261 matches
-
sărind dintr-o gaură neagră în alta. - Iar o să fie o zi minunată! Hai să mergem la plimbare! Sunt sigur c-o să-ți placă. Hai! ... El îi leagănă mâinile. Ea își crispă fața ca și cum ar fi mușcat dintr-o măr pădureț. - Mă duc să pregătesc micul dejun. El se înclină să-i atingă obrazul cu buzele umede. Ea își simte inima ca un zbieret fluid preschimbat în piatră. - Ceai sau cafea? El îi mângâie părul rebel. Ea se face la față
PROZĂ SCURTĂ – DOUĂ POVESTIRI CU DIALOG de MARIANA ZAVATI GARDNER în ediţia nr. 736 din 05 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/350180_a_351509]
-
Și le-arată bucuros, Deși-s mărunțele. Vrăbiile îl privesc Și vorbesc, se-nfoaie, Se amuză și glumesc, Țopăind pe-o claie. - Ia uitați-vă, băieți, Ce mărgele are, Intră-n vorbă trei sticleți, Sărind pe cărare! Cucul cântă-n pădureț Altă melodie, - Vai de mine, ce glumeț! Zice-o ciocârlie. Măcieșul cel ghimpos Are-n rămurele, Și de-aceea e fălos, Șiruri de mărgele. Referință Bibliografică: MĂCIEȘUL / Gheorghe Vicol : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1656, Anul V, 14 iulie
MĂCIEŞUL de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1656 din 14 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365903_a_367232]
-
miracolul mișcărilor de mână ale țărăncii c-un singur nume din Muscelul de ieri și de azi, dintotdeauna. Nu știe că guvernanții i-au refuzat dreptul la înființare după ce Ceaușescu a împărțit țara în județe iar pe primul, atestat istoricește (Pădureții sau Muscel, alături de Jaleș, pe la 1300 și ceva), a preferat să-l treacă uitat. Însă ea, lăstărind într-un fel cine știe cum, mereu a omis (intenționat!) să pună - la expeditor pe plic sau carte poștală, atunci când dragul de rudele îndepărtate o
ŢĂRANCA DIN MUSCEL ! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 199 din 18 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366733_a_368062]
-
toate scrise în negru. Despre ea, ca detectivul, să-i afle vreo intenție, negăsindu-i acuzativul mi-a țipat în brațul stâng o interjecție. Pe un ecran - litere arabe și scris sumerian. Pe celălalt, mă privea inima cu-n ochi pădureț din înalt: „De ce i-ai lăsat să-mi vopsească în negru de smoală lenjeria de cântec, porfir și rubine?'' „Au vrut să vadă mai bine, când toți mă lovesc din afară, (de ce te prefaci?) pe unde-ai să vii să
VERSURI DE MAI de DUMITRU ICHIM în ediţia nr. 1243 din 27 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350578_a_351907]
-
în același timp, serafice, acoperite de voaluri care mai mult arată decât ascund, un trup de o frumusețe stranie, la fel ca veșmintele orientale. În timp ce în țara mea hiperboreală se zvonise bine de iarnă, în grădina Sfintei Sofia doi mandarini pădureți își ofereau pe gratis fructele apetisente, așa, ca pe niște mahmudele de aur atârnate peste sânii unei țigănci ce-și hrănește, în chiar buricul pieței, copilul, cu lapte. Stoluri de pescăruși se roteau după ac de ceasornic peste Cornul de
INTEPRETĂRI. SCRISUL CA JERTFĂ DE SINE ŞI ELIBERARE DE UMBRE. MELANIA CUC, ISUS DIN PODUL BISERICII (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 301 din 28 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356447_a_357776]
-
Luceafărul să-i zică bade.... IX. ELOGIU MURGULUI, de Ion Mârzac, publicat în Ediția nr. 313 din 09 noiembrie 2011. ELOGIU MURGULUI O, Doamne, nu mă-ndura spunậndu-i timpului o poezie ci, doar, scrậșnind-o între dinți, ca pe o poama pădureața, ci, doar, purtậnd-o, de povară, ca pe o rouă-n dimineață, ci, doar, rostind-o , ca pe-o ruga, la ceas mieros, de sihăstrie - și- mi ‘nalta vrerea rebelului sub flacăra eternă a unui rug, și-mi zburda clipă, prin
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/356515_a_357844]
-
curcubeu, dup-o furtuă ce ma ploua, ci, doar, rotindu-mă, ca un vultur, peste o pajiște de luna. Citește mai mult ELOGIU MURGULUIO, Doamne, nu mă-ndura spunậndu-i timpului o poezieci, doar, scrậșnind-o între dinți, ca pe o poama pădureața,ci, doar, purtậnd-o, de povară, ca pe o rouă-n dimineață,ci, doar, rostind-o , ca pe-o ruga, la ceas mieros, de sihăstrie -și- mi ‘nalta vrerea rebelului sub flacăra eternă a unui rug,și-mi zburda clipă, prin
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/356515_a_357844]
-
în: Ediția nr. 313 din 09 noiembrie 2011 Toate Articolele Autorului ELOGIU MURGULUI O, Doamne, nu mă-ndura spunậndu-i timpului o poezie O, Doamne, nu mă-ndura spunậndu-i timpului o poezie ci, doar, scrậșnind-o între dinți, ca pe o poama pădureața, ci, doar, scrậșnind-o între dinți, ca pe o poama pădureața, ci, doar, purtậnd-o, de povară, ca pe o rouă-n dimineață, ci, doar, purtậnd-o, de povară, ca pe o rouă-n dimineață, ci, doar, rostind-o , ca pe-o ruga
ELOGIU MURGULUI de ION MARZAC în ediţia nr. 313 din 09 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356261_a_357590]
-
Autorului ELOGIU MURGULUI O, Doamne, nu mă-ndura spunậndu-i timpului o poezie O, Doamne, nu mă-ndura spunậndu-i timpului o poezie ci, doar, scrậșnind-o între dinți, ca pe o poama pădureața, ci, doar, scrậșnind-o între dinți, ca pe o poama pădureața, ci, doar, purtậnd-o, de povară, ca pe o rouă-n dimineață, ci, doar, purtậnd-o, de povară, ca pe o rouă-n dimineață, ci, doar, rostind-o , ca pe-o ruga, la ceas mieros, de sihăstrie - ci, doar, rostind-o , ca
ELOGIU MURGULUI de ION MARZAC în ediţia nr. 313 din 09 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356261_a_357590]
-
dintre cele mai opulente abații ale Europei medievale poate fi numai ghicite sub răzoarele înierbate, așa cum îți imaginezi un câmp de bătălie, o arenă de galdiatori peste care au crescut corcodușii și ierburile sălbatice. Dintre cele câteva rotogoale de pomi pădureți, turnul alb se poate vedea de departe, ca un far fantomatic, punctează dealul, care se închide mai apoi cu indiferență majestoasa în codrii cărora nimeni nu le cunoaște cu adevarat istoria nici dimensiunile topografice. DE câțiva ani buni, Mărțina Herseni
VARA LEOAICEI, FRAGMENT DIN ROMANUL IN LUCRU de MELANIA CUC în ediţia nr. 214 din 02 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370852_a_372181]
-
scena, se face liliachiu impur și halucinant, fără nicio lumină de spirit, ecranul! E timpul sitei să cearnă, e timpul nostru să ne alarmăm, pentru că libertatea bezmetică are o reacție secundară și generativă de kitsch. Se plantează livezi cu mere pădurețe și se despuiază pomii de ionatanele dulci ale cântecului nostru, geamăn sufletului uman!. Zăvorul trebuie tras dintr-o parte și împins în cealaltă. Pornisem pe un drum cu artiști mici, care cred că au în mâna lor lumea întreagă, ca
ANDRA. DRAGOSTEA, GUVERNANTA STĂRILOR SUFLETEŞTI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1374 din 05 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362753_a_364082]
-
nervoși, nu mai putem mânca, nu ne putem odihni, împrăștiem agitație în jurul nostru, și dacă se repetă des, ne îmbolnăvim. Iată și câteva recomandări ale călugărului, pentru diverse boli: -Ceai pentru concentrare (bucurie). Ingrediente: mesteacăn, stejar, dud, cimbrișor, alun, măr pădureț, corn, gutui, măcieș. Din ceaiul fiert se bea cca un litru și se face baie la picioare cu apă caldă. -Ceai pentru inhibați .... -Ceai pentru dureri de dinți Gargară cu ceai din lista 12, din 16 plante. -Ceai pentru stăpânire
FOREVER de AUREL LUCIAN CHIRA în ediţia nr. 2166 din 05 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/354552_a_355881]
-
Publicat în: Ediția nr. 316 din 12 noiembrie 2011 Toate Articolele Autorului CIUBUCICĂ Ciurdarul de poveste A fost odată, nu prea de mult, a fost odată-n Rucăr un flăcăuaș cu păr netuns, cam mititean, ochii-n cătat de mere pădurețe, statu în drept, și-o minte în sclipici. Un piticit ce nu-și știa părinții și zicea că lumea-i spune Ciubucică și nu avea habar de anii ce-i avea. Se pomenise printre oi și băciul îi dădea mâncare
CIUBUCICĂ, DE IOAN MUŢIU de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 316 din 12 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357177_a_358506]
-
fără mâncare și fără momeală, dar nu fusese nici măcar o singură dată în care să nu prindă ceva sau să o lase flămândă, chiar dacă micul lor dejun erau prunele pe jumătate coapte din livezile întinse pe malul apei, câteva mere pădurețe sau covrigii cumpărați în drumul lor prin satele mici înșirate de-a lungul cursului de apă. Strategiile privind momeala erau chiar și mai grozave. Prinsul cosașilor prin fânețe o distra cel mai mult, cu toate că la partea în care pescarii trebuiau
SECRETUL de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1567 din 16 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357723_a_359052]
-
numai cultul morții, nu și cultul vieții, al soarelui. Dacă nu ați aflat încă - conform principiului entropiei - “mutația” genetică se face într-un sigur sens: de la superior la inferior. Așa cum un măr ionatan nu se poate altoi cu un măr pădureț (pentru că ionatanul moare), tot astfel nici noi, cele zece triburi din cele zece tari atlante, care aparțin de Atlanții din Carpați, nu vom putea fi “altoiți” cu genele lemurienilor, și nici măcar cu genele noului “barbar arian”, din matriarhatul walkiriilor lui
FRAGMENT DIN 144 DE SCRISORI DE TRANZIŢIE DIN MILENIUL III CĂTRE PRINŢESA X. SCRISOAREA NR.66. de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 2231 din 08 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/360441_a_361770]
-
adăugat că va fi creată o direcție de asistență și urmărire a proiectelor strategice. „Am gasit conducta de proiecte goală. Trăim cu o administrație și o lume politică care cred că proiectele cresc în pom și se culeg că merele pădurețe. Oamenii din sistemul de management al fondurilor UE au fost educați că problema lor e să gestioneze banii, dacă vin sau nu proiecte... asta este, o să ne panicam mai tarziu pe tema absorbție. Acum suntem la începutul exercițiului financiar - era
„Am găsit conducta de proiecte goală. Trăim cu o administrație și o lume politică care cred că proiectele cresc în pom și se culeg ca merele pădurețe” () [Corola-blog/BlogPost/338707_a_340036]
-
munte (Ulmus montana), teiul cu frunza mică (Tilia cordata), teiul argintiu (Tilia tomentosa), carpenul (Carpinus betulus), paltinul de munte (Acer pseudoplatanus), mesteacănul (Betula pendula), salcia căprească (Salix caprea), frasinul (Fraxinus excelsior), plopul tremurător (Populus tremula), plopul negru (Populus nigra), cireșul pădureț (Cerasus avium), părul pădureț (Pyrus pyraster), mojdreanul (Fraxinus ornus), sorbul (Sorbus aria), vișinul turcesc (Padus mahaleb) etc, arbustive, cum sunt: sângerul (Cornus sanguinea), socul negru (Sambucus nigra), socul roșu (Sambucus racemosa), salba moale (Euonymus europaea) și salba râioasă (Euonymus verrucosa
ANEXĂ din 2 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295184]
-
cu frunza mică (Tilia cordata), teiul argintiu (Tilia tomentosa), carpenul (Carpinus betulus), paltinul de munte (Acer pseudoplatanus), mesteacănul (Betula pendula), salcia căprească (Salix caprea), frasinul (Fraxinus excelsior), plopul tremurător (Populus tremula), plopul negru (Populus nigra), cireșul pădureț (Cerasus avium), părul pădureț (Pyrus pyraster), mojdreanul (Fraxinus ornus), sorbul (Sorbus aria), vișinul turcesc (Padus mahaleb) etc, arbustive, cum sunt: sângerul (Cornus sanguinea), socul negru (Sambucus nigra), socul roșu (Sambucus racemosa), salba moale (Euonymus europaea) și salba râioasă (Euonymus verrucosa), liliacul (Syringa vulgaris), alunul
ANEXĂ din 2 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295184]
-
altcum decât cel al vecinului. Vezi, să fie Unu cu părul galben ca spicul, să-I picuri vopsea din ai de nu se ia când va ploua! Și spinii din coroană să fie din rug, nu din agâț ori măr pădureț, de care cresc pe marginea drumului! Să nu fie nici prea mare nici prea mic la chip, da lat în umeri și cu ochi neapărat privind la noi, spre pământ. Io, așa cred că o fost Iisus răstignit! Să-i
Evanghelia după Melania Cuc (sau Testamentul Melaniei Cuc) () [Corola-blog/BlogPost/339647_a_340976]
-
un fel de fel de sare / ca delfinii cei din mare. (AmNS, 120). La „receptare“, trebuie să se țină seama și de schimbarea categoriei gramaticale de la substantivele codru și modru (s. n., regionalism: „mod“, „chip“, „fel“; „putință“, „posibilitate“), în adjectivele codriu / „pădureț“ și modriu / „chipuelnic“, „părelnic“; se remarcă și rima savant obținută la cronicăresc-verbalul plânsem, prin inversiunea predicativ (verbal)- pronominală de la mi se păruse mie, în păruse-mi-se-m („suspinul“, „plânsul curmat“ se accentuează liric prin aliterație, prin inducție aliterativă, nu numai în rimă
NICHITA STĂNESCU ŞI „NOUA ONTOLOGIE“ A LIMBII / LOGOSULUI DIN TEMEIUL PARADOXISMULUI (4) de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1112 din 16 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/342108_a_343437]
-
epica magna“ a lui Ion Neculce); b) a da seama / raportul (în fața eternității). Așadar, Poezia, ca și Făt-Frumos, protagonistul basmelor românești, nu trebuie să se abată din drumul ei, de la obiectivul / „ținta“ ei, să oglindească adevărul, să le spună celor „pădureți“ că sunt „verzi“ și „părelnici“, „la oile ovale“ să le zică, firește, „animale“ etc. Situându-se în orizontul cunoașterii metaforice, orizont ce „magnetizează“, trage după sine orizontul cunoașterii științifice, Poezia are menirea de „a sparge“ limitele, adică de a face
NICHITA STĂNESCU ŞI „NOUA ONTOLOGIE“ A LIMBII / LOGOSULUI DIN TEMEIUL PARADOXISMULUI (4) de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1112 din 16 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/342108_a_343437]
-
gospodărie se mai vedeau ruinele unui gard căzut de mult. Ca fundal, în spatele sărăcăciosului bordei, se vedea dezolant, ca după iarnă, un rest de livadă desfrunzită, ce a scăpat din ea de la tăiere: vreo doi meri scorburoși ce produceau toamna pădurețe dulcege, un cireș aproape uscat și încă vreo trei pruni vechi și găunoși. Odată cu trecerea anilor, moșul se scufunda în necazuri. Înainte vreme mai caștiga câte un ban din făcutul greblelor de lemn și din meșteritul cofițelor cu doage de
AVEREA MOŞULUI de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1188 din 02 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341882_a_343211]
-
până-n seară bătea pădurile în căutarea celor de-ale gurii. Pândele era un urs bun. Niciodată nu făcuse nici un râu altor animale, nici macar celor în două picioare. Hrană lui de bază erau fructele de pădure: frăguțe, zmeura, pere și mere pădurețe, ghinda și rădăcini. Pentru bunătatea lui, primea, din când în când, de coanele albine câte un fagure de miere. Pândele era prieten chiar și cu Dalila, vulpea cea hoțomana, tot încercând să o facă să renunțe la păsăret și să
POVESTE DIN MUNŢII CARPAŢI (ROMÂNĂ, ENGLISH, MAGYAR, DEUTSCH) de GEORGE R. ROCA în ediţia nr. 847 din 26 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342291_a_343620]
-
numita „Cărămidărie”, un teren plin de scobituri și tranșee, pentru că de acolo se săpa argilă pentru sobe sau pentru unsul caselor. În râpile care mărgineau terenul creșteau tufișuri dese și înțepătoare de cacadâr și de turț, pruni piperniciți și peri pădureți cu fructe mărunte și strepezitoare. În celălalt capăt al orașului, în mahalaua Cutului, gunoaiele se aruncau în râpa pârâului Cacaina. Un octogenar sucevean îmi povestea că, în anii copilăriei sale, slujbașii de la salubrizare își hurducau tomberoanele pe valea pârâului, după ce
PRIN MAHALALELE SUCEVEI DE ALTĂDATĂ de TIBERIU COSOVAN în ediţia nr. 53 din 22 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341662_a_342991]
-
la lumina delicată a lunii ascultam notele zglobii ale greierilor și cântecele, pe mai multe voci, ale broaștelor. Eram la țară și eram copil...Păzeam oile și mă bucuram de tot ceea ce Natura îmi oferea cu dărnicie: ciuperci, mure, pere pădurețe, coarne mere pădurețe, flori, verdeață, aer curat... Apreciam și iubeam acest mod de viață, simplu și curat. Atunci am descoperit hameiul care își întindea tulpinile agățătoare, ca niște liane, până în vârful sălciilor. Hameiul avea conuri fragile și delicate, semănând cu
VARA LA CÂMPIE(PURANI DE VIDELE) de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 1668 din 26 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344034_a_345363]