KorAP: Find »[drukola/base=pădurean & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 2 3 4 ...33 >

804 matches

Corola-blog/BlogPost/373151_a_374480

Pretorian), 2012, „Astăzi iar sunt fericit” (Râul Pădureanu), „Aștept să revii” (Cornel Vântu), „Așteaptă-mă” (Dumitru Lupu/ Florin Pretorian), 2013, „Atât de cald” (Dan Teodorescu), 1997, „Cad steluțe de zăpadă” (Dan Beizadea), 1992, „Când felinarele se- aprind” (Petre Andreescu/ Râul Pădurean), 2001, „Ce-am avut și ce-am pierdut” (Mihai Onilă), 2013, „Ce frumoasă e marea” (Aurel Manolache/ Șasa Georgescu), 1988, „Clipe” (Râul Pădureanu), 1994, „Dacă m-ai săruta” (Aurel Giroveanu/ Aurel Felea), „De atâtea ori” (Cornel Vântu), „De ce această nebunie

FLORIN APOSTOL. MAREA, CA O IUBITĂ de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1771 din 06 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1446809950.html [Corola-blog/BlogPost/373151_a_374480]
Micu/ G. Oprea), 1989, „Te aștept” (Râul Pădureanu), „Un om cum mi-am dorit” (Aurel Giroveanu/ Aurel Felea), 1993 (duet cu Lelia Florescu), „Una storia importante” (Cover), „Unde te duci, nor călător?” (Dumitru Lupu/ Mala Bărbulescu), „Veac de singurătate” (Râul Pădurean/ Claudia Deleanu), 1994, „You Raise Me Up” (Cover)... Ne întrebăm uneori unde ne sunt cântăreții adevărați. Iată unul dintre ei: e Florin Apostol și e absorbit în această galerie de piese de muzică ușoară, înstelata că cerul! Aurel V. ZGHERAN

FLORIN APOSTOL. MAREA, CA O IUBITĂ de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1771 din 06 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1446809950.html [Corola-blog/BlogPost/373151_a_374480]
Corola-blog/BlogPost/369015_a_370344

Tehnic „A. Ț. Laurian” Agnita, Prof. coordonator Lorinczi Maria-Daniela Premiul al III-lea GAVRILUȚ CRISTINA, Școala Gimnazială „Ioan Luca” Neamț, Prof. coordonator Iftimie Corina BEJAN ALEXANDRU, Școala Gimnazială Nr. 21 Sibiu, Prof. coordonator Lăură Galaftion 3. Nivel liceal Premiul I PĂDUREAN PAUL, Colegiul Național „I.M. Clain” Blaj, Prof. coordonator Ana-Maria Comșa Premiul al II-lea MĂRGINEAN PATRICIA, Colegiul Național „I.M. Clain” Blaj, Prof. coordonator Ana-Maria Comșa BODIU ȘTEFAN, Colegiul „A. Ț. Laurian” Agnita, Prof. coord. Lorinczi Maria-Daniela, Prof. Niculina Găină Premiul

REZULTATELE CONCURSULUI REGIONAL DE CREAȚIE LITERAR-ARTISTICĂ „ODĂ PRIMAVERII”, AGNITA 2017 de MARIA DANIELA PĂNĂZAN în ediţia nr. 2291 din 09 aprilie 2017 by http://confluente.ro/maria_daniela_panazan_1491751510.html [Corola-blog/BlogPost/369015_a_370344]
Corola-blog/BlogPost/373534_a_374863

copilărie și pe care le-am preluat mai târziu în repertoriul propriu, a fost un idol. La ce festivaluri ai participat? „Maria Tănase”, de la Craiova, „Maria Lătărețu”, de la Târgu-Jiu, „Șezătoarea”, de la Fălticeni, „Alină-te dor, alină”, de la Cicărlău, Maramureș ,,Cântecele pădurenilor”, de la Ghelari, Hunedoara, „La izvor de cânt și dor”, de la Lipova, „Toamna muzicală bacăuană”... și altele. Nu ai evidențiat ce roade ai cules pe aceste scene... La Festivalul Concurs „Cântecele pădurenilor”, organizat în 1994 de către Drăgan Muntean, artistul al cărui

CĂTĂLIN MAXIMIUC CÂMPULUNG MOLDOVENESC, O INIMĂ, UN GLOB ŞI O LUME DE CÂNTEC de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1692 din 19 august 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1439969839.html [Corola-blog/BlogPost/373534_a_374863]
Fălticeni, „Alină-te dor, alină”, de la Cicărlău, Maramureș ,,Cântecele pădurenilor”, de la Ghelari, Hunedoara, „La izvor de cânt și dor”, de la Lipova, „Toamna muzicală bacăuană”... și altele. Nu ai evidențiat ce roade ai cules pe aceste scene... La Festivalul Concurs „Cântecele pădurenilor”, organizat în 1994 de către Drăgan Muntean, artistul al cărui mare suflet nu se mai află printre noi, am obținut Marele Premiu și Trofeul Festivalului. A fost începutul unui drum artistic frumos, dar spinos, spre conturarea unei cariere ce s-a

CĂTĂLIN MAXIMIUC CÂMPULUNG MOLDOVENESC, O INIMĂ, UN GLOB ŞI O LUME DE CÂNTEC de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1692 din 19 august 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1439969839.html [Corola-blog/BlogPost/373534_a_374863]
Corola-blog/BlogPost/374937_a_376266

PROZĂ SELECTEAZĂ LUNAR TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Literatura > Comentarii > CHEMAREA CREDINȚEI Autor: Marian Malciu Publicat în: Ediția nr. 1773 din 08 noiembrie 2015 Toate Articolele Autorului Citind paginile acestei cărțulii, intitulată PĂDURENI, VATRĂ DE ISTORIE ȘI CULTURĂ, mi-am amintit de câteva cuvinte rostite de părintele profesor universitar, dogmatist, scriitor și ziarist român, Dumitru Stăniloaie - una dintre autoritățile proeminente ale teologiei europene, care, într-un dialog cu poetul Ion Alexandru (1988), exprima

CHEMAREA CREDINŢEI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1773 din 08 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/marian_malciu_1446938821.html [Corola-blog/BlogPost/374937_a_376266]
din această localitate, a cunoscut oameni de omenie, a avut parte de o ambianță excelentă, de dialoguri plăcute despre viață și cultură, în general, s-a bucurat de o excelentă primire și atmosferă de sărbătoare. Am citit multe materiale despre Pădureni și oamenii locului, am vizionat filme și mi-am întregit imaginea. Am cunoscut un primar muncitor, serios, cu deschidere către nou și cu larg orizont în ceea ce privește relațiile dintre oameni, cu viziune modernă, demnă de apreciat, în ceea ce privește organizarea viitorului comunei. Am

CHEMAREA CREDINŢEI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1773 din 08 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/marian_malciu_1446938821.html [Corola-blog/BlogPost/374937_a_376266]
un primar muncitor, serios, cu deschidere către nou și cu larg orizont în ceea ce privește relațiile dintre oameni, cu viziune modernă, demnă de apreciat, în ceea ce privește organizarea viitorului comunei. Am prezentat aici un volum de poezie și pe autoarea acestuia, fiică a Comunei Pădureni, cu ocazia lansării primului său volum de poezii, dar apreciez că a fost o adevărată sărbătoare la care mulți oamenii au participat cu intervenții lăudabile, cu recitări și cântece, cu program artistic bogat, cu bucurie și mândrie. Aveau și de ce

CHEMAREA CREDINŢEI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1773 din 08 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/marian_malciu_1446938821.html [Corola-blog/BlogPost/374937_a_376266]
fost realizată, pentru îndemânarea autoarei și dragostea sa față de locul natal, pentru credința manifestată în scriere și pentru străduința de a pune în valoare obiceiurile și tradițiile poporului român. Fie ca paginile ei să fie citite de cât mai mulți „pădureni” și nu numai, ele constituindu-se, printre altele, în izvor de cunoaștere și învățătură! Doamne ajută! Marian MALCIU P.S. Vești de ultimă oră. Lansarea acestei cărți - "Pădureni, vatră de istorie și cultură", alăturată volumului de poezii - "Împlinire prin iubire" și

CHEMAREA CREDINŢEI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1773 din 08 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/marian_malciu_1446938821.html [Corola-blog/BlogPost/374937_a_376266]
poporului român. Fie ca paginile ei să fie citite de cât mai mulți „pădureni” și nu numai, ele constituindu-se, printre altele, în izvor de cunoaștere și învățătură! Doamne ajută! Marian MALCIU P.S. Vești de ultimă oră. Lansarea acestei cărți - "Pădureni, vatră de istorie și cultură", alăturată volumului de poezii - "Împlinire prin iubire" și romanului " În mâna destinului", aparținând aceleiași autoare, va avea loc în ziua de VINERI, 13 noiembrie 2015, ora 12.00 la CENTRUL CULTURAL PĂDURENI, Vaslui. Prezintă Marian

CHEMAREA CREDINŢEI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1773 din 08 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/marian_malciu_1446938821.html [Corola-blog/BlogPost/374937_a_376266]
Lansarea acestei cărți - "Pădureni, vatră de istorie și cultură", alăturată volumului de poezii - "Împlinire prin iubire" și romanului " În mâna destinului", aparținând aceleiași autoare, va avea loc în ziua de VINERI, 13 noiembrie 2015, ora 12.00 la CENTRUL CULTURAL PĂDURENI, Vaslui. Prezintă Marian Malciu, moderator prof. Anica Tănasă, aflați alături de criticul literar, scriitor și publicist Theodor Codreanu, profesor scriitor Lina Codreanu și alte personalități ale județului Vaslui și, firește, ale Moldovei... O a doua lansare a celor trei cărți va

CHEMAREA CREDINŢEI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1773 din 08 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/marian_malciu_1446938821.html [Corola-blog/BlogPost/374937_a_376266]
Corola-blog/BlogPost/380720_a_382049

Maramureș. Prefațată de prof. dr. Ioan Chirilă, cartea versificată a Vechiului Testament se constituie într-un veritabil act de evanghelizare printr-o menire cu adevărat apostolică a autorului "într-un veac rătăcit", cum scrie domnia sa. Sub coordonarea d-lui Claudiu Pădurean, corespondent la Radio România Actualități, lansarea acestei cărți, inedit monument românesc de cultură, a avut loc în spațiul localului "Los Toreros" din Cluj-Napoca, în prezența unui public numeros și avizat. După cuvântul de deschidere adresat de dl. Claudiu Pădurean, Marc

PRIMA ŢARĂ DIN LUME UNDE, RECENT, BIBLIA A FOST TRANSPUSĂ INTEGRAL ÎN VERSURI CU RIME ! de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 1475 din 14 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/radu_botis_1421263037.html [Corola-blog/BlogPost/380720_a_382049]
Claudiu Pădurean, corespondent la Radio România Actualități, lansarea acestei cărți, inedit monument românesc de cultură, a avut loc în spațiul localului "Los Toreros" din Cluj-Napoca, în prezența unui public numeros și avizat. După cuvântul de deschidere adresat de dl. Claudiu Pădurean, Marc, nepotul autorului în vârstă de 7 ani, a recitat primul verset din Facerea. Scriitorul Al. Florin Țene, președintele LSR, a subliniat rolul Bibliei în cultura omenirii și a apreciat efortul autorului volumului de față, care a elaborat pe parcursul a

PRIMA ŢARĂ DIN LUME UNDE, RECENT, BIBLIA A FOST TRANSPUSĂ INTEGRAL ÎN VERSURI CU RIME ! de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 1475 din 14 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/radu_botis_1421263037.html [Corola-blog/BlogPost/380720_a_382049]
Corola-blog/BlogPost/378826_a_380155

poftească la tablă. - Silvia Dascău, își spune numele eleva căreia doamna inspector i-a făcut semn cu mâna. - Scrie-mi pe tablă satele comunei Cuculenii din Deal, dar să lași un spațiu mai mare între ele. - Cuculenii din Deal, Mălureni, Pădureni, Delureni, Stânișoara și Lunca scria și pronunța numele satelor, iar când a terminat s-a întors cu fața spre clasă, cu o privire angelică îndreptată spre fereastra din dreptul catedrei și un surâs nevinovat, probabil de-o aducere aminte, i-

DRAMA de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1980 din 02 iunie 2016 by http://confluente.ro/marin_voican_ghioroiu_1464859779.html [Corola-blog/BlogPost/378826_a_380155]
Corola-website/Journalistic/101162_a_102454

națională de 150 ani de la fondarea Dinastiei Române, s-au făcut pași importanți pentru unificarea mișcării monarhiste din România, dar și pentru stabilirea unor relații de colaborare cu organizații similare din străinătate. Lucrările congresului au fost conduse de domnul Claudiu Pădurean, jurnalist clujean, decorat de Casă Regală cu Medalia Regele Mihai I pentru Loialitate în anul 2015 și de domnul Daniel Nicodim, președintele organizației ANRM Prahova. Au participat în jur de 150 de membri și simpatizanți ai Alianței Naționale pentru Restaurarea

Nume mari în cosiliul de onoare al ANRM: Caramitru, Rebengiuc, Oana Pellea (2016) [Corola-website/Journalistic/101162_a_102454]
Corola-website/Law/174748_a_176077

ZIMNICEA 565. FICALEX - S.A. ALEXANDRIA 566. FRULEG - S.A. ALEXANDRIA 567. HORTICOLA - S.A. PIETROȘANI 568. LEGUMICOLA - S.A. ZIMNICEA 569. ORIZICOLA - S.A. VÂNĂTORI LISA 570. PROVALEG - S.A. ZIMNICEA 571. VITICOLA - S.A. ZIMNICEA 572. SERICAROM - S.A. TELEORMAN Județul Timiș 573. AGRICOLA SAG - S.A. PĂDURENI 574. AGRICOLA - S.A. LOVRIN 575. AGROIND SERE - S.A. SÂNNICOLAU MARE 546. AGROINDUSTRIALA FRUCTIM - S.A. PERIAM 577. AGROINDUSTRIALA IONATIM - S.A. PERIAM 578. AGROINDUSTRIALA RECATIM - S.A. RECAȘ 579. AGROINDUSTRIALA - S.A. ORBAN BANLOC 580. AGROIMEX - S.A. CĂRPINIȘ 581. AGROIDUSTRIALA 1 DECEMBRIE - S.A. PERIAM

EUR-Lex (2001) [Corola-website/Law/174748_a_176077]
Corola-blog/BlogPost/352722_a_354051

CONFLUENȚE LITERARE ISSN 2359-7593 AFIȘARE MOBIL CATALOG DE AUTORI CĂUTARE ARTICOLE ARHIVĂ EDIȚII ARHIVĂ CLASAMENTE CLASAMENTE DE PROZĂ SELECTEAZĂ LUNAR TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Impact > Istorie > PĂDURENI - VATRĂ DE ISTORIE ȘI CULTURĂ - Autor: Olguța Trifan Publicat în: Ediția nr. 1620 din 08 iunie 2015 Toate Articolele Autorului Oamenii sunt călători. Oamenii sunt dornici să cunoască. Și tu îți dorești asta! - România - Ținutul Moldovenesc, tresar! Te așteaptă să

VATRĂ DE ISTORIE ŞI CULTURĂ – de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1620 din 08 iunie 2015 by http://confluente.ro/olguta_trifan_1433791342.html [Corola-blog/BlogPost/352722_a_354051]
pădurii precum niște doine de jale sau, dimpotrivă, ode ale bucuriei. Sunt păsări și animale ce fac parte din fauna bogată a zonei. Ferice de cel ce se trezește în mijlocul acestor minunății! Un indicator ne anunță intrarea pe teritoriul comunei Pădureni. Nu departe de aici, drumul se ramifică. Pe acostamentul din dreapta, un panou elegant lucrat, dar cu motive preluate din letopisețele Moldovei, ne prezintă harta comunei și ne informează cu privire la toate localitățile ce intră în componența acesteia, oferind călătorului date referitoare

VATRĂ DE ISTORIE ŞI CULTURĂ – de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1620 din 08 iunie 2015 by http://confluente.ro/olguta_trifan_1433791342.html [Corola-blog/BlogPost/352722_a_354051]
cu privire la toate localitățile ce intră în componența acesteia, oferind călătorului date referitoare la vechimea atestată documentar, a fiecăreia dintre ele, precum și alte informații. Astfel, aflăm lucruri foarte importante, precum urmează: Cu o suprafață de 8872 Ha (87,85 Km²), comuna Pădureni are în componență un număr de șapte sate, care sunt răsfirate asemenea unui evantai de dealuri și văi acoperite cu vii, livezi și păduri... Sunt sate cu mare vechime istorică, atestate a fi locuite încă din neolitic (mileniul III, înainte de

VATRĂ DE ISTORIE ŞI CULTURĂ – de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1620 din 08 iunie 2015 by http://confluente.ro/olguta_trifan_1433791342.html [Corola-blog/BlogPost/352722_a_354051]
și păduri... Sunt sate cu mare vechime istorică, atestate a fi locuite încă din neolitic (mileniul III, înainte de Hristos), fiecare localitate în parte având o aură legendară oglindită în chiar denumirea sa, după cum se poate observa în cele ce urmează: Pădureni - localitatea reședință de comună, este situat pe un teritoriu cu urme de locuire omenească încă din perioada neoliticului (Cultura Cucuteni), dar abia din Epoca Feudală apar date importante în actele domnești, cu ajutorul cărora unii intelectuali ai vremii au încercat să

VATRĂ DE ISTORIE ŞI CULTURĂ – de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1620 din 08 iunie 2015 by http://confluente.ro/olguta_trifan_1433791342.html [Corola-blog/BlogPost/352722_a_354051]
perioada neoliticului (Cultura Cucuteni), dar abia din Epoca Feudală apar date importante în actele domnești, cu ajutorul cărora unii intelectuali ai vremii au încercat să schițeze mici monografii cu caracter istoric. Potrivit acestora, satele care se află astăzi pe teritoriul comunei Pădureni sunt sate vechi, care în mare parte existau încă de la mijlocul secolului XV-lea. În consemnările oficiale ale vremii, încă din perioada domniei lui Ștefan cel Mare, aceste sate apar menționate cu dese schimbări de nume. Sunt nume împrumutate, fie

VATRĂ DE ISTORIE ŞI CULTURĂ – de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1620 din 08 iunie 2015 by http://confluente.ro/olguta_trifan_1433791342.html [Corola-blog/BlogPost/352722_a_354051]
consemnările oficiale ale vremii, încă din perioada domniei lui Ștefan cel Mare, aceste sate apar menționate cu dese schimbări de nume. Sunt nume împrumutate, fie de la numele sau poreclele unor moșieri importanți din zonă, fie de la diverse întâmplări cotidiene. 1. Pădureni - este fostul sat Cîrligați, datând din anul 1489, din timpul domniei lui Ștefan cel Mare, geneza numelui provenind de la „cârligătura” (răsturnarea) caleștii Voievodului pe aceste locuri. Schimbarea numelor localităților a avut loc prin Decretul nr. 799 din 17 decembrie 1964

VATRĂ DE ISTORIE ŞI CULTURĂ – de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1620 din 08 iunie 2015 by http://confluente.ro/olguta_trifan_1433791342.html [Corola-blog/BlogPost/352722_a_354051]
17 decembrie 1964, măsură prin care s-au schimbat denumirile a numeroase comune și sate din România, deoarece acestea erau considerate nepotrivite noilor realități socio-economice din România comunistă. 2. Văleni - fostul sat Șchiopeni, este poziționat geografic la sud-vest de satul Pădureni, pe valea pârâului Șchiopeni, urmele de locuire omenească datând din epoca neoliticului, Cultura Cucuteni. Este atestat sub numele de Făurei în anul 1448. Își trage numele de la Ilie Șchiopul fiul lui Berehoi, stăpânul siliștii respective. 3. Leoști - cu atestare documentar-istorică

VATRĂ DE ISTORIE ŞI CULTURĂ – de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1620 din 08 iunie 2015 by http://confluente.ro/olguta_trifan_1433791342.html [Corola-blog/BlogPost/352722_a_354051]
din epoca neoliticului, Cultura Cucuteni. Este atestat sub numele de Făurei în anul 1448. Își trage numele de la Ilie Șchiopul fiul lui Berehoi, stăpânul siliștii respective. 3. Leoști - cu atestare documentar-istorică în anul 1502, este poziționat geografic în sud-vestul comunei Pădureni, spre izvoarele pârâului Cotroceni. Geneza numelui său se trage de la Leao, unul din cei doi frați ( Leao și Petru) cumpărători ai moșiei de la Nastea Oană și nepoata ei Marina Hușului. 4. Davidești - atestat documentar ca fiind așezare umană în 1640

VATRĂ DE ISTORIE ŞI CULTURĂ – de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1620 din 08 iunie 2015 by http://confluente.ro/olguta_trifan_1433791342.html [Corola-blog/BlogPost/352722_a_354051]
a așezării omenești, iar satul s-ar fi numit Vlădiceni și apoi Buburuzeni. Actualul nume, Ivănești, ar veni de la numele lui Ivan, fiul lui Ștefan Buburuz și al Dolcăi, nepoata vornicului Oană. 7. Rusca - este situat la nord-vest de satul Pădureni, sub poalele pădurii, pe un teritoriu cu urme de locuire omenească încă din epoca fierului, perioada Hallstatt. Apar consemnări din anul 1711, în care se face trimitere la mitul creării satului de către grupurile de oșteni ruși și moldoveni retrași după

VATRĂ DE ISTORIE ŞI CULTURĂ – de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1620 din 08 iunie 2015 by http://confluente.ro/olguta_trifan_1433791342.html [Corola-blog/BlogPost/352722_a_354051]