98,453 matches
-
revederea noastră, te îmbrățișez frățește, Mircea Horia, Sâmbătă, 2 iunie 1984. Stimate și bunule prieten M. H. Simionescu Astăzi este duminică și, fiind zi nelucrătoare, mă găsesc pe „cameră”, cum se spune pe aici. Vă scriu de undeva dintr-o pădure, dintr-o cabană a I.F.T. - ului, aflată la vreo treizeci de km de Orșova, cu care se face foarte greu legătura, mijloacele de transport fiind doar camioanele ce cară lemne în depozitul forestier al orașului. Și aici a venit toamna
FUGIND SAU ACASĂ, CÂNDVA, LA MIRCEA HORIA SIMIONESCU de ION IANCU VALE în ediţia nr. 1383 din 14 octombrie 2014 by http://confluente.ro/ion_iancu_vale_1413289455.html [Corola-blog/BlogPost/365982_a_367311]
-
o cabană a I.F.T. - ului, aflată la vreo treizeci de km de Orșova, cu care se face foarte greu legătura, mijloacele de transport fiind doar camioanele ce cară lemne în depozitul forestier al orașului. Și aici a venit toamna și pădurea de foioase a început să-și etaleze fantasticul cromaj autumnal. În timpul săptămânii, însă, nu am cum să bag în seamă frumusețile naturii pentru că lucrăm zi-lumină și într-un ritm drăcesc. Noroc că sunt clădit bine și tonele de lemne pe
FUGIND SAU ACASĂ, CÂNDVA, LA MIRCEA HORIA SIMIONESCU de ION IANCU VALE în ediţia nr. 1383 din 14 octombrie 2014 by http://confluente.ro/ion_iancu_vale_1413289455.html [Corola-blog/BlogPost/365982_a_367311]
-
ușor pe brânci. Cel mai mult mă supără mâinile, pe care mi le julesc întruna, și picioarele ce-mi transpiră crunt în cizmele de cauciuc. Am început câteva poezii, dar nu le pot termina încă, una se va chema chiar „Pădurea toamna”. Aici oamenii sunt ca la pădure, simpli, „din topor” și nu prea duși la biserică. Lucrez cu fel de fel de inși din toată țara, români, dar și maghiari și slovaci (care sunt foarte buni muncitori forestieri). Am coborât
FUGIND SAU ACASĂ, CÂNDVA, LA MIRCEA HORIA SIMIONESCU de ION IANCU VALE în ediţia nr. 1383 din 14 octombrie 2014 by http://confluente.ro/ion_iancu_vale_1413289455.html [Corola-blog/BlogPost/365982_a_367311]
-
supără mâinile, pe care mi le julesc întruna, și picioarele ce-mi transpiră crunt în cizmele de cauciuc. Am început câteva poezii, dar nu le pot termina încă, una se va chema chiar „Pădurea toamna”. Aici oamenii sunt ca la pădure, simpli, „din topor” și nu prea duși la biserică. Lucrez cu fel de fel de inși din toată țara, români, dar și maghiari și slovaci (care sunt foarte buni muncitori forestieri). Am coborât de două ori în oraș, până acum
FUGIND SAU ACASĂ, CÂNDVA, LA MIRCEA HORIA SIMIONESCU de ION IANCU VALE în ediţia nr. 1383 din 14 octombrie 2014 by http://confluente.ro/ion_iancu_vale_1413289455.html [Corola-blog/BlogPost/365982_a_367311]
-
Acasa > Strofe > Timp > INELE, INELE Autor: Ion Untaru Publicat în: Ediția nr. 384 din 19 ianuarie 2012 Toate Articolele Autorului o trăsură moale petrecea coconi le ieșea pădurea în întâmpinare primăvara ducea în spinare o trăsură de bufoni dacă are cine n-are niciodată nevoie de ele vile domenii castele strângeți-le laolaltă dar nu-i târâți pe toți baltă cosea harnic la cuvinte cum cârpești ciorapii copiilor
INELE, INELE de ION UNTARU în ediţia nr. 384 din 19 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Inele_inele_ion_untaru_1326991131.html [Corola-blog/BlogPost/361377_a_362706]
-
sărăcia, și nevoile, și neamul”. Căci pe-atunci codrul era frate bun cu românul. Iată de ce nu-i întâmplător faptul că fundamentele culturii românești, durate din substanța vie a creației populare, se originează în legătura inseparabilă dintre om, munte și pădure. Din acele vremuri de măreție teofanică, când românul era mult mai aproape de ceruri prin dragostea lui pătimașă față de pământul natal, din acele vremuri, prin urmare, ne tragem seva de popor respectat, dimpreună cu tot ceea ce încă-i conferă distincție și
DAR UNDE-S CODRII DE MAI AN? de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 826 din 05 aprilie 2013 by http://confluente.ro/George_petrovai_dar_unde_s_c_george_petrovai_1365166311.html [Corola-blog/BlogPost/345680_a_347009]
-
azi nu izbutește să-l descopere pe românul din perioada interbelică!), românul de-acum, deci, înțelege să scoată bani chiar și din piatră seacă, fără să-i pese de morală, legi, semeni, ori de ce va urma. Așa că, pretutindeni în România pădurile sunt măcelărite, căci pretutindeni gaterele făr' de număr lucrează zi și noapte. Nu se știe câte dintre ele lucrează legal, dar se știe că toate se „hrănesc” cu masă lemnoasă, care, dacă nu este în întregime furată, atunci măcar este
DAR UNDE-S CODRII DE MAI AN? de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 826 din 05 aprilie 2013 by http://confluente.ro/George_petrovai_dar_unde_s_c_george_petrovai_1365166311.html [Corola-blog/BlogPost/345680_a_347009]
-
cele mai multe dintre el, au devenit niște împuțiciuni de unde peștele fuge îngrozit, dacă- firește - mai are puterea să o facă. Ți se rupe inima de jale când vezi ce prăpăd s-a făcut și continuă să se facă în falnicele noastre păduri de până mai ieri (a se citi până la Decembriadă) - nenumărate cioturi rânjind la privitorul încremenit de uimire, precum resturile de dinți dintr-o uriașă gură știrbă, mormane de crengi, dealuri rase ca-n palmă. Iar de ai cumva ghinionul să
DAR UNDE-S CODRII DE MAI AN? de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 826 din 05 aprilie 2013 by http://confluente.ro/George_petrovai_dar_unde_s_c_george_petrovai_1365166311.html [Corola-blog/BlogPost/345680_a_347009]
-
-n palmă. Iar de ai cumva ghinionul să fii însoțit de niscaiva străini, apoi realmente îți crapă obrazul de rușinea comentariilor și a exclamațiilor lor de surprindere, căci noi știm prea bine cu câtă dragoste și pricepere își ocrotesc ei pădurile. În apusul Europei, ba chiar și în nordul doldora de păduri, orice tăiere trebuie autorizată! Mai mult. Îmi spunea un prieten, care s-a mișcat cam peste tot în Europa, că la finlandezi, de pildă, în locul fiecărui copac tăiat, trebuie
DAR UNDE-S CODRII DE MAI AN? de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 826 din 05 aprilie 2013 by http://confluente.ro/George_petrovai_dar_unde_s_c_george_petrovai_1365166311.html [Corola-blog/BlogPost/345680_a_347009]
-
niscaiva străini, apoi realmente îți crapă obrazul de rușinea comentariilor și a exclamațiilor lor de surprindere, căci noi știm prea bine cu câtă dragoste și pricepere își ocrotesc ei pădurile. În apusul Europei, ba chiar și în nordul doldora de păduri, orice tăiere trebuie autorizată! Mai mult. Îmi spunea un prieten, care s-a mișcat cam peste tot în Europa, că la finlandezi, de pildă, în locul fiecărui copac tăiat, trebuie plantați de îndată cinci puieți! Cu precizarea că la locul tăierii
DAR UNDE-S CODRII DE MAI AN? de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 826 din 05 aprilie 2013 by http://confluente.ro/George_petrovai_dar_unde_s_c_george_petrovai_1365166311.html [Corola-blog/BlogPost/345680_a_347009]
-
parlamentul, guvernul și cam toate instituțiile statului sunt pline de megarăufăcători (unii chiar cu mai multe dosare penale), de mirare ar fi ca ceva să se normalizeze și să funcționeze ca în alte țări. Devine tot mai evident că suprafața pădurilor viguroase ale unei țări reprezintă un indicator exact nu doar al gradului de civilizație, ci mai ales a stării de sănătate și echilibru pentru poporul respectiv. O asemenea relație nu este deloc hazardantă dacă se au în vedere imensele foloase
DAR UNDE-S CODRII DE MAI AN? de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 826 din 05 aprilie 2013 by http://confluente.ro/George_petrovai_dar_unde_s_c_george_petrovai_1365166311.html [Corola-blog/BlogPost/345680_a_347009]
-
ci mai ales a stării de sănătate și echilibru pentru poporul respectiv. O asemenea relație nu este deloc hazardantă dacă se au în vedere imensele foloase (de la cele economice până la cele curative și estetice) pe care, în marea sa generozitate, pădurea le pune la dispoziția omului chibzuit: purificarea aerului și filtrarea apei, fixarea solului, cel mai eficace mijloc de apărare (îndeosebi la câmpie) împotriva vijeliilor. Unde mai punem că pâlcurile și perdelele de pădure de la șes constituie cea mai economică metodă
DAR UNDE-S CODRII DE MAI AN? de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 826 din 05 aprilie 2013 by http://confluente.ro/George_petrovai_dar_unde_s_c_george_petrovai_1365166311.html [Corola-blog/BlogPost/345680_a_347009]
-
estetice) pe care, în marea sa generozitate, pădurea le pune la dispoziția omului chibzuit: purificarea aerului și filtrarea apei, fixarea solului, cel mai eficace mijloc de apărare (îndeosebi la câmpie) împotriva vijeliilor. Unde mai punem că pâlcurile și perdelele de pădure de la șes constituie cea mai economică metodă (verificată și răsverificată) de sporire a producției agricole, întrucât știut este din experiența înaintașilor că aceste crânguri nu numai că apără plantele de furtuni, dar asigură și o foarte necesară rezervă de apă
DAR UNDE-S CODRII DE MAI AN? de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 826 din 05 aprilie 2013 by http://confluente.ro/George_petrovai_dar_unde_s_c_george_petrovai_1365166311.html [Corola-blog/BlogPost/345680_a_347009]
-
zonele de câmpie ale României au dispărut aproape cu totul după Decembrie '89, spârcuite fiind de hoți, este lesne de înțeles importanța pe care o dețin, mai exact importanța pe care ar trebui să o dețină pâlcurile și perdelele de pădure din zonele agricole ale țării. Numai că și la acest capitol, România deține o nedemnă întâietate: în loc să fie mărite, suprafețele împădurite de la șes au fost mătrășite aproape în totalitate! Atunci, ce să ne mai mire periodicele calamități, care - funcție de anotimp
DAR UNDE-S CODRII DE MAI AN? de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 826 din 05 aprilie 2013 by http://confluente.ro/George_petrovai_dar_unde_s_c_george_petrovai_1365166311.html [Corola-blog/BlogPost/345680_a_347009]
-
de reparat marele cuib, aflat chiar pe acoperișul casei lui Moș Timpul și al soaței sale Soarta, în lipsa bărzoiului ce urma să vină mai târziu, peste câteva zile, rămas să rezolve ceva neânțelegeri cauzate de un buhai de baltă. Doctorul pădurii, ciocănitoarea, și-a început consultația gratuită a copacilor, iar singura ei plată era câte un viermișor, ce-l găsea ici colo ascuns sub coaja lor. Bufnița cea înțeleaptă privea cu mulțumire și înțelegere, de pe o cracă groasă de stejar, la
VESTITORII PRIMĂVERII de ARON SANDRU în ediţia nr. 2307 din 25 aprilie 2017 by http://confluente.ro/aron_sandru_1493101695.html [Corola-blog/BlogPost/360148_a_361477]
-
-mplini ce e hotărât, Căci din munte când ea a fost luată, Regele Hildebrand a fost omorât. Shilbung și Nibelung pentru comoară, Ucid mișelește pe-al lor părinte. Lacomi,la împărțire ei se certară, Însă moartea îi aștepta cuminte. În pădure Siegfried rătăcindu-se Ajunge la cei doi prinți ce se certau Și pentru comoară,ei ce sfădindu-se Căci egal s-o împartă, nu reușau. Pe Siegfried îl roagă să îi ajute Ca egal comoara să o împartă, Iar sabia
RINUL ȘI LEGENDELE SALE. de GABRIELA ZIDARU în ediţia nr. 1442 din 12 decembrie 2014 by http://confluente.ro/gabriela_zidaru_1418339495.html [Corola-blog/BlogPost/382075_a_383404]
-
ascuns când ești aici. - Ha! Mai înainte voiai să mă arăți ca pe un trofeu iubitei și acum vrei să stau ascuns?! Cam nehotărât ești, pui de om! - Sharp, mă cheamă Inu și, bine, îmi cer scuze pentru reacția din pădure. - Aha!... - Păi da, înțeleg ce zici, dar noi, oamenii, avem slăbiciuni. - Oi fi eu mic pentru un dragon, dar destul de matur cât să știu ce reprezintă ființa omenească, răspunse Sharp, fluturându-și coama. Inu ieși grăbit din cameră, cu un
ACASĂ, DESPRE ALTE LUMI ŞI NIŞTE CUVINTE NEÎNŢELESE DE INU... de AGA LUCIA SELENITY în ediţia nr. 1591 din 10 mai 2015 by http://confluente.ro/aga_lucia_selenity_1431286076.html [Corola-blog/BlogPost/368011_a_369340]
-
ziarul pe care îl răsfoia. Mama, cum îl văzu, puse tacâmurile pe masă și servi cina. - Nu ai mâncat la amiază, Inu! îl certă ea cu glas blând. - Păi nu îmi era foame și am mers la o plimbare, prin pădure. - Mai fă și tu un sport care să pună și carne pe tine, adăugă tatăl, privind în continuare în ziar. Ce să mai zic de școală... - Radu, îl întrerupse mama pe tatăl pornit să își certe băiatul. - Ce, Radu?! Înțeleg
ACASĂ, DESPRE ALTE LUMI ŞI NIŞTE CUVINTE NEÎNŢELESE DE INU... de AGA LUCIA SELENITY în ediţia nr. 1591 din 10 mai 2015 by http://confluente.ro/aga_lucia_selenity_1431286076.html [Corola-blog/BlogPost/368011_a_369340]
-
prefațat de Aurel Pântea; “DATINI TRANSILVANE”, 112 pagini - studiu privind nuntă țărăneasca, Editura UNIREA Albă Iulia, 2007. „Șirag din pietre de rău”, 326 pagini - monografie cultural - sentimentală, Editura Reîntregirea Albă Iulia, 2009, volum prefațat de cercetător dr. Gabriela Mircea. „Față Pădurii”, 40 pagini - (balada, consecință unui joc pe o legendă) placheta ilustrata de pictorul naiv Valer Gălan, Ed. Reîntregirea Albă Iulia, 2010. „Nuntă țărăneasca”, 56 pagini - placheta în versuri, ilustrata de pictorul naiv Valer Gălan, Ed. Reîntregirea Albă Iulia, 2010. Volume
VERONICA OŞORHEIAN de VERONICA OŞORHEIAN în ediţia nr. 255 din 12 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Veronica_O%C5%9Forheian.html [Corola-blog/BlogPost/344355_a_345684]
-
ei aceste „ofrande” artistice pentru publicul bacăuan în primul rând, dar, incontestabil și încontinuu, pentru marele public românesc de pretutindeni. Cele mai frumoase flori ale câmpului sunt spicele grâului! Acestea-s cântecele Mariei Șalaru. Dar, cine sunt mirii și miresele pădurii?! Mugurii și florile ramurilor!... Ca ei și ele, copiii repurtează o victorie admirabilă de partea vieții, reconduc an cu an viața, cântă redeșteptarea și gloria clipei în integritatea și dinamica anotimpurilor umanității. Astfel, peste meritul inegalabil de a făuri momente
MARIA ŞALARU. OFRANDE ARTISTICE URBEI SALE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2283 din 01 aprilie 2017 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1491028087.html [Corola-blog/BlogPost/382777_a_384106]
-
Acasă > Manuscris > Lucrări > CÂND ÎNGERII PLÂNG Autor: Florina Petre Publicat în: Ediția nr. 198 din 17 iulie 2011 Toate Articolele Autorului Se inseră ușor și soarele se acsundea încet, după copacii din pădure lăsând în urma lui cerul pictat în zeci de nuanțe. Trecuseră deja trei zile de când Ana și colegii ei erau în tabăra la munte... Locul acela era atât de mirific și în jur era atâta liniște încât ai fi putut asculta
CAND INGERII PLANG de FLORINA PETRE în ediţia nr. 198 din 17 iulie 2011 by http://confluente.ro/Cand_ingerii_plang.html [Corola-blog/BlogPost/354227_a_355556]
-
cer... Dar noi nu le vedem mereu... Uneori din prea multă lumină, iar alte ori din cauza norilor ce ne întuneca cerul... Privește, o să plouă! A doua zi, spre seară, Ana și colegi ei au plecat la o scurtă plimbare prin pădure. Soarele își trimitea razele printre frunzele verzi ale copacilor înalți, iar fluturi jucăuși, cu aripi multicolore, zburdau peste tot oprindu-se din când în când pentru ași odihni aripile pe câte o floare... undeva aproape se auzea un susur de
CAND INGERII PLANG de FLORINA PETRE în ediţia nr. 198 din 17 iulie 2011 by http://confluente.ro/Cand_ingerii_plang.html [Corola-blog/BlogPost/354227_a_355556]
-
ale copacilor înalți, iar fluturi jucăuși, cu aripi multicolore, zburdau peste tot oprindu-se din când în când pentru ași odihni aripile pe câte o floare... undeva aproape se auzea un susur de izvor că o șoaptă venită din adâncurile pădurii. Deodată cerul se acoperi de nori plumburii, iar crengile copacilor se legănau din ce in ce mai tare în bătaia vântului. Ochii mari și albaștri ai Anei priveau cu teamă în jur. Începea furtună și ea... era singura. S-a îndepărtat prea mult de
CAND INGERII PLANG de FLORINA PETRE în ediţia nr. 198 din 17 iulie 2011 by http://confluente.ro/Cand_ingerii_plang.html [Corola-blog/BlogPost/354227_a_355556]
-
alerge sperând că într-un final îi va prinde pe colegii ei din urmă și se vor ascunde cu toții de furtună. Dar speranțele Anei nu se concretizau. Cerul tuna de se cutremura pământul, iar norii aruncau fulgere ce luminau toată pădurea. Înghețată și obosită, Ana se opri... Norii au mai aruncat un fulger spre pământ și atunci Ana zări în fața ei o peșteră și se grăbi să se ascundă acolo de furia naturii dezlănțuite. În peștera era întuneric, pereții erau reci
CAND INGERII PLANG de FLORINA PETRE în ediţia nr. 198 din 17 iulie 2011 by http://confluente.ro/Cand_ingerii_plang.html [Corola-blog/BlogPost/354227_a_355556]
-
timp. De fapt, indicațiile prețioase ale unui taximetrist (care a sărit peste un „dreapta, la primul sens giratoriu”), ne-au trimis tocmai la Poiana Lacului (la vreo 15 Km de Pitești). Nu-i nimic, a fost un drum minunat prin pădure, într-o zi blândă de toamnă în care auriul copacilor parcă te umplea de lumină. E frumos drumul până la Poiana Lacului, dar, dacă vreți să ajungeți la „Cornul Vânătorului” nu uitați să faceți de două ori dreapta, dreapta, la sensurile
FLORENTINA-LOREDANA DALIAN: FESTIVALUL-CONCURS DE LITERATURĂ, PICTURĂ ŞI SCULPTURĂ ELENA TOMA-UNIVERS ROMANESC XXL PITESTI-CORNUL VANATORULUI 2012 de MIHAI MARIN în ediţia nr. 664 din 25 octombrie 201 by http://confluente.ro/Florentina_loredana_dalian_festivalul_mihai_marin_1351209459.html [Corola-blog/BlogPost/365695_a_367024]