1,620 matches
-
Da, veți avea o împărăteasă, bună și frumoasă! Păsările făcură o zarvă nemaipomenită la aflarea veștii că Petruș-Împărat avea să le aducă o împărăteasă. Ați ghicit, fata pe care o îndrăgise dintr-odată Împăratul Păsărilor era Mira, sora ielelor, fiica pădurarului, cu care Petruș se cunună de îndată ce reuși să o convingă pe fată că viața alături de el avea să fie cel puțin tot atât de frumoasă pe cât era viața mamei-ielelor alături de pădurar. Normal că au trăit fericiți până la adânci bătrâneți, doar ce credeți
ÎMPĂRATUL PĂSĂRILOR de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1959 din 12 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/382185_a_383514]
-
o îndrăgise dintr-odată Împăratul Păsărilor era Mira, sora ielelor, fiica pădurarului, cu care Petruș se cunună de îndată ce reuși să o convingă pe fată că viața alături de el avea să fie cel puțin tot atât de frumoasă pe cât era viața mamei-ielelor alături de pădurar. Normal că au trăit fericiți până la adânci bătrâneți, doar ce credeți? În Împărăția Păsărilor viața e tot un cântec și o petrecere și numai cucul stă de unul singur, nu-i așa? Referință Bibliografică: ÎMPĂRATUL PĂSĂRILOR / Mihaela Alexandra Rașcu : Confluențe
ÎMPĂRATUL PĂSĂRILOR de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1959 din 12 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/382185_a_383514]
-
țara noastră patriarhală." O nouă întrupare a motivului ne întîmpină la Mihail Sadoveanu, în }ara de dincolo de negură. Un boier moldovean, stăpîn al unor păduri întinse, vine într-o iarnă la vînătoare de urși însoțit de un prinț indian. Un pădurar bătrîn, moș Calistru, îi călăuzește pînă la vizuina unui urs, căreia îi pecetluise intrarea după ce animalul intrase în hibernare. Pădurarii deschid peștera și încep a-l îmboldi pe urs cu ajutorul unor țepușe. Fiara iese din vizuină, prințul indian trage două
Epistolă către Odobescu (V) by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/8015_a_9340]
-
moldovean, stăpîn al unor păduri întinse, vine într-o iarnă la vînătoare de urși însoțit de un prinț indian. Un pădurar bătrîn, moș Calistru, îi călăuzește pînă la vizuina unui urs, căreia îi pecetluise intrarea după ce animalul intrase în hibernare. Pădurarii deschid peștera și încep a-l îmboldi pe urs cu ajutorul unor țepușe. Fiara iese din vizuină, prințul indian trage două focuri în văzduh, boierul alte două, rănindu-l doar pe urs, care se repede spre ei. Atunci moș Calistru se
Epistolă către Odobescu (V) by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/8015_a_9340]
-
și e mândru de asta. Terminase abia anul II la Construcții, numai bun de genist. Apoi, acolo, în Basarabia, s-a pregătit conștiincios, a trecut de testele cu explozibili, până când bubuitura și suflul exploziei aproape că l-au asurzit. Camarazii pădurari Urmau să demineze terenul pe care veneau „ai noștri” și să pună mine antitanc și antiinfanterie pentru inamic. Cei 60 de vlăjgani din Bucovina de Nord, toți pădurari, îl priveau zâmbind a neîncredere. Când le-a pus întrebări și le-
Agenda2006-17-06-senzational3 () [Corola-journal/Journalistic/284937_a_286266]
-
explozibili, până când bubuitura și suflul exploziei aproape că l-au asurzit. Camarazii pădurari Urmau să demineze terenul pe care veneau „ai noștri” și să pună mine antitanc și antiinfanterie pentru inamic. Cei 60 de vlăjgani din Bucovina de Nord, toți pădurari, îl priveau zâmbind a neîncredere. Când le-a pus întrebări și le-a spus câte ceva despre puterea exploziei unei mine, lucrurile s-au schimbat; s-a impus și l-au respectat pe sublocotenentul cu mustața abia mijită. A plecat cu
Agenda2006-17-06-senzational3 () [Corola-journal/Journalistic/284937_a_286266]
-
au respectat pe sublocotenentul cu mustața abia mijită. A plecat cu ei să-i înfrunte pe bolșevicii care tăiaseră trup din trupul țării. A văzut aievea moartea cu ochii, camarazi sfârtecați de obuze, șrapnele și mine, tineri căzuți la datorie, pădurarii bucovineni, într-o încleștare pentru țară. Au mers cu el până la Cotul Donului, curățând șosele și câmpuri de mine. Și-a văzut căpitanul ucis în 1943 de o mină rusească și s-a convins atunci că viața n-are preț
Agenda2006-17-06-senzational3 () [Corola-journal/Journalistic/284937_a_286266]
-
figurine, iar deasupra este plasată adesea o elice. Piramidele mici decorează casele, iar cele mari pot fi văzute și astăzi pe străzile din Germania. Nussknacker sunt figurine din lemn sculptat, create de Wilhelm Frederick Futchtner la 1870, care reprezintă soldați, pădurari, polițiști sau mineri. Ele au devenit simboluri de Crăciun, ce s-au răspândit din Germania în întreaga lume. Lumânările folosite pentru decorarea casei au semnificații clare, diferite, de la o țară la alta. În țările scandinave, de exemplu, se folosesc trei
Agenda2005-52-05-supliment () [Corola-journal/Journalistic/284552_a_285881]
-
alte întâmplări nu poate accepta verdictul dinainte impus și, căutând soluții de evadare din lumea kafkiană, are norocul unei revelații mistice: Sfântul Anton îi cere să se izoleze departe de familie. Timp de un an, pustnicul Toni (ce se crede pădurar) trăiește o aventură complexă, în care lumi și stihii, deopotrivă, se amestecă într-o ființă tot mai sofisticată. În final, reîntoarcerea pustnicului amnezic rezolvă ecuațiile politice ale familiei, suspectată de legături cu partizanii din munți. În paralel, asistăm la flash
Povești despre deznădejde by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/4229_a_5554]
-
difuzată pe un post național de televiziune. Exprimarea acelui prelat denotă o implicare activă din punct de vedere politic în campania electorală, aruncând prin cuvintele folosite o umbră asupra mai multor preoți, implicați într-un mod organizat", a declarat Nicușor Pădurar. Reacția PDL nu a fost la fel de promptă în perioada în care se afla la guvernare. În perioada când PDL și UNPR aveau semnat un protocol de alianță, Neculai Onțanu, primarul Sectorului 2 de la UNPR, a donat șapte milioane de euro
PDL, supărat că preoții au trecut de partea USL () [Corola-journal/Journalistic/44565_a_45890]
-
și mai câte! Avea o cămară ca-n povești! Mere murate, mânătărci, chitoarce; slănină de proc mistreț și cârnați de urs; păstrăvi marinați și borcane cu oțet de mere; putini cu chefir de capră și lapte de măgăriță. Îi aduceau pădurarii și ciobanii din împrejurimi atâta lapte de măgăriță că se îmbăia cu el. În toate poienile avea stupi sistematici, și-n fundul pădurii, cu mirozna vegetației luxuriante de junglă, buduroaie cu roiuri sălbatece ca pe vremea poveștilor. Din toate, miere
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
șuba de lup și tot ce-avea pe ea, și, goală, ca-n toiul verii, să se arunce în copca desferecată, să se închine izvoarelor din adâncul altarelor de gheață, dar chemarea cerbului o zorea. Dincolo de poiană se-ntâlni cu pădurarul Ghiță. Aide repede, doamnă! Știați? Ce să știu? Atunci de ce veniți încoace? A fost Tudor și m-a chemat! M-a scos din casă. Nu știu ce vrea să-mi arate! Pădurarul izbucni în hohote cum îi era felul, dar își trase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
dar chemarea cerbului o zorea. Dincolo de poiană se-ntâlni cu pădurarul Ghiță. Aide repede, doamnă! Știați? Ce să știu? Atunci de ce veniți încoace? A fost Tudor și m-a chemat! M-a scos din casă. Nu știu ce vrea să-mi arate! Pădurarul izbucni în hohote cum îi era felul, dar își trase de seamă și-și acoperi râsul cu palma. Se sfia. Era bărbat voinic, dobora și ursul, dar îl ciopârțise războiul. Venise de pe frontul "cu Hicler", cum spunea el, cu falca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
mai dea și altora. Chiar zău? Nu știați?! N-ați primit veste? Nu ți-am spus? De la Tudor. Dacă asta-i vestea, mi-a adus-o Tudor în dimineața asta, da încă n-am deslușit-o... Ha! Ce Tudor! protestă pădurarul. Eu grăiesc de domnul Tudor și matali mă iei cu Tudor, cerbul! Am scrisoare! izbucni ea neputându-și stăpâni țipătul de bucurie și surpriză. A venit scrisoare! Ce scrisoare! se hurducă de plăcere din tot trupul lui masiv pădurarul Ghiță
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
protestă pădurarul. Eu grăiesc de domnul Tudor și matali mă iei cu Tudor, cerbul! Am scrisoare! izbucni ea neputându-și stăpâni țipătul de bucurie și surpriză. A venit scrisoare! Ce scrisoare! se hurducă de plăcere din tot trupul lui masiv pădurarul Ghiță scuturându-și căciula și netezindu-și fruntea nădușită. A venit el, ce să-ți mai trebuiască scrisoare!! Doamne! Ține-mă, Ghiță! Adevărat? Nu mă minți? Păi te-aș minți eu, doamnă, da să te mintă și cerbul? Las că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
Ghiță întorcându-i obrazul curat. Că și eu de când aștept asta! Uite-aici, pe fața asta, că pe cealaltă m-o pupat Hicler. În frigurile dorinței de-a-l vedea mai repede, nu mai auzi ce mai boscorodi în urma ei Ghiță, pădurarul. O rupse la fugă și tot într-un suflet o ținu, descheindu-și șuba să-i vină mai la-ndemână, scoțându-și înfierbântată șapca de blană și lăsând, izbită de crengi și-mproșcată-n zăpadă, să-i cadă cocul și să i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
și-mproșcată-n zăpadă, să-i cadă cocul și să i se desfacă părul pe spate. Zbura fâlfâind, cântând, cu păru-n ninsoarea deasă, prin avalanșele de troiene spulberate din crengi, ca o coadă de păun, zărind ici-colo, lângă urmele cerbului, urmele pădurarului. O muzică dulce o purta. O bucurie cum nu mai cunoscuse. Totul în ea înflorea și tresălta în beția ușoară. Totul o ademenea și-o împingea înainte. Neliniștită, nervoasă,cu mințile rătăcite, ajunse. Cerbul, întors cu spatele spre ea, cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
să redau unele expresii originale și limbajul vechi al țăranilor noștri care sunt deja dați uitării, că doar ne modernizăm, ne emancipăm și trebuie să uităm că suntem români. Gheorghe Boancă Stavarache B....ă Stavarache s-a îndrăgostit de fata pădurarului. Tot a trimis el pețitor, dar fără nici un rezultat, că nu era, sărmanul om, dispus să dea singura lui copilă în sat străin și departe de casa lui. Pe flăcău, focul dragostei îl cuprindea tot mai tare. A stat de
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
mai la deal ori mai la vale și niciodată nu mai are stare. Ciolac Ciolac era unul din fiii lui Stavarache, un bărbat voinic, loial boierului, căci a fost în slujba lui P.P. Carp și a Coroanei Regale. El era pădurar și trebuia să aibă grijă de pădurea lui P.P. Carp și de pădurea Coroanei Regale. Pe atunci, ca și acum, turnătorii și codoșii nu lipseau. Așa că slujba era slujbă și trebuia făcută cu credință și devotament. Într-o bună zi
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
să se fi referit la codrii respectivi, căci se află un document scris de Eminescu în care spune că a găsit numai patru copii la școală la Tansa când a făcut inspecția. Aici, în vârful dealului, în pădure, era cantonul pădurarului. Prin fața cantonului trecea un drum, iar la marginea drumului lângă canton era și fântâna de unde lua apă. În acești codri încă mai era legendarul Bour, cerbul carpatin, căprioare, lupi și mistreți cu părul ca sârma. Anii au trecut. A uitat
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
ceață deasă. Ciolac mergeaîncet și clătinându-se, având pușca pe mână, cuțitul și pumnalul la brâu, porthartul pe umăr, iar baltagul în cealaltă mână. Dușmănia și ura îl așteptau în două tufe pe ambele laturi ale drumului. Cum a trecut pădurarul, ucigașii au și sărit, lovindu-l pe la spate în moalele capului, apoi i-au luat pușca și baltagul și l-au lovit cu ele. Și cum nu ar fi fost de ajuns, cu cuțitul lui de vânătoare i-au tăiat
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
ele. Și cum nu ar fi fost de ajuns, cu cuțitul lui de vânătoare i-au tăiat limba. Pe la opt seara, un tânăr din sat pe nume Dumitru Cristescu, îl strigă pe Sava, fratele lui Ciolac. Că și Sava era pădurar. Și-i spune că, trecând pe drum aproape de fântână, a văzut un om căzut în drum. I-am dat bună ziua și nu mi-a răspuns, mergeți și vedeți ce-i cu el că eu nu m-am apropiat, îmi era
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
mare dragul să-l asculți. Într-o bună zi, pe când își făcea rondul, îl întâlni pe Ghiță Cristescu, care păștea boii printre puieții plantați de către boierul Carp. Iar cum boierul ținea mult la moșia lui făcea și controale surpriză. Așa că pădurarii trebuiau să fie cu ochii în patru, pentru a nu avea neplăceri. Toader, găsindu-l pe Ghiță, îl rugă să nu-i mai pască pe acolo printre puieți, dar Ghiță, fiind din neam de uscătură, replică: Da′ ce, îi pământu
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
bătrâni. Deși nu ar trebui să pomenesc despre aceste făpturi ale întunericului, nu am încotro, căci nu merită să las uitării sufletele nevinovate. Sava B....ă Bucurându-se de încredere la curtea boierului, în scurt timp, Sava a fost numit pădurar. Având un venit constant a putut să-și cumpere o casă în centrul satului, după care s-a căsătorit. Din căsătoria lui a rezultat șapte copii, patru băieții și trei fete. Toți băieții lui nu au avut copii. Aurel și
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
că el nu avea copii și nici nu a avut. A trăit Răchită cu Ioana toată viața lui, că el a murit înaintea ei. Într-o toamnă, se aflau amândoi în pădure, la cules ghindă și au văzut cum un pădurar l-a împușcat pe pădurarul Radu, care a murit pe loc. Atât de bine s-au înțeles Ioana cu Răchită, că nu au spus sub nici o formă cine l-a împușcat pe Radu, cu toate că au fost anchetați mult. Ce-i
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]