mărturisirea cu lacrimi a păcatelor, și căința sau părerea de rău pentru încălcarea poruncii și părăsirea casei părintești, precum și hotărârea de a se îndrepta, de a se întoarce la casa la care, conform propriei sale mărturisiri, era îndestulat de toate. Ca și Zaheu vameșul, el
CÂTEVA REFERINŢE MORAL – SPIRITUALE ŞI DUHOVNICEŞTI – EDUCATIVE CU PRIVIRE LA PILDA/PARABOLA FIULUI RISIPITOR – EVANGHELIA DE LA LUCA – CAP. 15, VERSET. 11-32… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1881 din by http://confluente.ro/stelian_gombos_1456298769.html [Corola-blog/BlogPost/383963_a_385292]
-
unul din argați”. Acestea sunt momentele sau treptele adevăratei pocăințe. Ne-am putea întreba: Avea nevoie tatăl din pildă de mărturisirea fiului său risipitor? Fără îndoială că nu. Știa bine tatăl ce-a făcut fiul său, precum bine cunoaște Dumnezeu păcatele noastre. Ci noi, noi înșine avem nevoie de această mărturisire: „Fărădelegea mea o cunosc și păcatul meu este înaintea mea pururea” - zice psalmistul David. Numai o mărturisire cu căință și părere de rău „șterge fărădelegea”, dar pentru aceasta este nevoie
CÂTEVA REFERINŢE MORAL – SPIRITUALE ŞI DUHOVNICEŞTI – EDUCATIVE CU PRIVIRE LA PILDA/PARABOLA FIULUI RISIPITOR – EVANGHELIA DE LA LUCA – CAP. 15, VERSET. 11-32… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1881 din by http://confluente.ro/stelian_gombos_1456298769.html [Corola-blog/BlogPost/383963_a_385292]
-
tatăl din pildă de mărturisirea fiului său risipitor? Fără îndoială că nu. Știa bine tatăl ce-a făcut fiul său, precum bine cunoaște Dumnezeu păcatele noastre. Ci noi, noi înșine avem nevoie de această mărturisire: „Fărădelegea mea o cunosc și păcatul meu este înaintea mea pururea” - zice psalmistul David. Numai o mărturisire cu căință și părere de rău „șterge fărădelegea”, dar pentru aceasta este nevoie de „brațele părintești” întinse de Dumnezeu prin mâinile duhovnicului spre fiul care se mărturisește. Lui i
CÂTEVA REFERINŢE MORAL – SPIRITUALE ŞI DUHOVNICEŞTI – EDUCATIVE CU PRIVIRE LA PILDA/PARABOLA FIULUI RISIPITOR – EVANGHELIA DE LA LUCA – CAP. 15, VERSET. 11-32… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1881 din by http://confluente.ro/stelian_gombos_1456298769.html [Corola-blog/BlogPost/383963_a_385292]
-
mărturisire cu căință și părere de rău „șterge fărădelegea”, dar pentru aceasta este nevoie de „brațele părintești” întinse de Dumnezeu prin mâinile duhovnicului spre fiul care se mărturisește. Lui i s-a dat de către Iisus Hristos „puterea legării și dezlegării păcatelor” (Ioan XX, 22 - 23), putere care nu s-a dat nici îngerilor, dar acesta ține și locul tatălui din pildă, care nu este altcineva decât Bunul Dumnezeu, învățând, sfătuind, certând și mângăind - după caz, întotdeauna cu iubire părintească, pe cel
CÂTEVA REFERINŢE MORAL – SPIRITUALE ŞI DUHOVNICEŞTI – EDUCATIVE CU PRIVIRE LA PILDA/PARABOLA FIULUI RISIPITOR – EVANGHELIA DE LA LUCA – CAP. 15, VERSET. 11-32… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1881 din by http://confluente.ro/stelian_gombos_1456298769.html [Corola-blog/BlogPost/383963_a_385292]
-
tatălui din pildă, care nu este altcineva decât Bunul Dumnezeu, învățând, sfătuind, certând și mângăind - după caz, întotdeauna cu iubire părintească, pe cel ce se mărturisește. Acest lucru pare straniu unora dintre noi. Ce nevoie avem noi să ne mărturisim păcatele înaintea preotului? Nu pot eu face pocăință și de unul singur? Firește că se poate face pocăință și în acest mod, dar acest fel de pocăință nu este nici completă și nici mântuitoare. Ce s-ar fi ales de fiul
CÂTEVA REFERINŢE MORAL – SPIRITUALE ŞI DUHOVNICEŞTI – EDUCATIVE CU PRIVIRE LA PILDA/PARABOLA FIULUI RISIPITOR – EVANGHELIA DE LA LUCA – CAP. 15, VERSET. 11-32… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1881 din by http://confluente.ro/stelian_gombos_1456298769.html [Corola-blog/BlogPost/383963_a_385292]
-
pocăință și în acest mod, dar acest fel de pocăință nu este nici completă și nici mântuitoare. Ce s-ar fi ales de fiul risipitor, dacă ar fi rămas numai la tânguirea ce-o făcea de unul singur în țara păcatului? El simte nevoia de a se mărturisi, trebuință care, o știm cu toții, este în firea omului. „Noi credem că adevărata pocăință este un act bilateral. O parte a ei o reprezintă strădania de îndreptare, dorința de înnoire (și aceasta este
CÂTEVA REFERINŢE MORAL – SPIRITUALE ŞI DUHOVNICEŞTI – EDUCATIVE CU PRIVIRE LA PILDA/PARABOLA FIULUI RISIPITOR – EVANGHELIA DE LA LUCA – CAP. 15, VERSET. 11-32… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1881 din by http://confluente.ro/stelian_gombos_1456298769.html [Corola-blog/BlogPost/383963_a_385292]
-
Dumnezeu îl împărtășește prin mijlocirea slujitorului Său investit cu această putere, ca urmare a puterii date Sfinților Apostoli și prin ei urmașilor legitimi până la sfârșitul veacurilor”. Sunt, apoi, unii creștini care se îndoiesc de posibilitatea, mai ales în cazul unor păcate grele. În această privință, Sfântul Ioan Scărarul zice: ” Înainte de a cădea în păcat, dracii ni-l înfățișează pe Dumnezeu ca iubitor de oameni, spre a ne îndupleca mai ușor la păcătuire; iar după ce am căzut în păcat, tot el ni
CÂTEVA REFERINŢE MORAL – SPIRITUALE ŞI DUHOVNICEŞTI – EDUCATIVE CU PRIVIRE LA PILDA/PARABOLA FIULUI RISIPITOR – EVANGHELIA DE LA LUCA – CAP. 15, VERSET. 11-32… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1881 din by http://confluente.ro/stelian_gombos_1456298769.html [Corola-blog/BlogPost/383963_a_385292]
-
a puterii date Sfinților Apostoli și prin ei urmașilor legitimi până la sfârșitul veacurilor”. Sunt, apoi, unii creștini care se îndoiesc de posibilitatea, mai ales în cazul unor păcate grele. În această privință, Sfântul Ioan Scărarul zice: ” Înainte de a cădea în păcat, dracii ni-l înfățișează pe Dumnezeu ca iubitor de oameni, spre a ne îndupleca mai ușor la păcătuire; iar după ce am căzut în păcat, tot el ni-l înfățișează ca aspru spre a ne îndoi de iertare și a cădea
CÂTEVA REFERINŢE MORAL – SPIRITUALE ŞI DUHOVNICEŞTI – EDUCATIVE CU PRIVIRE LA PILDA/PARABOLA FIULUI RISIPITOR – EVANGHELIA DE LA LUCA – CAP. 15, VERSET. 11-32… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1881 din by http://confluente.ro/stelian_gombos_1456298769.html [Corola-blog/BlogPost/383963_a_385292]